1,557 matches
-
acceptă prezența pe prima pagină, în numărul 2, cu violentul poem Ură (apărut încă în 1883, în „Literatorul”, și inclus în volumul Excelsior din 1895), într-un moment când poetul era mai curând rău-famat, iar gestul gazetei echivala cu o sfidare a „bunelor moravuri” din lumea literară. Tot în pagina întâi se publică din Emil Isac Două versuri. Femeia prețioasă, o antologabilă tratare livrescă a iubirii ca poem, în care Shakespeare, Byron și Heine sunt invocați spre a defini erosul vampiric
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
acesta, respectat și simpatizat, având prieteni. Modestia este deschidere, pe când orgoliul este Închidere și izolare. Modestia și orgoliul pot Însă depăși anumite limite admise. Astfel, cum afirmam mai sus, orgoliul poate deveni infatuare, hipertrofia Eului, care poate merge până la o sfidare de tipul agresivității morale. În acest caz, se va crea o stare de tensiune, de Încordare Între persoană și ceilalți, care va duce la conflicte, ură, confruntare violentă. În cazul modestiei, putem remarca o accentuare a acesteia manifestată printr-o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ține seama de rațiunea călăuzitoare, Înseamnă a-ți nesocoti, fie În minus, fie, de regulă, În exces, propriile tale posibilități, Înseamnă a te Înșela pe tine Însuți, crezând astfel că poți Înșela și viața, dar și pe ceilalți. Este o sfidare care supraestimează un eu slab și labil. Aceasta te va Împiedica să vezi realitatea propriilor tale limite, deschizând calea exceselor, dincolo de orice fel de critică sau de grija evaluării consecințelor imediate sau târzii ale acțiunilor tale. Din acest moment, amăgit
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
face, În acest caz, o afirmare a persoanei, care Își hotărăște singură destinul, ca moment final al existenței. Este sentimentul de a fi propriul tău stăpân dincolo de mizeriile vieții biologice sau de acceptarea unui sfârșit dezonorant. Nu este numai o sfidare a morții inevitabile, ci este, În plan psihologic, o luptă cu teama de moarte, sublimată În gestul simbolic al unei sinucideri justificate din punct de vedere moral. Să analizăm Însă și un alt punct de vedere, referitor la modalitatea de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de exterminare; protestează repetat prin greva foamei sau în scris către guvernul URSS și către Comitetul Central al PCUS, reclamând respectarea demnității umane și repatrierea promisă prizonierilor de război după ruperea alianței cu Germania. E însă consemnat, ca urmare a sfidării propagandei pentru înrolarea într-una din diviziile românești, „Tudor Vladimirescu” sau „Horia, Cloșca și Crișan”, formate în cadrul armatei sovietice. Întors în țară în decembrie 1955, după patru ani de front și doisprezece de prizonierat, urmărit continuu de Securitate, petrece doi
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
Zamfir, Florin Manolescu, Dan C. Mihăilescu, Traian Ungureanu); Călinescu, Biblioteci, 243-248; Nicolae Manolescu, Romancierii despre roman și despre realitate, RL, 1988, 30; Valeriu Râpeanu, „Romanul românesc în interviuri”, SLAST, 1988, 32; Piru, Critici, 8-11, 127-130; Ion Vlad, Măștile provocării, măștile sfidării, TR, 1992, 36-37; C. Stănescu, Lecția lui Eugen Ionescu, RMB, 1993, 849; Z. Ornea, Drama desțărării, RL, 1994, 9; Geo Șerban, Recunoașteri în perimetrul diasporei, RL, 1994, 33; Florin Manolescu, Un reper deontologic al criticii, ST, 1994, 10-11; Mircea Horia
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
