1,535 matches
-
bisericești. Chiar pe însuși capul bisericii...Nu-i nimic de râs, om bun. Mai degrabă-i de plâns... - Ai dreptate, mărite Spirit. Admir corectitudinea marelui stolnic Lupu, care, avându-l împricinat chiar pe mitropolitul „chiriu chir Nichiforu”, nu s-a sfiit să-i dea dreptate egumenului Iezechil. - Uite că am cam golit sacul cu poveștile despre „mănăstirea dintre vii” - Sfântul Atanasie. Urmează doar întrebarea firească. Acum încotro? - Imi lași prea multă libertate, mărite Spirit. Si asta mă onorează, dar mă pune
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
folosească măcar un ziar sau o hârtie oarecare pentru a se ocroti de lemnul vopsit al băncii, sau pentru a se înveli și a se ocroti de privirile curioase ale mulțimii de turiști care mișunau prin piață și nu se sfiau să îl privească cu interes nemascat. Am fost uimit să constat că polițiști treceau nepăsători pe lângă el, fără să-i zică ceva. Doar câțiva turiști străini, cu multe femei în grup, s-au oprit mai demonstrativ să-l pozeze și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
văduviei, s-a petrecut, de fapt, ceva misterios între tanti Elenuța și tata - dar întrebarea mea n-a fost deloc în acest sens provocatoare, ci pur gratuită, „de dragul artei“. Niciodată n-am dezlegat misterul, chiar și mai târziu m-am sfiit să-l dezleg, s-o rog pe mama să mă lămurească; nici ea n-a părut dispusă vreodată să atace tema. Se pare că tata a vrut să divorțeze și să se căsătorească cu fosta lui cumnată, proiect sprijinit de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pentru ca măcar una dintre ele să corespundă actului de cunoaștere esențial și înțelegerii sensibilității mesajului. Lectura poeziei este și ea o aventură care intrigă și fascinează. Observă, odată cu poetul, că frunzele dispar ritualic, ele cad de pe ramuri noaptea, de parcă se sfiesc să le vadă lumea cum trec de la starea de vitalitate și frenezie curgătoare la cea de ușoară trecere în neființa neantului, cu un adânc și dureros efect nostalgic. Cu toții rămânem doar cu imperceptibilul foșnet al crengilor intrate în doliu. Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
la acest volum nu-l ascund. Deși au fost puși în fața unui set identic de întrebări, colaboratorii le-au abordat în mod diferit, însă răspunsurile lor evocă o convergență neașteptată. Dacă o cunosc, majoritatea iubesc România, deși nici unul nu se sfiește să critice aspectele mai puțin atrăgătoare ale jocului său politic, ale culturii sale politice sau ale opțiunilor sale instituționale. Toți au investit emoțional și intelectual într-o țară care, din perspectiva britanică, nord-americană sau franceză, rămâne marginalizată, dacă nu ignorată
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
putem să nu ne dăm de gol, dar riscul există și e mai prudent, ca să nu zic mai onest, să ne mărturisim ignoranțele. Cultura nu poate fi decât umanizantă, sporitoare a înțelegerii, îngăduinței, compasiunii și bucuriei : keep cheerful ! Nu mă sfiesc să spun aceste banalități Despre lucrurile cu adevărat importante 35 fiindcă un filozof cu înalt prestigiu recomandă o așa-numită „cultură de performanță”. E vorba de fapt de ceva ce ar trebui să fie de la sine înțeles ; cultura nu înseamnă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
valorile de ordin moral și cele de ordin material intrând într-un joc de compensații și de amestecuri care în cele din urmă mențin un echilibru egal și constant. Saint-Exupéry spune undeva că prietenul este acela la care nu te sfiești să bați în toiul nopții la ușă strigându-i : „Deschide, sunt eu !”. Unui prieten adevărat i se poate cere orice, dar nu i se poate pretinde nimic. De aceea, nimic nu e mai absurd și mai injust în prietenie decât
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
șoaptă lui Ionuț înțelesul vorbelor strigate și se miră: Ț! ț! cum a putut înțelege și cunoște ce are să se întâmple mai bine un tânăr decât oamenii în vârstă și înțelepciune. Mai mult în vârstă decât cu înțelepciune nu se sfii el să adauge către sine însuși. Je vous donne avec plaisir l'autorisation de publier aux "Oeuvres libres" la version française de "Haia Sanis". prin grația degetelor 1935 1457 478 6 1935 Mircea 3 1469 Costache 1 = 466 Teodora 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iași). Asta ar trebui s-o spună și mulți din presa locală, însă unii n ar recunoaște că s-au dezobișnuit să citească nici să-i pici cu lumînarea. Dovadă că, în anii precedenți, doi de la „Steagul” nu s-au sfiit să ne fie șefi! Răsfoind colecția ziarului din 1963, descopăr că Cicerone Cernegura, fostul coleg de redacție, stabilit actualmente la Roma (am fost unul din cei care i-au „girat” plecarea, lucru exploatat ulterior de Calimandric și de alți neprieteni
