673 matches
-
o documentare a existenței mai multor călugări la - acum fostele schituri, cea ce a subliniat caracterul mânăstiresc al acestora în acea epocă. Intervențiile episcopale și cele ale conducerii laice au reprezentat următoarea etapă de tranziție, care a transformat schiturile și sihăstriile de sine stătătoare în organe comunitare cu o viață mai stabilă. Acestea au fost împroprietărite și li s-a acordat dreptul de a tăia pădurea. Invazia tătară din 1596 a dus la distrugerea mănăstirilor și împrăștierea călugărilor. În același an
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Este situată la baza unei stânci piramidale aflate la aproximativ 3 km nord-vest de satul Nucu, pe versantul sudic al unei ramificații a "Culmii Spătarului". Are hramul "Sfântul Ioan Bogoslov" și reprezintă cea mai impozantă și mai bine conservată dintre sihăstrii. Prezența deasupra ușii de la intrare a simbolului paleocreștin "ichtis", a condus la opinia existenței în acest loc a unei biserici paleocreștine, după cum alte elemente arhitecturale plasează originea schitului în secolele XIII sau X. Prima atestare documentară este însă din 1587
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Buzăului). Alte speculații leagă denumiri geografice locale precum cele care conțin particole ca "Martiri" sau "Cecilia" fie de perioada persecuțiilor anticreștine gotice din secolul al IV-lea, fie de o degradare a numelui Cilicia din Asia Mică, zonă în care sihăstriile rupestre erau deosebit de răspândite și de unde au venit la nord de Dunăre misionari și călugări. O teorie cu susținere incertă vehiculează ideea că în zona Buzăului ar fi acționat misionarul "Audius" - întemeietorul sectei "Audienilor". Exilat fiind de împăratul Constantin al
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
perioade călugării au înființat schituri care au ars sau au fost acoperite de avalanșe. Printre schiturile construite la poalele muntelui Ceahlău a fost și Schitul Hangu. Începuturile acestui așezământ nu sunt cunoscute. Călugărul Silvestru a întemeiat în apropiere o mică sihăstrie, numită în documentele de mai târziu „Schitul lui Silvestru”. Unii cercetători ai trecutului presupun că Schitul Hangu ar fi urmașul acelei sihăstrii. Marele paharnic Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), a zidit pe locul vechiului schit în 1639 o
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
fost și Schitul Hangu. Începuturile acestui așezământ nu sunt cunoscute. Călugărul Silvestru a întemeiat în apropiere o mică sihăstrie, numită în documentele de mai târziu „Schitul lui Silvestru”. Unii cercetători ai trecutului presupun că Schitul Hangu ar fi urmașul acelei sihăstrii. Marele paharnic Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), a zidit pe locul vechiului schit în 1639 o biserică cu hramul „Pogorârea Sf. Duh” și a înzestrat-o cu cele necesare. Deși nu există niciun document care să ateste această
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
În anumite perioade călugării au înființat schituri care au ars sau au fost acoperite de avalanșe. Printre schiturile construite la poalele muntelui Ceahlău a fost și . Începuturile acestui așezământ nu sunt cunoscute. Călugărul Silvestru a întemeiat în apropiere o mică sihăstrie, numită în documentele de mai târziu „Schitul lui Silvestru”. Unii cercetători ai trecutului presupun că Schitul Hangu ar fi urmașul acelei sihăstrii. Preotul Constantin Mătasă relatează o legendă legată de întemeierea acestui schit. Câțiva sihaștri au poposit într-o seară
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
Ceahlău a fost și . Începuturile acestui așezământ nu sunt cunoscute. Călugărul Silvestru a întemeiat în apropiere o mică sihăstrie, numită în documentele de mai târziu „Schitul lui Silvestru”. Unii cercetători ai trecutului presupun că Schitul Hangu ar fi urmașul acelei sihăstrii. Preotul Constantin Mătasă relatează o legendă legată de întemeierea acestui schit. Câțiva sihaștri au poposit într-o seară pe malul Bistriței, la Lețești. Uitându-se către miazăzi, ei au văzut pe valea dinspre Durău un foc care licărea ca lumina
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
plâng. Acolo, în acel loc sfințit, ca pe un presentiment de rău augur, aud răsunând trâmbițele de argint ale cetății Graalului..." S-a dovedit apoi a fi foarte greu să faci să înflorească poiana din fața schitului, după dorința regală, deoarece sihăstria lui Gurnemanz era ridicată în munți, la o altitudine de aproximativ 1.100 de metri deasupra nivelului mării. Prin urmare, i s-a dat o mână de ajutor naturii și, înainte de fiecare vizită a regelui, din locuri cu climat mai
Sihăstria lui Gurnemanz () [Corola-website/Science/327614_a_328943]
-
nivelului mării. Prin urmare, i s-a dat o mână de ajutor naturii și, înainte de fiecare vizită a regelui, din locuri cu climat mai prielnic se scoteau „brazde de iarbă pe care creșteau din belșug flori”, și erau replantate în fața sihăstriei lui Gurnemanz. În anul 1945, sihăstria cu mica sa clopotniță a fost incendiată de un pădurar, iar rămășițele sale rămase în paragină au dispărut complet după 1960. În 1999-2000, a fost reconstruită cu fidelitate în parcul castelului, cu fonduri provenite
Sihăstria lui Gurnemanz () [Corola-website/Science/327614_a_328943]
-
a dat o mână de ajutor naturii și, înainte de fiecare vizită a regelui, din locuri cu climat mai prielnic se scoteau „brazde de iarbă pe care creșteau din belșug flori”, și erau replantate în fața sihăstriei lui Gurnemanz. În anul 1945, sihăstria cu mica sa clopotniță a fost incendiată de un pădurar, iar rămășițele sale rămase în paragină au dispărut complet după 1960. În 1999-2000, a fost reconstruită cu fidelitate în parcul castelului, cu fonduri provenite din donații private.
