2,120 matches
-
studiu al vieții semnelor în cadrul vieții sociale"; "parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale" Peirce: "doctrina quasi necesară sau formală a semnelor" Barthes: "ramură a lingvisticii; știința marilor unități semnificante ale discursului; știința generală care înglobează toate semioticile"; "semiologia este poate chemată să se absoarbă într-o translingvistică a cărei materie va fi mitul, povestirea, articolul de presă, obiectele civilizației noastre așa cum sînt vorbite (în presă, interviuri, conversație și poate în limbajul interior fantasmatic)" Jakobson: "comunicarea oricărui tip
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
materie va fi mitul, povestirea, articolul de presă, obiectele civilizației noastre așa cum sînt vorbite (în presă, interviuri, conversație și poate în limbajul interior fantasmatic)" Jakobson: "comunicarea oricărui tip de mesaje" Mounin: "studiul tuturor sistemelor de semne cu excepția limbilor naturale" Sebeok: "semiotica studiază schimbul de mesaje și sistemul de semne care îl subîntinde. Semiotica examinează modul în care mesajele sînt generate, codificate, transmise, decodificate și interpretate precum și felul în care această tranzacție (semiosis) este procesată în funcție de context" Hjelmslev: "metalimbaj al oricărui limbaj-obiect
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sînt vorbite (în presă, interviuri, conversație și poate în limbajul interior fantasmatic)" Jakobson: "comunicarea oricărui tip de mesaje" Mounin: "studiul tuturor sistemelor de semne cu excepția limbilor naturale" Sebeok: "semiotica studiază schimbul de mesaje și sistemul de semne care îl subîntinde. Semiotica examinează modul în care mesajele sînt generate, codificate, transmise, decodificate și interpretate precum și felul în care această tranzacție (semiosis) este procesată în funcție de context" Hjelmslev: "metalimbaj al oricărui limbaj-obiect" De exemplu o limbă naturală în opoziție cu zoologia sau chimia". Hénault
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care mesajele sînt generate, codificate, transmise, decodificate și interpretate precum și felul în care această tranzacție (semiosis) este procesată în funcție de context" Hjelmslev: "metalimbaj al oricărui limbaj-obiect" De exemplu o limbă naturală în opoziție cu zoologia sau chimia". Hénault: "Va fi numit semiotică orice efort vizînd reperarea, numirea, enumerarea, ierarhizarea în mod sistematic și obiectiv a unităților de semnificație și organizarea lor în ansambluri de orice dimensiune (de la sintagmă la text și dincolo de text, la cunoașterea comunităților culturale" Hénault: Vom numi acest demers
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
culturale" Hénault: Vom numi acest demers care modifică înțelegerea faptelor de semnificație, structurînd modul de aprehensiune social al semnificației conștiință semiologică" Klinkenberg: "Această disciplină foarte generală care studiază obiectele (vestimentare, de mobilier, pictogramele, gesturile etc.) în măsura în care au sens...va fi semiotica; iar obiectul acestei discipline va fi modul în care sensul funcționează la oameni" 1.6. Domeniile semioticii În mica republică a literelor, afirmă Eric Landowski, semioticianul reprezintă o figură aparte. "El are darul de a vorbi despre toate, despre bucătărie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al semnificației conștiință semiologică" Klinkenberg: "Această disciplină foarte generală care studiază obiectele (vestimentare, de mobilier, pictogramele, gesturile etc.) în măsura în care au sens...va fi semiotica; iar obiectul acestei discipline va fi modul în care sensul funcționează la oameni" 1.6. Domeniile semioticii În mica republică a literelor, afirmă Eric Landowski, semioticianul reprezintă o figură aparte. "El are darul de a vorbi despre toate, despre bucătărie și despre politică, despre folclor și arte frumoase" (E. Landowski apud A. Helbo, 1983: 11). Această butadă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și arte frumoase" (E. Landowski apud A. Helbo, 1983: 11). Această butadă relevă vastitatea domeniului cuprins, ceea ce îi conferă în opinia unor specialiști (André Helbo inter alii) statutul de savoir-faire, și nu de știință. Din numeroasele încercări de delimitare a semioticilor descriptive (Umberto Eco, 1982, André Helbo, 1983, Roland Posner, 1990 etc.) am extras următoarele cîmpuri: * fitosemiotica (reprezentată de Martin Krampen); * zoosemiotica (reprezentată de Thomas Sebeok și investigînd comportamentul de comunicare al non umanului, al primatelor în primul rînd); * semiotica medicală