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu un titlul semnificativ: ”Opera liberală în orașul Oltenița”. Se face o trecere în revistă a realizărilor a partidului reprezentat de semnatarul articolului, din 1922, când au preluat guvernarea și până la începutul anului 1926. Fiind anul faptelor, nu s-a sfiit să arate tot ceea ce sa realizat îjn orașul Oltenița, care n a avut-o până la venirea liberalilor la conducere nici lumină electrică, nici apă curentă și nici un abator unde să se prepare produsele animaliere destinate comercializării prin unitățile specializate. Hristache
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
de lege, nu și de conținutul său. Cele mai multe proiecte de legi sunt înlocuite cu Ordonanțe de Guvern, atrofiindu-se rolul parlamentului. Legile sunt nesigure și neclare. Se modifică prin ordonanțe și modificări la ordonanță (vezi Legea Învățământului). Miniștri nu se sfiesc să încalce actul normativ pe care tocmai l-au emis. Siguranța noastră scade și prin aceea că avem șansa să stăm 30 de zile în arest pe baza unui articol de ziar. Justiția continuă să apere statul. Poliția poate decide
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
avem premise de competiție și colaborare, să ne integrăm în lumea lor. Gândind astfel, guvernele sau anumite personaje cu viziune generoasă asupra extinderii democrației și intrării în competiție (George Soros este campionul de neegalat al acestei perspective), nu s-au sfiit să ia din banii contribuabililor americani, britanici, germani, francezi, olandezi, spanioli, italieni etc. sau din propriile profituri, pe care le puteau consuma sau folosi prin țările lor, ca să practice mult-hulitele discriminări pozitive (sens negativ) sau politicile afirmative pentru băștinașii estici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Hristos: l-au însoțit în opera de propăvăduire a veștii celei bune, l-au însoțit cu consecvență, fără să le fie frică, fără să fugă ca majoritatea ucenicilor. Au mers până la răstignire și până la mormânt, femeile niciodată nu s-au sfiit să-i fie mereu în preajmă și nici Hristos nu s-a sfiit să se apropie de ele, să încalce toate tabuurile din legea veche: cea legată de femeia care sângera, cea legată de prostituate, de adultere. Toate aceste povești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
au însoțit cu consecvență, fără să le fie frică, fără să fugă ca majoritatea ucenicilor. Au mers până la răstignire și până la mormânt, femeile niciodată nu s-au sfiit să-i fie mereu în preajmă și nici Hristos nu s-a sfiit să se apropie de ele, să încalce toate tabuurile din legea veche: cea legată de femeia care sângera, cea legată de prostituate, de adultere. Toate aceste povești sunt neglijate în statutul pe care îl au femeile în Biserica Ortodoxă. Însăși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
și nici de subiectivitate capricioasă. Ea creează familia ca entitate spirituală. Pe ea nu o preocupă situația ei în familie, nici interesul ei personal, ci interesul obiectiv al comunității familiale. De aceea, întâlnim printre adevăratele intelectuale femei ce nu se sfiesc să-și încarce programul zilnic cu lucru casnic suplimentar. Pentru femeia simplă, necultivată, familia e centrul universului - e realitatea pe care o apără cu înverșunare de tot ce ar putea-o atinge. În jurul ei se încheagă un egoism strâmt de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
dea dreptul porno - iar oamenii nu se feresc să le citească la vedere, în mijloacele de transport în comun, alături de copii de cincișase ani.) În alte cazuri, vedetele promovate nu numai că nu au nici un talent și nici nu se sfiesc să ascundă asta, dar sunt și oribile la vedere. Nikita, Naomi sau nu știu ce alt exemplar avortat al speciei au devenit modelele în gura cărora se uită un popor întreg. Ni se transmit ore și ore de emisie din „Curtea miracolelor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
capătă astfel o formă de transcendență și prioritate axiologică în raport cu cea individuală. De asemenea, de pe poziții filosofice, Hobbes și Rousseau, investesc societatea chiar cu caracteristicile explicite ale sacralității asociate anterior principiului divin. încă din Introducerea la Leviathan, Hobbes nu se sfiește a compara „meșteșugul creator” prin intermediul căruia oamenii dau naștere statului cu meșteșugul creator al divinității. Pentru el, comunitatea civilă nu este decât un „om artificial” creat de oameni printr-un contract ce se aseamănă acelui fiat divin prin care a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