Sihăstria lui Gurnemanz () [Corola-website/Science/327614_a_328943]
-
Doi fagi îngemănați au fost plantați, cu ajutorul unei macarale, în mijlocul noii construcții. Așa cum apărea pe planurile originale ale arhitectului curții, Georg Dollmann, în fața colibei a fost amenajat un mic lac artificial. Donații private au permis, în anii 1999/2000, reconstrucția Sihăstriei lui Gurnemanz, care apare în actul al III-lea al operei Parsifal de Richard Wagner. Inițial, sihăstria se afla în apropiere de Coliba originală a lui Hunding, dar, după ce s-a năruit și a dispărut complet după 1960, aceasta a
Coliba lui Hunding () [Corola-website/Science/327615_a_328944]
-
ale arhitectului curții, Georg Dollmann, în fața colibei a fost amenajat un mic lac artificial. Donații private au permis, în anii 1999/2000, reconstrucția Sihăstriei lui Gurnemanz, care apare în actul al III-lea al operei Parsifal de Richard Wagner. Inițial, sihăstria se afla în apropiere de Coliba originală a lui Hunding, dar, după ce s-a năruit și a dispărut complet după 1960, aceasta a fost reconstruită la numai 150 m spre vest de Coliba lui Hunding. Ambele construcții de lemn sunt
Coliba lui Hunding () [Corola-website/Science/327615_a_328944]
-
veche fiind caracteristică , cănd întreaga comunitate trecea prin aceste trei stadii existențiale, învățarea, asimilarea și formarea, apoi întemeierea unei familii, procreerea și asigurarea bunăstării familiei, iar apoi, undeva în jurul vârstei de 50 de ani, capul de familie se retrăgea în sihăstrie în apropierea unui sfânt, ascet sau maestru spiritual pentru a se dedica exercițiilor spirituale. Adesea capul familiei pleca în sihăstrie și în căutarea mântuirii împreună cu soția, trăind numai cu strictul necesar într-o pădure. Această renunțare și dedicare spiritualității se
Trimurti () [Corola-website/Science/327177_a_328506]
-
procreerea și asigurarea bunăstării familiei, iar apoi, undeva în jurul vârstei de 50 de ani, capul de familie se retrăgea în sihăstrie în apropierea unui sfânt, ascet sau maestru spiritual pentru a se dedica exercițiilor spirituale. Adesea capul familiei pleca în sihăstrie și în căutarea mântuirii împreună cu soția, trăind numai cu strictul necesar într-o pădure. Această renunțare și dedicare spiritualității se considera că este specifică Domnului Shiva. În această fază ultima a vieții sale , individul caută să se unească cu Dumnezeu
Trimurti () [Corola-website/Science/327177_a_328506]
-
donează locul de la Măgura Iașilor (loc aflat astăzi pe teritoriul satului Pietrăria) pentru a fi cimitirul celor morți în epidemia de cimă. Grigore Ghica Vodă construiește pe acest loc un schit de piatră - cunoscut mai târziu sub numele de Schitul Sihăstriei sau Schitul Tărîță, astăzi Mănăstirea Piatra Sfântă - unde organizează un lazaret pentru ciumați, Ștefan Bosie, fiul lui Dimitrie, fiind epitrop al schitului. Jitnicerul Ștefan Bosie, obținând de la Apostol Peret casa și locul de pe ulița Hagioaiei unde astăzi se află Spitalul
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
în Țaratul Rusiei, la sfârșitul secolului al XVII-lea. A fost atras de tânăr de viața monahală și, potrivit lui Paisie Velicicovschi, „a viețuit din tinerețe cu dumnezeiască râvnă în pustietăți cu mari râvnitori spre viața cea monahicească”. A trăit în sihăstriile din Rusia și Ucraina, ajungând în Țările Române și așezându-se, împreună cu alți călugări, în schitul Dălhăuți. A fost hirotonit ca preot și a condus ca stareț aproape douăzeci de ani schitul Dălhăuți. A adunat în jurul său o obște de peste
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
să intervină într-o discuție publică care nu este tranșată. Eu nu cred că aceste spoturi au o componentă de informare, ci una de convingere", și-a justificat Radu Călin Cristea votul. Concurs cu premii în bani Călugării de la Mănăstirea Sihăstria Putnei oferă 5.500 de lei pentru cele mai frumoase eseuri cu tema „De ce este importantă ora de religie pentru mine". Concursul a fost deja lansat pe site-ul lăcașului de cult, iar elevii sunt încântați de premii. „Este un
