3,823 matches
-
Constituțională cu nr. 3.092 din 15 martie 2025. ... 3. În motivarea contestației, se susține, în esență, că doamna Șandru Lavinia-Marcela a încălcat dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (4) referitoare la statul de drept și la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 37 alin. (2) privind condițiile circumscrise dreptului de a fi ales, ale art. 54 alin. (1) privind fidelitatea față de țară, precum și principiul integrității și al moralității, care derivă din Legea nr.
HOTĂRÂREA nr. 21 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296360]
-
datele cu privire la desfășurarea procedurii de vânzare și prețul obținut pentru spațiul vândut, proces-verbal care se depune „la sediul vânzătorului“ [art. 8 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008], această prevedere subliniind, o dată în plus, separația dintre cele două comisii, pe de o parte, și vânzător, pe de altă parte. ... 38. În aceste condiții, chiar dacă numirea funcționarului public din aparatul de specialitate al primarului localității sau, după caz, al președintelui consiliului județean în comisia pentru
DECIZIA nr. 48 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296960]
-
voi jertfi viața pentru triumful cauzei comune românești...!” - declara Iuliu Maniu. Summa-summarum! Nu negociem Constituția! Mai ales următoarele articole: • ARTICOLUL 1. Statul român (1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. ARTICOLUL 2: Suveranitatea (1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite
ÎMI VREAU ŢARA ÎNAPOI! EU CU CINE VOTEZ? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340362_a_341691]
-
lui Iisus Cristos. Așadar, gospelul este o evanghelie cântată. Printre altele, un merit al lui Thomas A. Dorsey este acela de a scrie gospeluri în formula de șaisprezece măsuri, tipică pentru blues și - prin asta - a mărit circulația cântecului, estompând separația dintre cântecele sfinte și cântecele lumești, păcătoase. La sfârșitul articolului poate fi găsit un exemplu prin linkul la Take my hand, Precious Lord! Un sens nou al termenului gospel, care a ajuns astfel să definească un gen muzical, a fost
Gospelul negru () [Corola-blog/BlogPost/338843_a_340172]
-
și nu poate să se transforme în dezvoltare economică de care să beneficieze cât mai mulți, așa cum ar fi normal (Croitoru, 2015b). Aceasta este cauza de fond a problemelor din societatea noastră. O societate care nu se bazează pe o separație reală a puterilor în stat nu poate fi „sănătoasă”, funcțional vorbind. Totuși, în ultimii câțiva ani, sub presiunea altor forțe din societate, devenite mai active, consensul politic implicit și greșit că separarea de facto a puterilor în stat nu este
Forța care determină alianțele și majoritățile politice în ultimii ani () [Corola-blog/BlogPost/338510_a_339839]
-
va fi mai bine reglementată Pentru a înțelege această forță și rolul ei în structurarea alianțelor și majorităților, este esențial să conștientizăm că, alături de libertatea proprietății și libertatea față de corupție, și agenda fundamentală a clasei politice depinde, în final, de separația de facto dintre puterile statului. În țările în care aceste puteri sunt efectiv separate, democrația și economia sunt dezvoltate. În aceste țări, agenda politică este dictată, pe de o parte, de nevoia rezolvării problemelor cu care se confruntă societatea pe
Forța care determină alianțele și majoritățile politice în ultimii ani () [Corola-blog/BlogPost/338510_a_339839]
-
au o agendă referitoare la reformarea arhitecturii financiare a lumii, la acordurile de comerț și investiții, la apartenența la UE, la migrație, la conflictele armate etc. Alianțele și majoritățile gravitează în jurul acestei agende. Spre deosebire de aceste societăți, în societatea noastră, unde separația de facto a puterilor în stat are încă de făcut progrese, agenda politică are o altă dominantă. Ea este dictată, așa cum voi arăta imediat, de faptul că o separare de facto a puterilor statului ar transforma trecutul unor politicieni în
