814 matches
-
vreau să nu omit vreun indiciu prețios. De fiecare dată când dau de o aglomerare de semnificații, trebuie să continuu să sap de jur-împrejur, să văd dacă nu cumva pepita devine un filon. De aceea, lectura mea nu are niciodată sfârșit: citesc și recitesc, căutând de fiecare dată verificarea unei noi descoperiri în faldurile frazelor. — Și eu simt nevoia să recitesc cărțile pe care le-am citit deja - spune un al treilea cititor -, dar la orice nouă lectură mi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
libiană punea bombe În avioane, apoi, Într-o nouă ediție, Își ucisese fiul care devenise, brusc, tată. Cea din Irak fusese, după zeci de ani, făcută praf de americani; ce mai, vremea revoluțiilor, chiar dacă nu trecuse de tot, era pe sfîrșite! Cele portocalii, o găselniță postmodernă pentru a da jos guverne, se dovedeau doar niște falsuri: o echipă disidentă o Înlocuia pe alta, ambele fiind de aceeași sorginte. Mai fusese una de catifea; alta, mai Înainte, a lalelelor; fusese, În România
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
le-ar fi redat celor doi fiul; Thomas nici nu știa cum să Îl numească, mai fiu era pentru Marika, se hrănise din sîngele ei, din vlaga ei, nouă luni; Îi dăduse fătului o parte din firea ei, simțise, aproape sfîrșită, durerile facerii; nu avea nici un rost să afle acum că purtase În trup sămînța străinului care tocmai se pregătea să achite nota. Un pahar cu apă minerală pentru Marika; femeia asta merită un izvor, și-a zis Thomas, numărînd banii
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
În 1913, înainte de Ceața mea, au apărut nuvelele pe care le-am reunit sub titlul uneia dintre ele: Oglinda morții. După Ceață, în 1917, Abel Sánchez: o istorie pasională, cel mai dureros experiment pe care l-am dus la bun sfârșit înfigându-mi bisturiul în cea mai teribilă tumoare obștească a castei noastre spaniole. În 1921 a văzut lumina tiparului romanul meu Mătușa Tula, care, în ultima vreme - grație traducerilor în germană, olandeză și suedeză -, a găsit receptare și ecou în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
turnă puțin vin, apoi se ridică, se șterse la gură cu dosul palmei ca și cum, plecând, regulile de bună purtare la masă s-ar fi anulat, și rosti, Trebuie să mă duc să mai scot niște lut, ce-avem e pe sfârșite. Când să iasă, fiica lui îl chemă, Tată, mi-a venit o idee, Ce idee, Da, m-am gândit să-i telefonez lui Marçal să vorbească cu șeful departamentului de achiziții și să încerce să descopere care sunt intențiile Centrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
așa de simplă, strictă, regulamentară, se împotrivește să-și arate volumul sânilor de sub lut, de parcă și ea ar fi învelită într-o pânză udă ale cărei capete le-ar ține cu putere. Când prima săptămână de creație va fi pe sfârșite, când Cipriano Algor va trece la prima săptămână de distrugere, transportând vasele din magazia Centrului și aruncându-le ca pe niște gunoaie nefolositoare, doar atunci degetele celor doi olari, în același timp libere și disciplinate, vor începe în sfârșit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de an Căci gândul tău e zburător La cei peste ocean. Viața‐ și urmează drumul său Mereu tot înainte, Părinții tăi au soarta lor, Drumul către morminte. Poate că și acest moment E ultimul în viață. Căci caierul e pe sfârșite, Prins într‐ un fir de ață. Mama și tata Bucium, 24 X 2006 RECUNOȘTINȚĂ șI RECOMPENSĂ Anii vin și trec în zbor Lăsând loc oamenilor, Pentru cei care muncesc și‐n viață se străduiesc. Femeia din datuʹ firii Este mama
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
două sute ... » și cu ochii plini de lacrimi Prinde iar de mă sărută. „Poate, maică, sunt bătrână ... și‐ a prins dorul să mă‐ndrume Să mai văd odată maică, Ce mi‐a fost mai drag pe lume! Caerul mi‐i pe sfârșite... Mâine, poate‐ și curmă firul, și‐ ntre patru blăni de scânduri Să mă cheme cimitirul ... Jale mi‐ i de voi mămucă, și visez chiar și deșteaptă, Cum, pe‐ o margine de groapă, Bietul taică‐tău m‐ așteaptă ... Tu odorul mamei
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