ORA DE RELIGIE în ȘCOALĂ. Câte cereri au fost completate până marți () [Corola-website/Journalistic/102260_a_103552]
-
de cult, iar elevii sunt încântați de premii. „Este un proiect care ne-am gândit să fie de folos tuturor copiilor, mai ales la frământările prin care trece societatea românească din punct de vedere spiritual", spune Arhimandritul Nectarie, starețul Mănăstririi Sihăstria Putnei. Cele mai bune lucrări vor fi premiate cu bani din veniturile lăcașului de cult, în total 5.500 de lei. „Lucrările de locul I vor fi premiate cu 700 de lei, cele de locul 2 cu 500 de lei
ORA DE RELIGIE în ȘCOALĂ. Câte cereri au fost completate până marți () [Corola-website/Journalistic/102260_a_103552]
-
și cea mai grea din cei 17 ani de detenție. După 1990, părintele Iustin s-a întors la Mănăstirea Secu și, până în 1991, a fost preot și duhovnic la această mănăstire. Doi ani mai târziu, el s-a retras în sihăstrie, cu gândul de a-și petrece restul zilelor în post și rugăciune. În 1991, a întemeiat Mănăstirea de la Petru-Vodă. Părintele și-a continuat misiunea de a schimba câtuși de puțin această lume și, în 2000, a ridicat un schit de
Zeci de pelerini la Mănăstirea Petru Vodă, la pomenirea de doi ani a părintelui Iustin Pârvu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101986_a_103278]
-
un bărbat tânăr, abiat trecut de patruzeci de ani, încântat să întâlnească pe cineva din România, țară pecare o vizitase cu mulți ani în urmă, incognito, când dorise să cunoască bisericile din Moldova. Își aducea aminte de "patriarhul roșu" de la Sihăstria (nume pronunțat incredibil de corect), cu care discutase despre ortodoxie. La Paris, actorul avea să mă conducă pe traseul personajului său Antoine Doinel la diferite vârste, în funcție de film ("Îți amintești locul? Aici mă urechea profesorul în Cele patru sute de lovituri
Un rege la Cannes: Jean-Pierre Léaud - o legendă vie by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101117_a_102409]
-
Mária-Pocs, Loretto sau Czestochowa', consideră reprezentanții Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. Potrivit informațiilor oferite de Mitropolia Clujului, Mănăstirea de la Nicula este atestată documentar în anul 1552. În primul secol de existență aici a fost o așezare monahală modestă, "un fel de sihăstrie a câtorva călugări retrași în pustietatea codrului, păstrând urma discreției la fel ca în cazul altor vetre monahale ardelene", după cum susțin reprezentanții Mitropoliei Clujului. Numele ei a ieșit la lumină de abia în primăvara anului 1699, prin icoana Maicii Domnului
Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105988_a_107280]
-
semnat în Creta" au precizat, după ce textul a fost publicat pe internet, că nu au avut știință că în document se propune întreruperea pomenirii ierarhului la sfintele slujbe. Prezentăm în anexă, punctul de vedere al Ieroschimonahului Simeon Zaharia de la Mănăstirea Sihăstria, așezat de inițiatorii demersului ca prim semnatar. Această poziție este asumată și de către alți semnatari, precum Ieromonahul Sava Popa de la aceeași mănăstire și Preotul Postelnicu Constantin Ciprian din Războieni (Neamț). Precizările acestor părinți arată maniera nepotrivită prin care cel puțin
Conflict în Biserica Ortodoxă Română, după Sinodul din Creta by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105992_a_107284]
-
acest model al verilor petrecute „la moșie” până târziu, în sec. XIX, atât în literatura rusă, cât și în cea de la noi. În Moldova mai ales, se adaugă obiceiul petrecerii lunilor de vară la mănăstiri (Neamț, Secu, Văratec, Agapia, Durău, Sihăstria), cum o atestă corespondența epocii, de pildă cea a lui Vasile Alecsandri. Din nou, e vorba de o minoritate avută, care se retrăgea din calea vipiei estivale în zone rurale, când nu evada în străinătate, „la băi”. Moda frecventării acestor
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]