Forța care determină alianțele și majoritățile politice în ultimii ani () [Corola-blog/BlogPost/338510_a_339839]
-
cuvinte, agenda politică este dictată de confruntarea pe care separarea de facto a puterilor ar genera-o între trecut și prezent. Pentru a explica cum se confruntă trecutul cu prezentul, voi pleca de la progresele care s-au făcut referitor la separația puterilor în stat în țara noastră. Până acum câțiva ani, granițele de facto dintre cele trei puteri au fost definite de contururi imprecise. Pe de o parte, între puterea legislativă și cea executivă, guvernul a fost în poziție dominantă în
Forța care determină alianțele și majoritățile politice în ultimii ani () [Corola-blog/BlogPost/338510_a_339839]
-
legi neclare, contradictorii și partinice. O și mai mare problemă a fost subordonarea de facto a puterii judecătorești de către factorul politic, prin mijloace similare, inclusiv prin numirea pe criterii politice în detrimentul celor profesionale. Spre deosebire de aceste societăți, în societatea noastră, unde separația de facto a puterilor în stat are încă de făcut progrese, agenda politică are o altă dominantă. Ea este dictată, așa cum voi arăta imediat, de faptul că o separare de facto a puterilor statului ar transforma trecutul unor politicieni în
Forța care determină alianțele și majoritățile politice în ultimii ani () [Corola-blog/BlogPost/338510_a_339839]
-
civile și a unor oficiali din Occident care au criticat încălcarea principiilor fundamentale ale statului de drept și lipsa de transparență a proiectului de lege, subliniind încă odată modelul după care încă se duce lupta dintre cei care se opun separației de facto a puterilor (politicienii) și cei care o susțin. Îți recomandăm Slalom printre riscuri și incertitudini După ce a devenit clar că refacerea controlului politic asupra justiției nu mai este o opțiune, forța reală care conduce formarea de alianțe și
Forța care determină alianțele și majoritățile politice în ultimii ani () [Corola-blog/BlogPost/338510_a_339839]
-
-n mai, de ziua mea, fără-ndoială / Că am să-ți bat cu degetu-n ferești, / Că-l voi ruga pe Gheorghe, de la școală, / Să-ți mai aducă despre mine vești” (Nu pot veni decât în luna mai); problemele internaționale, de separație brutală a lumii după așezarea geografică, Apus / Răsărit, frământă o conștiință atrasă de scriitură. Lejeritatea de a trăi viața este la noi, în Balcani: „La dreapta de Ocean și mai aproape / De cei numiți peiorativ „din Est”, / S-a despicat
Costinel Popescu: Crosa de golf () [Corola-blog/BlogPost/339560_a_340889]
-
domestice ori de câmp: treierat ș.a., în favoarea cărții. L-au împins la această schimbare epocală, romanele lui Dostoievski. În antologie, figurează poeme semnate de Mihai Eminescu (Cărțile), Tudor Arghezi (Ex libris), Andrei Codrescu și Nina Cassian. Cornelia Cârstea face o separație între destinele uman și livresc (Destinul contemporan al cărții), primul, perisabil, dar cu șansă de a fi salvat de al doilea, etern. Prin atributul de a atrage cititorul în spațiul ei, oferindu-i, cu fiecare pagină, alte dimensiuni, cartea pare
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339658_a_340987]
-
fondul forestier național“, Parlamentul a adoptat un act cu caracter individual, care vizează bunuri determinate, prin raportare la delimitarea zonelor de sit și de protecție aferente Cetăților dacice, aspect care contravine dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție referitor la separația și echilibrul puterilor în stat. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Or, în măsura în care domeniul de incidență
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
că transferul bunurilor ce fac obiectul de reglementare al articolului unic pct. 3 din legea criticată se face prin lege organică, iar nu prin act individual - hotărâre a Guvernului, legea dedusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, a principiului legalității și a principiului autonomiei locale, precum și cu nesocotirea rolului constituțional al Parlamentului, al Guvernului, dar și al Curții Constituționale. ... 22. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr.