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a semioticilor descriptive (Umberto Eco, 1982, André Helbo, 1983, Roland Posner, 1990 etc.) am extras următoarele cîmpuri: * fitosemiotica (reprezentată de Martin Krampen); * zoosemiotica (reprezentată de Thomas Sebeok și investigînd comportamentul de comunicare al non umanului, al primatelor în primul rînd); * semiotica medicală (reprezentată de Charles Morris, Thomas Sebeok, Jacques Lacan pentru care există două categorii de semne: soft data sau semnele subiective, relatate verbal de pacient ("Am un junghi intercostal") sau indicate non verbal (" Am un junghi aici, nu, nu, mai
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
junghi aici, nu, nu, mai sus, aici") și hard data sau semnele obiective numite chiar semne de medici (formațiile canceroase recunoscute la tomografii, sputa, puroiul, sîngele, într-un cuvînt, modificarea detectabilă a unui element al organismului în raport cu starea de normalitate). Semiotica s-a născut de fapt ca semiologie medicală în Grecia antică cu Hippocrate (460-377 î. Hr.) și Galen din Pergam (130-200 d. Hr.); ei au stabilit o legătură cauzală între diversele indicii și simptome și natura bolii. De la Hippocrate a preluat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
narative (Claude Bremond și logica povestirii, A.J. Greimas, Despre sens, Roland Barthes, Analiza structurală a povestirii, T. Todorov, Gramatica Decameronului, U. Eco, F. Rastier, Essais de sémiotique narrative etc.); * retorica este identificată de U. Eco și J.M. Klinkenberg drept "semiotică avant la lettre a discursului"; * teatrul și științele spectacolului fundamentează seria semioticilor sincretice axate pe complementaritatea codurilor: Tadeusz Kowzan în Littérature et spectacle decelează nu mai puțin de 13 coduri interconectate în reprezentația teatrală; Marco de Marinis și Alessandro Serpieri
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Barthes, Analiza structurală a povestirii, T. Todorov, Gramatica Decameronului, U. Eco, F. Rastier, Essais de sémiotique narrative etc.); * retorica este identificată de U. Eco și J.M. Klinkenberg drept "semiotică avant la lettre a discursului"; * teatrul și științele spectacolului fundamentează seria semioticilor sincretice axate pe complementaritatea codurilor: Tadeusz Kowzan în Littérature et spectacle decelează nu mai puțin de 13 coduri interconectate în reprezentația teatrală; Marco de Marinis și Alessandro Serpieri pe linia lui Umberto Eco accentuează rolul receptorului în spectacolul teatral și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
puțin de 13 coduri interconectate în reprezentația teatrală; Marco de Marinis și Alessandro Serpieri pe linia lui Umberto Eco accentuează rolul receptorului în spectacolul teatral și al actelor de vorbire (teatrul fiind totuși în primul rînd rostire, parole, polilog); * istoria semioticii (Thomas Sebeok, Martin Krampen, John Deely, Roland Posner); * semiotica muzicală (Jean-Jacques Nattiez); * semiotica obiectului (Jean Baudrillard). Comunicarea vizuală se subcategorizează în: * semiotica cinematografului (Christian Metz); * semiotica benzii desenate (Pierre Fresnault-Deruelle); * semiotica fotografiei (Roland Barthes); * semiotica arhitecturii (Martin Krampen, Roland Barthes
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de Marinis și Alessandro Serpieri pe linia lui Umberto Eco accentuează rolul receptorului în spectacolul teatral și al actelor de vorbire (teatrul fiind totuși în primul rînd rostire, parole, polilog); * istoria semioticii (Thomas Sebeok, Martin Krampen, John Deely, Roland Posner); * semiotica muzicală (Jean-Jacques Nattiez); * semiotica obiectului (Jean Baudrillard). Comunicarea vizuală se subcategorizează în: * semiotica cinematografului (Christian Metz); * semiotica benzii desenate (Pierre Fresnault-Deruelle); * semiotica fotografiei (Roland Barthes); * semiotica arhitecturii (Martin Krampen, Roland Barthes); * comunicarea de masă (Umberto Eco, Abraham Moles, Hess-Lüttich); * publicitate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Serpieri pe linia lui Umberto Eco accentuează rolul receptorului în spectacolul teatral și al actelor de vorbire (teatrul fiind totuși în primul rînd rostire, parole, polilog); * istoria semioticii (Thomas Sebeok, Martin Krampen, John Deely, Roland Posner); * semiotica muzicală (Jean-Jacques Nattiez); * semiotica obiectului (Jean Baudrillard). Comunicarea vizuală se subcategorizează în: * semiotica cinematografului (Christian Metz); * semiotica benzii desenate (Pierre Fresnault-Deruelle); * semiotica fotografiei (Roland Barthes); * semiotica arhitecturii (Martin Krampen, Roland Barthes); * comunicarea de masă (Umberto Eco, Abraham Moles, Hess-Lüttich); * publicitate (Georges Péninou). Reflecția noastră
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în spectacolul teatral și al actelor de vorbire (teatrul fiind totuși în primul rînd rostire, parole, polilog); * istoria semioticii (Thomas Sebeok, Martin Krampen, John Deely, Roland Posner); * semiotica muzicală (Jean-Jacques Nattiez); * semiotica obiectului (Jean Baudrillard). Comunicarea vizuală se subcategorizează în: * semiotica cinematografului (Christian Metz); * semiotica benzii desenate (Pierre Fresnault-Deruelle); * semiotica fotografiei (Roland Barthes); * semiotica arhitecturii (Martin Krampen, Roland Barthes); * comunicarea de masă (Umberto Eco, Abraham Moles, Hess-Lüttich); * publicitate (Georges Péninou). Reflecția noastră semiotică asupra comunicării contemporane sub aspectele sale cele mai
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al actelor de vorbire (teatrul fiind totuși în primul rînd rostire, parole, polilog); * istoria semioticii (Thomas Sebeok, Martin Krampen, John Deely, Roland Posner); * semiotica muzicală (Jean-Jacques Nattiez); * semiotica obiectului (Jean Baudrillard). Comunicarea vizuală se subcategorizează în: * semiotica cinematografului (Christian Metz); * semiotica benzii desenate (Pierre Fresnault-Deruelle); * semiotica fotografiei (Roland Barthes); * semiotica arhitecturii (Martin Krampen, Roland Barthes); * comunicarea de masă (Umberto Eco, Abraham Moles, Hess-Lüttich); * publicitate (Georges Péninou). Reflecția noastră semiotică asupra comunicării contemporane sub aspectele sale cele mai caracteristice (comunicare interpersonală, publicitară
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fiind totuși în primul rînd rostire, parole, polilog); * istoria semioticii (Thomas Sebeok, Martin Krampen, John Deely, Roland Posner); * semiotica muzicală (Jean-Jacques Nattiez); * semiotica obiectului (Jean Baudrillard). Comunicarea vizuală se subcategorizează în: * semiotica cinematografului (Christian Metz); * semiotica benzii desenate (Pierre Fresnault-Deruelle); * semiotica fotografiei (Roland Barthes); * semiotica arhitecturii (Martin Krampen, Roland Barthes); * comunicarea de masă (Umberto Eco, Abraham Moles, Hess-Lüttich); * publicitate (Georges Péninou). Reflecția noastră semiotică asupra comunicării contemporane sub aspectele sale cele mai caracteristice (comunicare interpersonală, publicitară, mediatică etc.) se situează pe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
rînd rostire, parole, polilog); * istoria semioticii (Thomas Sebeok, Martin Krampen, John Deely, Roland Posner); * semiotica muzicală (Jean-Jacques Nattiez); * semiotica obiectului (Jean Baudrillard). Comunicarea vizuală se subcategorizează în: * semiotica cinematografului (Christian Metz); * semiotica benzii desenate (Pierre Fresnault-Deruelle); * semiotica fotografiei (Roland Barthes); * semiotica arhitecturii (Martin Krampen, Roland Barthes); * comunicarea de masă (Umberto Eco, Abraham Moles, Hess-Lüttich); * publicitate (Georges Péninou). Reflecția noastră semiotică asupra comunicării contemporane sub aspectele sale cele mai caracteristice (comunicare interpersonală, publicitară, mediatică etc.) se situează pe aceeași izotopie cu opinia