Marin Preda și „ucenicia” fiului, ST, 1985, 1; Vasile Popovici, Venise Marin Preda neanunțat, O, 1985, 14; Victor Crăciun, Un scenariu (inedit) cinematografic de Marin Preda: „Primejdii nevăzute”, SLAST, 1985, 21; Mircea Iorgulescu, Prozatorul semnificativ, R, 1985, 7; Eugen Simion, Sfidarea retoricii, București, 1985, 303-335; Sorescu, Ușor cu pianul, 115-130; Mihai Ungheanu, Exactitatea admirației, București, 1985, 373-383; Ungureanu, Proza rom., I, 198-263; Ion Vartic, Axioma finală, TR, 1986, 45; Călinescu, Biblioteci, 262-270; Ion Cristoiu, Lumea literaturii, București, 1986, 159-181; Valentina Marin
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
calce în copite pe preoteasă. Ca orice erou care a biruit monstrul, își primește răsplata și devine ibovnicul femeii cucerite astfel. Cei doi încearcă să fugă cu sania peste Dunăre, dar gheața se rupe și sfârșesc înecați. Dragostea, dezlănțuită până la sfidarea tuturor limitelor, îi încearcă și pe bărbați, și pe femei, care se lasă orbește în seama patimii. Hangița Iana, din nuvela Pe drumul Bărăganului (1908), dominată sufletește de argatul Mitrea Cazacu, e o variantă feminină a lui Sima Baltag. Făptuiește
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
propriului proces de învățare. El va dobândi cunoștințe prin efortul individual, de învățare, de investigare. Concluzii Învățarea asistată de calculator ,reprezintă principala tendința a perfecționării și modernizării actuale a strategiilor de predare-învățare. Spiritul contemporan trebuie să facă față unor mari sfidări:explozia informațională,stresul, accelerarea fără precedent a ritmului vieții ,complexitatea și creșterea gradului de incertitudine. Toate aceste argumente conduc la o nouă ecologie educativa,care presupune dezvoltarea unei gândiri de tip holistic ,a unor competențe de procesare informațională ,dezvoltarea memoriei
ÎNVĂŢAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR - TENDINŢĂ A PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII STRATEGIILOR DE PREDARE-ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Prisacariu Georgeta Mihaiela () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_902]
-
dezvoltarea unei gândiri de tip holistic ,a unor competențe de procesare informațională ,dezvoltarea memoriei vii ,reînvațarea capacității de a respira ,de a ne concentra . Formarea personalizată presupune și o nouă arhitecturăa educativa,cea bazată pe multimedia ,ca un răspuns posibil sfidărilor acestui nou tip de formare .Calculatorul -ca un element definitoriu al sistemului multimedia - este o fereastră magică deschisă spre universul cunoașsterii ,un mijloc de formare focalizat pe mai multe mituri ale umanității .
ÎNVĂŢAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR - TENDINŢĂ A PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII STRATEGIILOR DE PREDARE-ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Prisacariu Georgeta Mihaiela () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_902]
-
un stil de viață sau un stil alimentar (fumat, alcool și alimente preferate). Această categorie de persoane va nega ideea de boală prin subestimarea simptomelor sau, chiar dacă va recunoaște boala, nu va accepta starea de boală, riscând agravarea simptomelor prin sfidarea „regulilor jocului”. Negarea stării de boală, în condițiile în care subiectul percepe o serie de simptome care-l atenționează ca „ceva nu este în regulă” cu corpul sau chiar cu psihicul său, poate să aibă la bază, după Iamandescu, două
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
Devine un redutabil jucător de șah, participă la concursuri, face parte din echipa de șah prin corespondență a României. Se împrietenește cu Leonid Dimov: cei doi sunt o vreme nedespărțiți, adoptă o formulă de viață boemă, cu gesturi „absurde”, de sfidare a marasmului vieții zilnice, a cenușiului orizont cotidian și, în nesfârșite colocvii informale, pun bazele teoretice ale onirismului. Din 1963 e doi ani corector la Editura Meridiane. Debutează în toamna lui 1964, cu schița Aripi și roți, la „Gazeta literară