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările și completările ulterioare. ... ... 28. Textele constituționale invocate în motivarea obiecției de neconstituționalitate sunt cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și alin. (5) referitor la principiul legalității, art. 11 alin. (1) referitor la obligațiile ce îi revin statului român din tratatele la care este parte, art. 33 - Accesul la cultură, art. 35 - Dreptul la un
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc. În cazul în care Parlamentul își arogă competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu. Curtea a mai reținut că acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
arheologice individual determinate, înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, respectiv a Cetăților dacice din Munții Orăștiei, echivalează cu legiferarea într-un domeniu care aparține în exclusivitate actelor cu caracter infralegal și cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului. În egală măsură, pentru aceleași considerente, în cauză sunt încălcate și dispozițiile art. 102 alin. (1) referitor la rolul Guvernului, prin excluderea competenței autorității legiuitoare
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
întreaga națiune, potrivit art. 69 din Constituție. Deosebirea se justifică prin statutul constituțional diferit al celor două categorii de aleși, fiecare fiind reprezentanți ai unor autorități distincte, respectiv ai autorității legiuitoare și ai celei executive, care funcționează în baza principiului separației și echilibrului puterilor în stat, în cadrul democrației constituționale, potrivit art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Curtea remarcă, totodată, că legiuitorul constituant a înțeles să reglementeze în chiar textul Legii fundamentale cazurile în care încetează calitatea de deputat sau
DECIZIA nr. 117 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301271]
-
de Casație și Justiție a respectat prevederile constituționale în exercitarea atribuțiilor sale ce vizează asigurarea unei practici judiciare unitare. Însă controlul exercitat de Curtea Constituțională nu se poate extinde - fără să încalce prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat și pe cele ale art. 126 alin. (1), potrivit cărora „justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“ - și asupra modului în care Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 71 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301191]
-
la Președinții în funcție și la foștii Președinți; prin conținutul normelor edictate, Parlamentul și-a asumat rolul de instanță judecătorească - instituind sancțiunea și aplicând ope legis retragerea drepturilor foștilor președinți, care operează ca o hotărâre judecătorească, aspect ce contravine principiului separației și echilibrului puterilor în stat; potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, nu este firesc să fie instituite forme de sancțiuni pentru calitatea de colaborator al Securității (Decizia nr. 820 din 7 iunie 2010). În ceea ce privește dispozițiile criticate din Legea nr.
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
de neconstituționalitate; art. 1 alin. (3) și (4), art. 2 alin. (1), art. 80 și art. 101, întrucât are loc instituirea de către Parlament a unei condiții noi, în mod arbitrar și fără o motivare adecvată, cu consecința afectării principiului separației puterilor în stat; art. 15 alin. (2), coroborat cu art. 44 și art. 1 alin. (3) și (5), dispozițiile art. 1 alin. (3) teza a treia din Legea nr. 406/2001 fiind neconstituționale în măsura în care se aplică persoanelor care
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale; negarea dreptului instanțelor de a analiza ele însele neconstituționalitatea/aparența de neconstituționalitate a actelor normative de nivelul legii nu constituie o limitare a dreptului de acces la justiție, deoarece acest aspect decurge firesc din principiul separației puterilor în stat; (ii) întemeiată în parte, referitor la Legea nr. 243/2021 și, implicit, la art. (1) alin. 3 din Legea nr. 406/2001, în ceea ce privește caracterul intuitu personae al legii. Astfel, distinct de împrejurarea că nevoia publică de
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
sau de colaborator al acesteia. ... ... 19. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) care consacră statul de drept, caracterul democratic al statului și garantarea pluralismului politic, alin. (4) care instituie principiul separației puterilor și alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 2 alin. (1) referitor la suveranitatea națională, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 privind principiul egalității în drepturi a
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
dacă este vorba despre legi materiale sau legi procesuale. Consecințele consacrării principiului neretroactivității în Constituție sunt foarte severe și ridicarea la rang de principiu constituțional garantează securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul de drept, constituind o expresie a principiului separației puterilor în stat, respectiv separația dintre puterea legislativă, pe de o parte, și puterea judecătorească sau cea executivă, pe de altă parte (a se vedea în acest sens Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
materiale sau legi procesuale. Consecințele consacrării principiului neretroactivității în Constituție sunt foarte severe și ridicarea la rang de principiu constituțional garantează securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul de drept, constituind o expresie a principiului separației puterilor în stat, respectiv separația dintre puterea legislativă, pe de o parte, și puterea judecătorească sau cea executivă, pe de altă parte (a se vedea în acest sens Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]