2,035 matches
-
glas șoptit Zicând: cum estem obicei la dreptcredincioșii lui Mahomet, că slănină nu mâncam, Ali auzit, tot așa, că marinari, care pierdut la ei corabie și rămas ei una barca mic, fără nimic, obicei de nevoie estem, alegeam marinar mult seu în piele, tăiam la el, ceilalți mâncam la el și viața mers mai departe, până Alah salvam Apoi că mai greu am priceput eu care era grija cea mare a lui Străilaș, că în adevăr el este om gras, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
suma puterilor muncitoare de cari dispunem, cu calitatea muncii noastre, încît trebuie să le sleim pe acestea pentru a întreține aparatul costisitor și netrebnic al statului modern. Suntem țărani, curată socoteală, și țărănește ar fi trebuit să gospodărim. Țăranul, oricât seu la rărunchi ar avea, bani n-are, și statul modern are nevoie de bani. Un pas pe care-l face deputatul în Cameră, o prostie care o zice, costă pe țară bani și banul e muncă. Un șir scris de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înzestrată decât Boerne, nu numai pentru că poezia are o viață mai trainică decât scrierile publiciștilor, ci înainte de toate fiindcă Heine era mai german decât Boerne. Operele nemuritoare ale lui Heine nu sunt acele persiflări internaționale din cauza cărora era numit "le seul poete vraiment parisien", ci poeziile lui simțite nemțește. Astfel Loreley, copil adevărat al romanticei germane, apoi versurile De mii de ani din Grecia, care rezumă încă o dată tot ce germanii spuseseră sau cântaseră asupra frumuseții lumii elenice de la Winkelmann încoace
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
războiul cu Rusia 68. Această din urmă, concomitent cu operațiunile militare propriu zise pe frontul din Finlanda, a desfășurat și o ofensivă diplomatică la Istanbul 69, în deoarece nu credea "qu'il soit sous notre (a rușilor n. Ven.C.) seule influence, car Votre Majesté (Napoleon Bonaparte n. Ven.C.) fera de son mieux pour qu'il se trouve aussi sous la sienne" (cf., ibidem, p. 916-917). 65 Ibidem, p. 927. 66 Ibidem, p. 927-928. 67Cf., ibidem, p. 917. 68 Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
déclaration de l'Empereur Alexandre I et par la fait"", si de aceea, "elles devaient être considérées comme pârtie intégrante du territoire russe", ca și Finlanda (s. Ven.C.)94. Prin urmare, interpretarea austriacă, în conformitate cu care "un traité internațional pouvait seul faire considérer leș provinces en question comme annexées à la Russie", acte care, cum se știe, nu existau, la acea 90 Loc. cît., fond cît. 91 Loc. cît., fond cît. 92 Cf., scrisoarea regelui Prusiei, Friedrich Wilhelm al III-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Angleterre et notre guerre avec ce pays contrarie ici tout le monde", îl informa Stedingk pe rege, la 21 noiembrie/2 decembrie 1810 (cf., loc. cît., fond cît.). 112 Loc. cît., fond cît. 113 Deoarece, potrivit propriei sale afirmații, "une seule place forțe retenue par la Russie sur le droite du Danube annulerait l'indépendance de la Porte et changerait entièrement l'état des choses" (cf., Dimitrie A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, op. cît., p. 951-952). 114 Cf., raportul lui von Stedingk
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Finlandei pe țărmul golfului Bothnia n. Ven.C.] et un coud sur Constantinople? Pour peu qu'il ai de l'humeur, qui l'empêchera de mettre Stockholm à contribution chaque hiver, si Votre Majesté ne crée pas au nord une seule puissance, pour qu'elle puisse lui résister?" (s. Ven.C.) (cf., documentul datat Petersburg, 5 aprilie 1808, în ibidem, p. 840). Napoleon nu era, însă, disponibil să acorde atenția cuvenită unui astfel de avertisment. El știa foarte bine că politica
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de consecință, harta politică a acestei zone s-ar fi modificat considerabil, cu efecte benefice, din punctul de vedere al intereselor franceze și poloneze asupra întregului sistem politic european. Restaurarea Poloniei că măsura "la plus propre et peut être la seule efficace pour retenir la Russie au delà des frontières orientale de l'Europe et l'empêcher de franchir désormais ces limites", deci, de a o elimina din categoria factorilor problemei orientale, a fost susținută și de un alt "interlocutor" al
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Austriei pe Continent 307. Același joc dublu era practicat, deci, în continuare și de Rusia care, în cazul în care s-ar fi decis să acționeze ar fi făcut-o împotriva Franței, deoarece "elle était résolument contraire aux Varsoviens, leș seul véritables alliés de Napoléon"308. Dezamăgit de conduită tarului, Napoleon a hotărât să nu mai conteze pe alianță cu Rusia, decizie care semnifică "la fin de Tilsit"309. Rusia s-a decis, totuși, să intre, parțial, în acțiune. Generalul Golițân