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obiectului (Jean Baudrillard). Comunicarea vizuală se subcategorizează în: * semiotica cinematografului (Christian Metz); * semiotica benzii desenate (Pierre Fresnault-Deruelle); * semiotica fotografiei (Roland Barthes); * semiotica arhitecturii (Martin Krampen, Roland Barthes); * comunicarea de masă (Umberto Eco, Abraham Moles, Hess-Lüttich); * publicitate (Georges Péninou). Reflecția noastră semiotică asupra comunicării contemporane sub aspectele sale cele mai caracteristice (comunicare interpersonală, publicitară, mediatică etc.) se situează pe aceeași izotopie cu opinia lui Gregory Bateson care în fraza liminară a lucrării elaborate în 1951 împreună cu Ruesch, The Social Matrix of Psychiatry
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ansamblul său sub speciae semio-ticae nu înseamnă că întreaga cultură este doar semnificare și comunicare, ci înseamnă că "întreaga cultură poate fi înțeleasă mai bine dacă este abordată din punct de vedere semiotic" (Umberto Eco, 1982:43). 2. STRUCTURALISM ȘI SEMIOTICĂ 2.1. Structuralismul. Teorie sau metodă? "Spirit al timpului", "modă", revoltă împotriva sclerozei intelectuale și instituționale (mai '68 al intelectualilor textualiști, etnologi, antropologi etc.), aventura structuralistă a reunit sub o denumire nivelatoare o eterogenitate de tendințe și demersuri (de la teoria
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la ideea de edificiu bazat pe organicitatea părților. Conceptul de sistem al limbii cu toate implicațiile sale:separarea sistemului (sincroniei) de seria modificărilor (diacronie), impunerea formei și nu a substanței, caracterul imanent al analizei stau la baza structuralismului lingvistic și semioticii. Deci structuralismul reprezintă privilegierea relaționismului (față de substanțialism), a integralismului (față de atomism), a formalismului (față de empirism). Analiza structurală (începînd cu cea avant la lettre a formaliștilor ruși de începutul secolului) pune între paranteze conținutul povestirii (mit, basm, nuvelă etc.) și se
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
așa cum își imaginează că îi privesc spectatorii sau de etnologi atunci cînd se plasează față de propria lor cultură ca față de o cultură străină, adică situată la distanță în timp și spațiu cf. C. Lévi-Strauss & D. Eribon, 1990: 259). Cercetătorul fenomenelor semiotice (de la cinematograf la mitologie, de la arhitectură la cultura de masă etc.) apare ca o conștiință structurantă: "Vreme îndelungată literatura a fost privită ca un mesaj fără cod, fiind necesar apoi să fie apreciată o clipă ca un cod fără mesaj
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al opozițiilor din fonologie va deveni o caracteristică a oricărui mod de analiză structurală, iar studiile asu-pra afaziei și a celor doi poli ai limbajului -metafora și metonimia-, ca și modelul comunicării vor deveni axe nodale în stilistică, poetică și semiotică). 2.4. Antropologia structurală. Claude Lévi-Strauss Într-o interesantă încercare de definire a imaginației semnului, Roland Barthes (L'imagination du signe) distinge trei tipuri de conștiință: conștiința simbolică, verticală, care vede semnul în dimensiunea sa profundă, geologică, studiată de psihanaliză
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un "text de Alain Robbe-Grillet" pură simultaneitate fără narativitate: înarmat cu un platou și bețișoare, individul își compune discursul alimentar într-un mod absolut liber și reversibil, atras de forma și culoarea segmentelor alimentare. Polarizării fundamentale în lingvistica structurală și semiotică simultaneitate/vs/succesiune sau paradigmă/vs/sintagmă interpretabilă ca opoziția dintre axa selecției și axa combinării i se subsumează în spațiul non oriental actul agentului consumator ce alege din paradigma (menu) un set de produse: aceste produse odată alese, nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Kant). Plecînd de la opoziția structură/ istorie, Greimas solicită depășirea cantonării în sincronie, extinderea de la lingvistică spre o reflecție antropologică mai largă. Există actualmente în științele omului o astfel de sinteză epistemică, o știință "diagonală" (R. Caillois). Și această știință este semiotica. 2.6. Structuralism și semiotică Semiotica modernă s-a dezvoltat în anii '60 în plină efervescență structuralistă, avînd deci ca domenii de aplicare antropologia, psihanaliza, literatura (Roland Barthes, Sur Racine, 1963, Essais critiques, 1964; Greimas, Du Sens, 1970), fenomenele culturii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]