944 matches
-
importantă familia în sistemul de valori? 4.7. Cum se comportă sibienii unii cu alții? • Caracterizarea relațiilor de vecinătate • Stabilirea atitudinii sociale generale față de ceilalți • Identificarea valorilor care guvernează relațiile sociale 4.8. Care sunt cele mai importante calități ale sibienilor? • Calitățile pot fi de natură diferită: psihologice, morale, comportamentale ș.a. 5. SPECIFICUL VIEȚII CULTURALE A SIBIULUI (20 MIN) Obiective: • Caracterizarea generală a vieții culturale • Descrierea structurii și organizarea vieții culturale • Evaluarea consumului cultural în Sibiu • Evaluarea instituțiilor culturale 5. 1
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a vieții culturale • Descrierea structurii și organizarea vieții culturale • Evaluarea consumului cultural în Sibiu • Evaluarea instituțiilor culturale 5. 1. Cum ați putea descrie viața culturală a Sibiului? • Caracterizare generală, aprecieri generale despre organizare, elemente, evoluție 5.2. Care este atitudinea sibienilor față de școală și educație? • Evaluarea interesului pentru școală și formarea profesională • Receptivitatea socială a normelor prin intermediul școlii • Relațiile dintre părinți și copii, profesori și elevi în domeniul educației • Tendințele de evoluție 5.3. Cum puteți aprecia interesul pentru citit al
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
față de școală și educație? • Evaluarea interesului pentru școală și formarea profesională • Receptivitatea socială a normelor prin intermediul școlii • Relațiile dintre părinți și copii, profesori și elevi în domeniul educației • Tendințele de evoluție 5.3. Cum puteți aprecia interesul pentru citit al sibienilor? • Apreciere generală a tendințelor (de scădere sau creștere a interesului). • Discuție distinctă despre lectura de carte și tipul de literatură preferată Cauze, explicații • Evaluarea lecturii facile a ziarelor și revistelor • Aprecierea consumului cultural de elită în raport cu cel de masă 5
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
luate în considerare efectele economice, sociale, culturale, admnistrative 7.2. Care sunt principalele schimbări culturale produse de evenimentele anului trecut? • Schimbări în organizarea instituțiilor culturale • Dinamica manifestărilor culturale. Creșterea numărului de evenimente • Modificarea comportamentului de consum cultural 7.3. Sunt sibienii acum mai interesați de evenimente culturale decât au fost înainte de 2007? • Modificarea gustului și a interesului pentru cultură • Reluarea consumului pentru cultura de elită 7.4. A fost continuată tendința din 2007 de a găzdui din ce în ce mai multe evenimente culturale? • Evaluarea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ale instituției dvs.? • Căror nevoi culturale trebuie să răspundă • Participarea instituției la procesul de socializare și culturalizare 8.2. Care este receptivitatea oamenilor din Sibiu față de evenimentele și activitățile organizate de instituția dvs.? • Gradul de interes și de participare a sibienilor 8.3. Ce strategii folosiți pentru a avea un impact cultural mai mare asupra Sibiului? • Strategii organizaționale • Evenimente • Concepție și doctrină Întrebări de încheiere 8.4. Cât sunt de preocupați sibienii de cultură și viața culturală? 8.5. Care sunt
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
instituția dvs.? • Gradul de interes și de participare a sibienilor 8.3. Ce strategii folosiți pentru a avea un impact cultural mai mare asupra Sibiului? • Strategii organizaționale • Evenimente • Concepție și doctrină Întrebări de încheiere 8.4. Cât sunt de preocupați sibienii de cultură și viața culturală? 8.5. Care sunt cele mai reprezentative realizări ale dvs. în viața culturală a Sibiului? TOTAL TIMP: 77 MIN Abstract Romanian Society Today. Values and socio-cultural differentiation The book Romanian Society Today began from the
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
special al terorismului românesc din decembrie '89 s-a consumat la Sibiu. Asupra lui insistă în mod special Șerban Săndulescu în Decembrie'89. Lovitura de stat a confiscat Revoluția Română (București, Editura Omega Press Investment, 1996). În interpretarea autorului, terorismul sibian ar fi beneficiat tot de o secretă regie militară. Specialiștii DIA, chemați direct de Nicu Ceaușescu, au sosit la Sibiu cu un avion ROMBAC. Au fost cazați la sediul Școlii militare 01512 din localitate. Apoi s-au implicat incognito în
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
săi congeneri. În prefața volumului Ars poetica, Ilie Guțan sublinia dificultatea cuprinderii și interpretării artei poetice argheziene atâta timp cât poetul însuși "nu a pregetat [...] să ironizeze acid ambiția speculativă a unor confrați de a vârî în rețete inefabilul". De asemenea, criticul sibian remarca lipsa oricărei "intenții normative" la un poet "convins că exemplaritatea cuiva este unică, irepetabilă, pedagogie pentru repetenți"169. Cu toate acestea, în publicistica argheziană, există nenumărate puncte de vedere sau judecăți de valoare inedite, reprezentând, indubitabil, un neconvențional program