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
a cinci confesiuni diferite privind soarta unei vechi familii, aflată de multe veacuri la fruntariile unor încercări dramatice. Povestea familiei Corinda e lungă și complicată, poate fi citită și ca un roman al clanului, dar și ca o formă de sfidare a istoriei, de întoarcere la ritmurile ascunse ale ființei. Personaje ca Ezechil, Dionis, Inocențiu, Ioan, Amos și Alexandru reprezintă tot atâtea trepte și momente din istoria Transilvaniei, a raporturilor românilor cu ungurii, cu Casa de Austria, dar mai ales cu
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
în raport cu propriul eu și cu lumea. „Ispitele” au ca punct de reper interioritatea, chintesența sufletească a poetului („tâlhar de visuri blonde-n azururi veșnic bete”), în timp ce „aforismele” îl definesc ca pe un personaj straniu, „sclavul fanteziei și demiurgul slovei”. Studiile Sfidarea paradoxului (1998) și Universul paradoxurilor (1999) sunt o introducere în paradoxism, în ceea ce V. consideră a fi „singura mare șansă a scriitorului”: „diversitatea și frecvența cu care paradoxul se face prezent în viața cea de toate zilele, în oferta sa
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
mare șansă a scriitorului”: „diversitatea și frecvența cu care paradoxul se face prezent în viața cea de toate zilele, în oferta sa generoasă de a fi permanent alături de el și de a se oferi ca materie primă producției sale”. În Sfidarea paradoxului V. pleacă de la o cercetare de logică privind conceptul în sine, în continuare dedicând capitole separate examinării modului în care paradoxul poate fi identificat și analizat de-a lungul timpului, de la Antichitatea europeană, trecând prin India și China antică
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
Rodica Ștefănescu și Ștefan Benea, pref. Aurel Rău, București, 1994; Peregrin prin suflete, Cluj-Napoca, 1995; Inscripții într-un vers, București, 1996; Cenușa unui zbor - Les Cendres d’un vol, ed. bilingvă, tr. Paula Romanescu, București, 1997; Japonia necunoscută, București, 1998; Sfidarea paradoxului, București, 1998; Cornetul cu scaieți, București, 1999; Istoria literaturii japoneze, I, București, 1999; Universul paradoxurilor, București, 1999; Poezia lirică japoneză. Valori estetice (în colaborare cu Cornelia Bașta), București, 2000; Să muți pe cer o stea. Ispite într-un vers
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
Manu, Spațiu etern, București, 1985, 60-62, 110-113; I. Massoff, Între viață și teatru, București, 1985, 108-118; Ornea, Actualitatea, 243-250; Mircea Muthu, Tudor Vianu și gândirea estetică, TR, 1986, 40; Anghelescu, Lectura, 198-209; Indrieș, Polifonia, 71-85; Râpeanu, Scriitori, 138-146; Eugen Simion, Sfidarea retoricii, București, 1986, 357-360; Radu, Pagini, 77-79; Nicolae Bagdasar, Istoria filosofiei românești, îngr. și pref. Gheorghe Vlăduțescu, București, 1988, 210-215, 332-333; Vasile, Conceptul, 281-285; Geo Șerban, Între „vrajă și înțelegere”, RL, 1989, 21; Papu, Lumini, 209-221; Al. Săndulescu, Marii profesori
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
2002, 23; Virginia Șerbănescu, Doamnă Voinescu, am fost colege, CL, 2002, 7; Carmen Mihalache, Dans în fața oglinzii, ATN, 2002, 9; Vasile Igna, Strigarea catalogului, ALA, 2002, 617; Vasile Iancu, Alice Voinescu în exil la Costești, RL, 2002, 44; Alexandru Paleologu, Sfidarea memoriei, Cluj-Napoca, 2002, 234-235; Teodor Vârgolici, Alice Voinescu în perioada surghiunului, ALA, 2003, 637; Firan, Profiluri, II, 337-341. D. G., E. S.