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
aprilie 1812, în loc. cît. 161 Loc. cît. 162 Loc. cît. 163 Loc. cît. 164 Loc. cît. comme étant communs et s'allier fortement pour défendre la liberté de l'Europe", precizând, însă, ca "c'est une alliance pas une intervention seule qu'on propose" (s. Ven.C.)165. După cum se știe, pacea dintre Rusia și Turcia s-a încheiat, în cele din urmă, la București, dar fără medierea Suediei, declinata de Poartă Otomană care consideră că Suedia, în calitate de aliata a Rusiei
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
bien loin de là son unique deșir est la conservation de la paix, mais qu'elle etoit convaincue que l'Alliance avec VMte (regele Prusiei, Friedrich Wilhelm al II-lea n. Ven.C.) tout en imposant à șes ennemis, seroit le seul moyen pour conserver cette paix"79. Căci, preciza, la un moment dat, marele vizir Izzet Mehmed pasă, atât timp cât scopul urmărit de Triplă Alianță constă în continuarea războiului contra Franței, Poartă Otomană nu intenționa să intervină în acel război. În schimb
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
formulat, de altfel, si de marele dragoman al Porții Otomane, Alexandru Nicolae Suțu, care, cu prilejul unei întrevederi cu Carol Testa, primul interpret al Misiunii diplomatice a Suediei la Istanbul, i-a declarat că expulzarea francezilor din Egipt constituia "le seul point que nous intéresse aujourd'hui" (cf., raportul lui Carl Gustaf König, însărcinatul cu afaceri al Suediei pe lângă Poartă Otomană, din 10 septembrie 1799, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 3). a constrâns Poartă să dea liberă
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
să se petreacă, în Transilvania, doar după 1868 (cu ocazia legii educației emise de guvernul maghiar), care specifica faptul că istoria trebuia studiată ca materie separată. Al doilea abecedar apărut în 1861 purta semnătura lui Vasile Petri, fiind intitulat Elementariu seu Abecedariu pentru școlele romanesci. Acesta avea să fie interzis de autoritățile maghiare, ulterior intrării în vigoare a legii din 1868, pe motivul că atenta la coeziunea statului maghiar. Revizuit, abecedarul lui V. Petri avea să apară în 1878 sub numele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nație are o misie evanghelică de împlinit pe pământ, să cercetăm și să întrebăm și pe această nație română atât de doritoare astăzi de viață, ce a făcut? Ce lupte a purtat pentru realisarea legei lui Dumnezeu, atât în sinul seu, cât și în omenire?" (Bălcescu, 1894, p. 24) [1851]. Celor două principii divine (dreptatea și frăția) principii esențialmente sociale, reglementând justețea socială și solidaritatea umană sunt completate cu un tandem de principii politice: libertatea și unitatea națională. Aceste din urmă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lupta de eliberare inițiată de acesta: "Departe de a critica pe Decebal, aflăm un sintiment marea într-ensul; pentru quo e mare capul unui popol sau națiuni que nu suffere jugul quellor que lau alles. [...] Decebal era datori sieși și populului seu să scuture jugul roman" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 18). Există un fatalism al independenței, ancorat de pământul românesc, care l-a determinat pe regele dac să caute libertatea pentru poporul său. Mai mult decât atât, modul în care Heliade îl
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dintr-o masă foarte simplă, de bucătărie, împinsă într-o canapea veche, tapițată cu mușama, astfel încât printre masă și pat aproape nu se putea trece. Pe masă, într-un sfeșnic la fel ca în cealaltă cameră, ardea o lumânare de seu, iar pe pat chițcăia un copil minuscul, de cel mult trei săptămâni, judecând după scâncet; îl «schimba», adică îl înfășa o femeie bolnavă și palidă, parcă tânără, într-un neglijeu destul de transparent; femeia, poate, de-abia începuse să se ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
când a fost gata i-a așezat în față rivalului opera. Acesta a stat o clipă pe gânduri și, recunoscându-se învins, a exclamat profetic: "E atât de minunată pictura, încât, în curând, vei muri, fiindcă ți-ai ars tot seul!" Într-adevăr, prețul capodoperei a fost moartea creatorului, ca în mitul Meșterului Manole. Cred că un lucru similar s-a petrecut și cu Victor Teleucă, dar el a pus pariul, în 1992, după propria-i mărturie, cu sine însuși și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