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
s-a format, prin polarizare, Dealu Rășinarilor (vîrf în Munții Vlădesei). Culmea Rășina din Dealurile Feleacului și Vîrful Rășina din Subcarpații Gorjului pot fi înrudite lingvistic, probabil, dar sunt prea îndepărtate ca să ne gîndim la o iradiere onomastică spre localitatea sibiană. Ruinele „bătrînei cetăți“ din poezia lui Goga se mai văd și astăzi în partea de vest a satului, „agățat de munți“, cum spune Florus despre daci (se zice că rășinărenii erau stăpîni a „peste treizeci și unu de munți“). Printre
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mișcă. Parafrazînd un personaj al lui Schiller, despre Ion Dur se poate spune că "Er ist besser als sein Ruf" (E mai bun decît faima sa.) Volumul Cariatide este o antologie de eseuri, studii, interviuri și articole pe care intelectualul sibian le-a publicat de-a lungul timpului în presa din țară. Chiar dacă nu au o unitate tematică, textele pot fi caracterizate prin trei trăsături: 1) sunt scrise pe un ton care este acordat la diapazonul spiritului exegetic; 2) au drept
În contra presei de estradă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8372_a_9697]
-
mai frecventă. Chiar dacă exista un climat general favorabil efortului emancipator, reacțiile politice se vor cristaliza În funcție de anumite repere concrete, care vor genera respectivele atitudini. Un prim tip de reacție aparține promotorilor concepțiilor liberale, legați adeseori de mediile comerciale brașovene și sibiene, care Își vor focaliza atenția, după cum am văzut În paginile presei, asupra modelului parlamentar piemontez. Aceștia vor lega ideea de „Piemont politic” de constituționalismul de la Torino, Într-o viziune legalistă și moderată. Situați pe asemenea poziții, era normal ca ei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
avansați (în grad) pentru merite deosebite în timpul revoluției"109. Un episod special al terorismului românesc din decembrie '89 s-a consumat la Sibiu. Asupra lui insistă în mod special Șerban Săndulescu într-una dintre cărțile sale110. În interpretarea autorului, terorismul sibian ar fi beneficiat tot de o secretă regie militară. Specialiștii DIA, chemați direct de Nicu Ceaușescu, au sosit la Sibiu cu un avion ROMBAC. Au fost cazați la sediul Școlii militare 01512 din localitate. Apoi s-au implicat incognito în
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
câteva luni după ce a expus la Brukenthal, Dumitru Gorzo șia pus lucrările la bătaie, scoțându-le într-un scuar pentru skateri și așteptând să fie completate cu orice fel de mâzgălituri. Reacția a venit prompt: invitați la creație, artiștii anonimi sibieni au completat desenele de pe cele 38 de panouri metalice, reprezentând figuri de țărani, însă așa cum s-au priceput, cu fel și fel de mâzgălituri, unele obscene. „Autor nu știm cine e, până la urmă. Cred că e Sibiul!“, spune artistul. Expoziția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
total, 60.000 de vizitatori. Privind către 2008: Turiștii pleacă, festivalurile rămân Sibiul a câștigat pe mai multe planuri, de pe urma derulării programului „Sibiu - Capitală Culturală Europeană“. Pe de o parte, numărul de turiști s-a dublat, pe de altă parte sibienilor le rămân nu numai infrastructura modernizată, dar și câteva festivaluri care au debutat în 2007 grație statutului de Capitală Culturală Europeană și care vor continua. Pentru consumatorii de cultură, cel mai mare câștig este atragerea unor noi festivaluri, care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
atragerea unor noi festivaluri, care se alătură celor cu îndelungată tradiție, cum sunt cele de teatru, de jazz sau de film documentar. De altfel, așa cum se bănuia de la început, festivalurile cu tradiție au rămas cele mai semnificative evenimente din calendarul sibian, oferind în acest an ediții speciale. Cel mai important nou-venit este Festivalul Internațional de Film Transilvania, TIFF. Sosit de la Cluj în acest an cu o secțiune la Sibiu, TIFF va reveni în 2008 în toată splendoarea sa; nu va mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
decalată, căreia organizatorii să i se poată dedica întru totul. Alt eveniment nou-venit la Sibiu și așteptat și anul viitor este Festivalul European de Animație - aniMOTION, al Fundației AltArt. Și Festivalul Internațional de Teatru, pionul numărul unu al programului cultural sibian, a crescut anul acesta; va exista și o ediție specială de toamnă, timp de aproape două luni, din septembrie până în noiembrie (despre acesta, într-un număr viitor al „Suplimentului de cultură“). Nu în ultimul rând, trebuie menționat paradisul rockerilor, ARTmania
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