Cuplul lor însă fusese nevoit să se despartă înainte de moartea lui Vasilache. Erau condițiile vitrege de viață și persecuții pe care dominația hitleristă asupra Europei căuta să le impună și în țara noastră atunci evreilor. Constantin Tănase însă, nu se sfiise să ofere mai departe prietenia și ocrotirea sa lui N. Stroe; iar autoritățile românești de atunci, deși obligate de conjunctura politică, erau totuși departe de a se potrivi, față de evrei, măsurilor sălbatice ale hitleriștilor [s.a.]. Bucuroși de oaspeții lor, aviatorii
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
unei trecătoare (fereastra dădea spre o stradă lăturalnică). Face cunoștință cu un medic indian, care își făcuse studiile în Germania și care, după ce trăise o dramă din cauza invaziei sovietice, fusese condamnat la moarte de către englezi pentru colaboraționism. Vizanty nu se sfiește să vorbească despre "mârșăvia engleză", și se pare că, în urma a ceea ce a trăit în 1945, dar și a ceea ce aflase, a rămas toată viața cu o puternică aversiune față de britanici. În general, în acea închisoare improvizată, aceștia comunicau cu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
viteză (neavând cum să o schimbe din lipsă de spațiu), până la biserica de „jos” unde ne-am despărțit cu voie bună și mulțumiri reciproce, timp de mai multe minute. Aici l-am găsit pe Mousen la televizor și ne-am sfiit de el pentru întârziere, ca în fața unui părinte, dar tot ca un părinte, Domnia sa ne-a invitat să mâncam compot (făcut de el de această dată) ceea ce ne-a fost imposibil, deoarece eram sătui. Aceasta a fost povestea unei zile
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Minune o mireasă (Dorina Chiriac) de-un metru jumate, cu care să-și achite datoria !... Adi Minune își joacă propriul rol, iar Furia este (și) prima incursiune a cinematografului autohton într-o lume (mafia țigănească) pe care Muntean nu se sfiește s-o înfățișeze credibil și fără menajamente. Filmul nu se complică în complexități psihologice, împrumutând din clipuri nu doar ritmul și o anumită tipologie-instant, ci și o imagine a realității făcută din colajul de gesturi mărunt semnificative (întâlnirea cu un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
el imaginea tipică până la caricatură a „tiranului”, în timp ce adevărații tirani sângeroși și cinici domniseră înaintea lui? Sigur, și el făcuse parte din acel team, a purtat și el uniforma de general de securitate, se pare chiar că nu s-a sfiit să tragă în unii țărani ce se împotriveau spolierii pământului lor și a vitelor, la începutul deceniului șase, dar, răspunderea marilor crime, a terorii anilor cincizeci, a tipului barbar de deposedare a avuțiilor particulare, a atacurilor contra culturii, credinței, tradiției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Boala, incapacitatea elitei românești de a-și recunoaște obligațiile față de sine, de obștea ei, dar și față de societatea românească, lucru resimțit și până azi de „păturile largi” ca o formă gravă de demisie a noastră, de „lașitate”, cum nu se sfiesc s-o afirme unii, mai ales tineri?! Nu știu!...Ă Da, acestea au fost și, se pare, încă sunt „cheia sau cheile romantice” ale firii mele, ale acelui „caracter care, în definiție nietzscheniană, înseamnă „o trăire tipică ce revine mereu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care, spunea el, „doar el dă adevărata măsură a unei epoci și a instituțiilor ei!” (Cu Tăbăcaru aveam să mă mai întâlnesc în câteva rânduri, în decursul anilor, în oraș, în „perioada Goma” mai ales, și individul nu s-a sfiit în câteva rânduri să mă amenințe cu represalii, cu bătaia, și o dată chiar „cu pușcăria”. - Când a mai fost arestat un mare scriitor, l-am întrebat atunci, privindu-l în ochi, parcă Arghezi, în timpul războiului, sub dictatura atonesciană... nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Dumnezeu. Dacă judecata finală n-ar fi decât o pedantă aplicare de principii, notarul de cartier ar fi personajul cel mai indicat pentru a o oficia expert și expeditiv. Un alt erou al Patericului, Avva Teodor de la Ferme, nu se sfiește să relativizeze principiul însuși al iubirii creștine: compasiunea: Parcă văd cum apărătorii - religioși sau nu - ai principiilor, activiștii sociali, firile militante, umaniștii de toate obediențele își pun mâinile în cap. Cum se poate ca tocmai un călugăr creștin să vorbească
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]