fetița simțea lipsa greierașului care devenise prietenul ei. O luă în brațe și o duse la culcare, însoțindu-i somnul cu o poveste despre greieraș. Fetița adormi, cufundându-se într un vis cu micuțul său prieten. „Bătăușul” Ziua era pe sfârșite. Soarele cobora spre apus trăgând după el lumina zilei. Fiecare din cei ai casei avea câte ceva de făcut, pentru a încheia cu bine treburile acelei zile. Bunica mulgea vaca, strângea în doniță cu truda mâinilor sale, jet după jet, laptele
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Excursia Ca un zefir de primăvară, blând și vesel, intră pe ușă Viviana, îmbrăcată în uniforma cu picățele, cu șorțuleț albastru, cu guler alb și apretat, cu ghiozdanul în spate. Era elevă în clasa întâi și anul școlar era pe sfârșite. Săru’mâna! Bine ai venit! îi răspunseră părinții. Cum a fost la școală? A fost frumos. Tovarășa învățătoare a spus că vom merge în excursie, vom vizita fabrica de sticlă și vom vedea cum se face sticla. Dar excursia costă
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
va certa pentru că are mâinile murdare, dar își aminti că tovarășa învățătoare le promisese că la toamnă va fi alături de ei și asta o mai liniști puțin. Când toate nucile au fost culese și urcate în pod, ziua era pe sfârșite; musafirii se pregăteau de plecare, iar Angelina se strecură în camera bunicii, se urcă pe scaun să ajungă la icoană unde pusese bunica mănunchiul de flori și busuioc sfințit adus de la biserică, din buchetul de pe cruce. Rupse o crenguță de
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
de vestale iubite de Eftimiu. Într-o zi moșul o cheamă...tocmai la Sofia, unde se afla la o sedință a PEN CLUB-ului! Îi trimite bani de drum. Acolo, o țin numai Într-o petrecere. Banii maestrului sunt pe sfârșite. Curtezana se Îngrijorează, dar eroul nostru nu; va apela, Îi spune el, la frații săi, maso nii! Dă un telefon; peste o oră, la hotelul unde locuiau, vine un orb. Cere, În limba franceză, cu domnul Eftimiu. Îi dă 10
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
aproape țopăind într-un înfocat joc după psalmodiata bucurie a crucii biruitoare. Acela, cu ochii larg deschiși, cu gura căscată, părea că-l ascultă bucuros nevoie mare. Mâine, cu concluzile Iachimovici nu venise. A doua zi a simpozionului era pe sfârșite și el nu numai că nu venise, dar nu dăduse nici un semn. O justificare măcar a absenței. O scuză oarecare, pe care să o poată prezenta adunării. Asculta fără interes intervenția doctorului Fârtat, din Șoptireanca. Aceleași dezvoltări, din fiecare an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o să am ce blestema, Ca azi va fi ziua de mâne, Ca mâni toți anii s-or urma - O toamnă care întîrzie Pe-un istovit și trist izvor; De-asupra-i frunzele pustie - A mele visuri care mor. Vieața-mi pare-o nebunie Sfârșită făr-a fi-nceput, În toată neagra vecinicie O clipă-n brațe te-am ținut. De-atunci pornind a lui aripe S-a dus pe veci norocul meu - Redă-mi comoara unei clipe Cu ani de părere de rău! {EminescuOpI 213
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
cu Patrick. Nici el nu are nimic împotriva farselor, dar, dacă cineva încearcă să-i joace una, nu el este cel care iese în dezavantaj. De-abia mă mai țin picioarele să ajung până la pat pe la unu și jumătate. Sunt sfârșită de oboseală, nefericită, simt dureri în tot corpul și reușesc să adorm doar după ce mă amăgesc cu gândul că Patrick se va întoarce la mine. În visele mele, nu mai știu care e Bobby și care e Patrick, iar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
voia început de toamnă, Hugo picta început de toamnă în spațiul neconvențional al magaziilor, cocinilor, cotețelor de păsări și pomii fructiferi din spatele casei în care locuia Pupăza Neagră, Any Palade. Întâi, scenografia trebuia adaptată pe gustul lui Gustav, vopselurile odată sfârșite, își găsea alinarea în ambrozia zeilor și atunci n-avea să combine puțină flacără din focul de paie al iubirii care se credea torță olimpică, puțină învolburare din Dunărea ce fornăia la 200 m la vale, un vârf de cuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de convingere asupra elevilor. Spune-le să vină în amfiteatrul de la etajul ăsta, cel de lângă sala de sport. Dar mai întâi cheam-o pe Ana la mine. O să fiu în amfiteatru. Să nu dureze prea mult, totuși, Alex. Ziua e pe sfârșite. Dădu din cap făcându-mi cu ochiul, se întoarse și plecă în grabă. Euforia succesului pe care l-am avut cu câteva ore mai înainte încă mai domina atmosfera din liceu. Elevii râdeau și salutau pe toți pe care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