a Sibiului a fost întotdeauna bogată, prin spectacolele oferite de Teatrul Național „Radu Stanca“ și de Filarmonica de Stat, numărul mare de evenimente care s-au succedat într-un timp foarte scurt a fost de natură să surprindă atât publicul sibian, cât și oaspeții care au participat la aceste evenimente. Diversitatea evenimentelor a fost, de asemenea, surprinzătoare pentru unii, coordonatorii programului încercând să selecteze proiecte din cele mai variate domenii culturale și artistice. Dar cred că ce a surprins în mod
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
programului. Regrete nu pot să spun că sunt. Până acum, programul s-a desfășurat bine și cred că operatorii culturali au avut capacitatea de a învăța pe parcursul evenimentelor. Capitala Culturală Europeană văzută din marile orașe Cum se vede programul cultural sibian din marile orașe ale țării, ce așteptări inițiale au fost împlinite și ce nu s-a regăsit în derularea evenimentelor? Verdicte din București, Cluj, Craiova și Iași. Cumva normal, obișnuit Din București, programul sibian este cântărit de Răzvan Penescu, redactor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
orașe Cum se vede programul cultural sibian din marile orașe ale țării, ce așteptări inițiale au fost împlinite și ce nu s-a regăsit în derularea evenimentelor? Verdicte din București, Cluj, Craiova și Iași. Cumva normal, obișnuit Din București, programul sibian este cântărit de Răzvan Penescu, redactor-șef al LiterNet.ro. „Mi se pare cam sărac. Mă așteptam la ceva mai mult. E drept că tot ce mă așteptam să fie a fost bun, dar nu a fost nimic ieșit din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
valoare, dar nu sunt decât mai dese decât în alți ani“, spune Penescu. Întrebat ce apreciază în mod deosebit la programul „Sibiu - Capitală Culturală Europeană“, Răzvan Penescu punctează bonusurile aduse în plan economic: „Că a provocat și provoacă refacerea infrastructurii sibiene: străzi asfaltate, hoteluri noi, fațade refăcute, spații redescoperite și reamenajate. S-ar putea ca asta să conteze în viitor“. Așteptări depășite Sceptic la început de an, scriitorul Cornel Mihai Ungureanu, jurnalist și redactor-șef al revistei „Prăvălia culturală“, mărturisește acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
numaidecât bifat și trecut în raportul de activitate al autorităților locale. Se pare că până în prezent nu a fost așa“, susține Șerban Axinte. Ca minusuri, scriitorul ieșean punctează numărul restrâns al proiectelor literare, însă apreciază, în ansamblu, faptul că programul sibian pare „suficient de coerent și de reprezentativ pentru întreaga țară“. Publicul vrea cultură pe gratis Clujul este prezent la Sibiu cu numeroase proiecte culturale, dintre care cel mai important a fost TIFF-ul. Clujeanul intervievat despre Sibiu este Mihai Chirilov
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
lor alb-negru, cu pletele lungi și cercei în urechi, de parcă rockerii de la ARTmania ar fi fost teleportați cu secole în urmă. E prima oară însă când se fac astfel de demonstrații publice, în paralel cu expoziția de la muzeu, despre breslele sibiene. „Suntem treizeci, am venit din Oldenburg, un oraș de lângă Bremen. Suntem la Sibiu de o săptămână și mai stăm încă două“, îmi spune Simon Tischler, de 24 de ani, cel care lustruia biscuitele de lemn. Tischler, adică tâmplar, fiindcă numele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Cisnădioara. Capul de afiș din 2007 a fost trupa olandeză Within Temptation, care a încheiat seara de sâmbătă. Fundația ARTmania a condamnat practica altor organizatori de a permite accesul gratuit al spectatorilor doar pentru a umple Piața. „Sunt convinsă că sibienii speră în continuare că vor intra pe gratis la ARTmania. Cu riscul de a avea mai puțini spectatori anul acesta, vrem să avem festivalul și în 2008 și 2009“, declara, cu o zi înainte de festival, directorul executiv al Fundației, Codruța
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
afișe pe deasupra capetelor, pentru autografe. Anderson apare ultimul. „Ian, te-am așteptat 30 de ani! Vino și aici!“, strigă o femeie. Ian și ai lui împart autografe, schimbă o vorbă cu fiecare. Autocarul „Sibiu 2007“ îi așteaptă în fața scenei. Aventura sibiană se încheie. În urmă, Piața Mare rămâne curată, nu-s nici munți de sticle sau pahare de plastic, nici valuri de bere lipite de pavaj, nici garduri de strâns. Anderson: „Eu nu ascult rock!“ Sclipitor. Așa s-a arătat Ian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
care ilustrează destinul comunității săsești din Transilvania. Filmată în Sibiu, pelicula a impresionat spectatorii, care reacționau la secvențe în care putea regăsi istoria propriilor familii, dar și când erau recunoscute zone ale orașului. Scriitorul Eginald Schlattner, care trăiește în comuna sibiană Roșia, ca pastor reformat, s-a declarat încântat: „Sunt foarte impresionat că, folosind ca materie primă romanul meu, care e cu mult mai complex, s-a reușit să se facă acest scenariu. Nu aș vorbi de fidelitate, fiindcă nu putea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]