frână în calea progresului și favorizează derularea apocalipsei. Dacă conducătorii omenirii vor înțelege și vor accepta utilizarea energiei solare în locul combustibililor fosili (gaze naturale, petrol, cărbuni, turbă), a lemnelor, a deșeurilor vegetale, a combustibililor extrași din plante și din animale (seu, grăsime), se poate opri distrugerea condițiilor de viață de pe pământ, prin poluare cu oxid și bioxid de carbon și prin epuizarea rezervei de oxigen. 3.2.1.4. AVANTAJELE UTILIZĂRII ENERGIEI SOLARE Avantajele utilizării energiei solare sunt: a. Energia solară
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
1947; Le Surréalisme et l’après-guerre, Paris, 1947; ed. (Suprarealismul și epoca de după război), tr. Șasa Până, București, 1947; Phases, cu o litografie de Alberto Giacometti, Paris, 1949; Sans coup férir, cu o acvaforte de Suzanne Roger, Paris, 1949; Parler seul, cu litografii de Joan Miró, Paris, 1950; ed. Paris, 1955; De Mémoire d’homme, cu litografii de Pablo Picasso, Paris, 1950; La Première main, Alès, 1952; La Face intérieure, cu o litografie de Fernand Léger, Paris, 1953; Picasso et la
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
comedie este evenimentul de la 8 august! Și se cere ca nisce actori nenorociți, dacă nu au fost aprobați de public, să fie osândiți la ocnă! [...] În Ploesci nu a fost nici o revoluțiune, nici Încercare de revoluțiune (...) Nu a fost atentat seu Încercare de resturnare a formei guvernului (...) Ploiescii n-a făcut, nici o turburare, ei n-a făcut de cât să primescă o nouă stare de lucruri ce auzise că s-a stabilit În altă parte a țerei - Ploiescii nu a proclamat
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
din Moldova. Istoriografia românească dedicată orașului Iași consultată de autorul acestor rânduri consemnează că al doilea domnitor pământean de după 1821 a încurajat realizarea unor lucrări edilitare precum: pavarea străzilor, aducțiune de apă, iluminarea orașului cu ulei vegetal în locul lumânărilor de seu, întreținerea și repararea podurilor de pe Bahlui și Nicolina ș.a. Unele edificii și instituții au fost sau au rămas adevărate simboluri ale Iașului și ele își leagă numele de Mihail Grigore Sturza. Vom numi: Grădina Copou, Obeliscul cu lei din grădina
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
-ne buzele pulverizându-ne hainele, pieile, amestecându-ne inima mâncându-ne genele, smalțul ochilor, coastele, sângele, ciobindu-ne șira spinării, arzând. arzând cu troznete, ca dați cu benzină arzând cu ghețuri albastre, cu stalactite de fum cu ceară sfârâitoare, cu seu orbitor până cenușa a umplut lada de studio și chiuveta din baie și păianjenii și-au făcut plase în coșul pieptului nostru. (Mircea Cărtărescu, Ciocnirea) 1. Ilustrează, în două enunțuri, aspectul denotativ și conotativ al cuvântului ciocnire. 2. Explică folosirea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
creadă, să venereze ceva supramaterial, omul primitiv a dorit și să transmită altora această credință, ba chiar s-o impună, dacă întâmpină rezistență. Firește, ne putem imagina la începuturi un singur individ cu Dumnezeul său personal de obsidian uns cu seu, dar homo religiosus poartă în el înclinația de a împărți credința cu alții. De aici încep propaganda, manipularea, persuasiunea, căci măciuca nu mai poate rezolva totul, ca în celelalte situații pur materiale. Deci, nu întâmplător, religia, cea catolică, dă numele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un număr de locuri subvenționate în totalitate de la bugetul de stat. Universitatea distribuia acele locuri între programele de studii, după care comunica rezultatele distribuirii (și ocupării acestora) către minister. Pe această bază, CNFIS calcula numărul așa-numiților studenți echivalenți unitari (SEU) pentru fiecare universitate și la nivelul întregului sistem de învățământ superior. În sfârșit, dată fiind alocarea bugetară totală pentru finanțarea de bază, CNFIS calcula alocația bugetară pentru un SEU și, în funcție de aceasta, sumele ce revin fiecărei universități. Date fiind procedurile
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
Pe această bază, CNFIS calcula numărul așa-numiților studenți echivalenți unitari (SEU) pentru fiecare universitate și la nivelul întregului sistem de învățământ superior. În sfârșit, dată fiind alocarea bugetară totală pentru finanțarea de bază, CNFIS calcula alocația bugetară pentru un SEU și, în funcție de aceasta, sumele ce revin fiecărei universități. Date fiind procedurile de calcul ale CNFIS, alocația pentru un SEU era practic identică cu suma alocată pentru un student fizic înscris, de exemplu, într-un program de licență din domeniul social-economic
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]