doar să repeți ceea ce am predat eu. Faptul că tu ai spus toată lecția este problema ta, domnule. Clasă! Sper că ați luat notițe din ceea ce a spus, căci eu nu am de gând să repet, iar ora e pe sfârșite. Vom da o lucrare ora viitoare din tot imperiul ridicat de Felix Amadeo! Dar, domnule profesor, nu ați predat tot despre imperiu. Suntem abia la început, au încercat câțiva colegi de-ai mei să combată inițiativa profesorului. Eu am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
era acolo, în curtea liceului, căzută pe ciment, lumea de pe lume se uita la ea, la fata mea, am țipat ca o nebună, ziceam: nuuu!!! Încontinuu țipam: nu, nu, nu! (Acuma se vede de ce atâta disperare în glasul ei, e sfârșită.) Am rămas fără cel mai drag om pe care mi-l dăduse Dumnezeu. Ai muțit?, vezi că ai muțit??? (Vorbește cu prietena de la telefon.) (Pe ecran, se derulează din nou imaginile detectivilor cu fata și arhitectul, cât timp va povesti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
la Teatrul din Iași, deja făceam repetiții, din primăvară, la Hamlet, eram deja actor de succes, nu?, câți actori au făcut Hamlet?, apoi, mă iubea Ani, o cerusem de nevastă și acceptase, eram fericit. Cu mai vârstnica actriță eram pe sfârșite, știam că se termină, dar... am văzut-o pe stradă, urcând spre Copou, pe Rita, tânără, cu, muicăăă!, curul ei mare, cu părul ca mierea, o femelă... Cât m-am păcălit!!! Am agățat-o, ne-am cuplat în aceeași zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
lecții când puteam să stăm acasă și să ne jucăm fără griji? Cândva pentru mine acestea erau întrebări fără răspuns. În timp am înțeles importanța școlii, iar acele întrebări și-au găsit răspunsul. Când mă gândesc că școala este pe sfârșite, că acele clipe frumoase vor rămâne doar o amintire și că trebuie să mă despart de cea care a ținut locul mamei, îmi pare rău că mă despart de toate acestea! Doamnă învățătoare, mulțumesc pentru toate lucrurile pe care le-
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
să rămân uitându-mă la cei patru pereți ai dormitorului meu. Nu Încă. În loc de asta, traversez zona cu pietriș, spre sala goală. Ușa e descuiată și intru. Îmi croiesc drum În Întuneric către un scaun din mijloc și mă așez sfârșită pe plușul moale, purpuriu. Și, cum stau așa privind spre sala goală, mută și Întunecată, două lacrimi mari și grele Încep să-mi șiroaiască pe obraji. Nu-mi vine să cred că am dat greș Într-o manieră atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
că „Vă mulțumesc foarte fierbinte!” Unde sunt securiștii, cine este de pază, unde-i dom’ maior Roznoveanu și ticăloșii de la Securitate că tare aș dori să-i omor pe toți, poate nu mă spuneți? Întrebă chiupul, sacadat și cu voce sfârșită. Maria Încercă să răspundă la toate acele Întrebări, se Împotmoli de emoție și abia reuși să zică: Dar eu vă cunosc! Oari nu șânteț dom’ Ștefănică di la combinat, oari nu aț fost În casa aiasta cu băietu’ neu, Valericî
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
scos din buzunar mai multe sute de lei, erau zece, o mie de lei, mai mult decât două salarii bunișoare, a Încercat să joace jocul nostru, l-a jucat pe față! I-a scos din chiloți, iam luat, am Întrebat sfârșită dacă „da!”, el a răspuns „da!”, m-a sărutat peste tot, m-a pregătit, m-a durut, dar am repetat aceasta de sute, mii de ori și iată că sunt la conservator În anul trei acuși, s-a ținut de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
prefectul cu declarația:”In județul Vaslui nu sunt probleme”.Un necunoscut comentează ironic această gafă. Se anunță rapid un număr de telefon pentru alte informații.Nu-l reținem.Nu avem posibilitatea.Bateria de pe mobil este în suferință.Combustibilul e pe sfârșite.Parcă suntem personajele unui film american „horror” din Alaska... Spun rugăciunea Tatăl Nostru. Colegul meu primește un nou apel de la soție.Ii explică situația. Dânsa se interesează la poliție. Situația e cunoscută și de autorități. S-a raportat și mai
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]