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Mircea Vulcănescu, VR, 1982, 10; Eugen Simion, Un punct de vedere despre specificul nostru, CC, 1983, 1-2; Constantin Noica, O amintire despre Mircea Vulcănescu, „Almanahul literar”, 1983; Vasile Vetișanu, Mircea Vulcănescu în conștiința culturii românești, VR, 1984, 6; Eugen Simion, Sfidarea retoricii. Jurnal german, București, 1985, 198-201; Braga, Tradiție, 40-58, 175-176; Hommage à Mircea Vulcănescu (1904-1952), Paris, 1989; Constantin Noica, Amintiri despre Mircea Vulcănescu, O, 1990, 1; Edgar Papu, Credință, speranță și dragoste, ALA, 1990, 36; Arșavir Acterian, Câteva rememorări din
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
măsură, posibilități de analiză pătrunzătoare și vocația combativității pătimașe, ceea ce impune reconsiderarea imaginii lui Z. în conștiința multor contemporani și a posterității, el fiind văzut îndeobște ca un personaj excesiv de protocolar, trufaș, cu fumuri aristocratice. Unele intervenții exprimă situări curajoase, sfidări chiar la adresa monarhiei, atitudini demofile riscante. Amintirile, ca și portretele unor politicieni (P. P. Carp, Ion C. Brătianu, Dimitrie Sturdza, Alexandru Marghiloman ș.a.) se integrează, prin calitatea expresiei, prozei literare. O ținută artistică aleasă, alături de fervoarea opiniilor estetice, distinge și
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
satul, T, 1984, 8; Nicolae Manolescu, După douăzeci de ani, RL, 1984, 51; Titel, Cehov, 166-169; Constantin Pricop, Marin Sorescu, poezie și teatru, CL, 1985, 8; Flămând, Intimitatea, 39-52; Iorgulescu, Prezent, 96-105; Negrici, Introducere, 54-63; Pop, Jocul, 296-329; Eugen Simion, Sfidarea retoricii. Jurnal german, București, 1985, 365-368; Monica Spiridon, Poezia despre ea însăși (un interviu cu Marin Sorescu), CC, 1986, 1-2; Grigurcu, Existența, 281-293; Micu, Limbaje, 112-129; Marian Popescu, Chei pentru labirint. Eseu despre teatrul lui Marin Sorescu și D. R.
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
facere” ,pentru că apoi,devenit adult,să se formeze continuu de-a lungul vieții . Fenelon compară creierul copilului cu o lumânare aprinsă expusă în bătaia vântului car e determina tremurul acestei mici flacari.Spiritul contemporan trebuie să facă față unor mari sfidări:explozia informațională,stresul,accelerarea ritmului vieții, creșterea gradului de incertitudine.Aceste argumente duc la o nouă ecologie educativa,care presupune dezvoltarea unei gândiri de tip holistic,a unor competențe de procesare informațională , dezvoltarea memoriei vii. Rolul învățătorului în procesul de
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
își asumă în mod evident rolul de artist, actor, regizor, formator, educat. Este nevoie de o mare pasiune pentru educație și o mare iubire pentru Natură, pentru Oameni și pentru Viață. Eco-educația devine, astfel, una dintre "cheile" rezolvării problemelor marilor sfidări ecologice globale actuale. Sub denumirea inițială de "educație relativă la mediu", ea a fost construită sub forma de concept în cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știința și Cultura (UNESCO), începând cu Colocviul de la Belgrad din 1975, și și-a definit
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
a propriilor interese, comportament Întreprinzător prin atitudini și reacții, tendința permanentă de dominare În grupul social sau comunitar. Comportamentul agresiv vizează lezarea fizică a cuiva prin loviri, acte violente; poate fi vorba de prejudicierea morală, emoțională prin vorbe injurioase, calomnie, sfidare, sarcasm, ridiculizare, comentarii inadecvate sau de producerea daunelor materiale. În ultimele studii se discută despre agresivitate adaptativă, reactivă ca și apărare În fața altui comportament conflictual, agresivitate pasivă, involuntară și alta spontană, nonadaptativă, patologică, lipsită de o cauză aparentă și, din
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
imprevizibil, putând reacționa oricând pentru a evita sau accepta eșecul actului victimizant; victima predispusă, cu reacții spre înclinații schimbătoare, rigide și complexe care contrazice și încearcă să revină la vechile atitudini; victima provocatoare, fidelă unor concepții în care disprețul și sfidarea regulilor comportamentale îndeamnă la acțiuni nesocotite, la schimbări de atitudini periculoase, euforice, isterice, exaltate, melancolice; victima neparticipantă, care adoptă posibilitatea de a-și controla comportarea, acceptând doar actele cu semnificatii cunoscute. În anul 1977, criminologul american S. Schafer, în volumul
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]