987 matches
-
În epoca bronzului (2000-1150 î.Chr.), se dezvoltă creșterea animalelor, populația tracogetică preferând terenurile joase. Din Bursuc Vale provine un topor - ciocan cu gaură din rocă dură neagră, ce poate data din epoca bronzului. În comuna Lespezi au fost descoperite siliști cu fragmente ceramice din hallstatt, din sec. IV î.Chr., din perioada migrațiilor. În epoca bronzului (1150 î.Chr. - 106 d.Chr.) se cunoaște o agricultură primitivă și păstoritul transhumant. Așezările preferă terasele inferioare, la începutul epocii, iar spre sfârșit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
V.S. 2.3.6. LESPEZI Sat și târg, așezat pe o terasă inferioară a Siretului, în vestul Masivului Dealul Mare Hârlău, la 85 de km de Iași și 18 km de Pașcani. În sudul său au fost descoperite urme de siliști, cu fragmente ceramice din hallstatt (secolul al IV-lea, e.n.) și din feudalismul dezvoltat (sec. al XVIIlea). Prima mențiune documentară a satului Lespezi datează din 1790, în ținutul Suceava. Dacă ținem cont că satul Lespezi s-a format la marginea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
unele din ele îngăduind omului să fixeze în luncă vetre de sat. Așa de pildă, la răsărit de Stănilești, pe grindul cuprins în meandru prutețului de aici, a fost cândva un sat , probabil Stănileștii vechi, locul purtând astăzi numele „în siliște”. Înălțimea maximă a grindului fluviatil de la Prut nu este mai mare decât nivelul cel mai ridicat al apelor revărsate. Această înălțime nu este nici uniformă și nici continuă. Așa de pildă, afară de unele ondulări locale provocate de arcuirea puternică a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Muntenească și din țera Ungurească și din țera Leșească și din partea Cazăcească. Și despre alte părți hie ce limbă vor hi, să aibă (voie ă a veni și a se strânge câtu de mulți”, și a se așeza pe o „Siliște din Crețești, ce este pe Lohan la ținutulu Fălciului”. Naționalitatea acestor oameni streini de altă țară, ne-o precizează și mai mult cartea Domnitorului Mihail Racoviță, din 11 mai 1720, prin care Episcopul Iorest și Ispravnicul său sânt: „volnici a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Glodului, în post central cu trei numere; instalarea unei centrale cu cinci numere la subprefectura Ciumulești și legarea acesteia cu primăria Ciumulești (final) . Posturile telefonice instalate în comunele Rădășeni, Brădățel, Baia, Sasca, Fântâna Mare, Bogdănești, Boroaia, Ciumulești, Uidești, Dolhești, Preutești, Siliștea și Șoldănești, aparțineau de Oficiul Telegrafo-Poștal Fălticeni. Au fost date în exploatare, punându-se la dispoziția publicului, pe data de 15 ianuarie 1901. În comunele Fărcașa, Borca și Mădei, existau posturi telefonice în octombrie- noiembrie 1900. O listă a rețelelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și Bogdănești, din plasa Moldova de Jos; Broșteni, Borca, Fărcașa, Dorna, Mădeiu, Neagra Șarului și satul Panaci, din plasa Muntele; Pașcani, din plasa Siretul de Jos; Ruginoasa și Vașcani, din plasa Siretul de Sus și în comunele Dolhești, Liteni, Pleșești, Siliștea și Valea Glodului, din plasa Șomuzul. Din 38 de comune rurale, câte avea județul la acea dată, lista prezintă numai 25 telefonizate, dacă includem și comuna Șarul Dornei, care avea instalat un post telefonic în satul Panaci, dar au fost
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu trei numere; la Pleșești, Bogdănești, Ruginoasa și subprefectura Pașcani, posturi telefonice intermediare, iar la Liteni, post intermediar cu Botoșani, prin comuna Fântânele; în localitățile Dolhești, Ciumulești, Baia, Rădășeni, Mădeiu și Dorna, posturi telefonice intermediare cu două linii, iar la Siliștea, Fântâna Mare, Sasca, Brădățel, Fărcașa, Vașcani, la subprefectura Brusturi, la primăria Ciumulești și la Spitalul mănăstirii Slatina, posturi finale; schimbătoare bavareze la Pleșești și Uidești, iar schimbătoare stok la Valea Glodului și la subprefectura Ciumulești. Pentru supravegherea și întreținerea rețelelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
imaginară între barbarii care s-au autoexilat în spate și autohtonii care au întemeiat o nouă comunitate între burduf și șofer. Bătrânii satului obișnuiesc să povestească și că, pe vremuri, vatra satului se afla undeva într-un loc numit „În Siliște“, pe malul stâng al Prahovei. Însă, într-o duminică, pe când sătenii se găseau la biserică, au fost surprinși de mongoli și măcelăriți. Un singur bătrân a scăpat, un cioban pe nume Neguț. Acesta s-a mutat din calea invaziilor ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
spoite, fierarii din Schit, cu foarfeci și tălănci, cântare și lați piepțeni din coarne de berbec. De la Humosu licanii aduceau testéle albe cu linguri de paltin, iar lipovenii din Manolea, răsaduri și harbuji. Gospodarii de la Probota, din Sîndeni, din Siliștea și din Dolhești, cei de la Buda și Valea Poenii, de la Răhtiveni ori din Roșcani, veneau cu grâne și cu vite sau numai cu sufletul. Se schimbau oi și grăunțe, verdețuri, caș, miere și nuci, purcei, păsări, se întâlneau cumetrii, finii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
împreună cu pădurarul și nevasta lui, un jandarm se opri să-l zgâlțâie pe unul : - Scoală, bă. De unde ești ? Flăcăul ridică pleoapele grele și privi alburiu și fără adresă. Mormăi totuși, încleiat : - î... î... n... Sâ... isti... - Zice că-i din Siliște, traduse râzând femeia. Una din femeile care mânca, colțată și neagră, confirmă : - îi de-a lui Haldan, din Siliște. Jandarmul nu le ascultă. Sprijinind pe flăcău în picioare, stărui să-i răspundă el. Flăcăul se forță să-i facă pe
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ridică pleoapele grele și privi alburiu și fără adresă. Mormăi totuși, încleiat : - î... î... n... Sâ... isti... - Zice că-i din Siliște, traduse râzând femeia. Una din femeile care mânca, colțată și neagră, confirmă : - îi de-a lui Haldan, din Siliște. Jandarmul nu le ascultă. Sprijinind pe flăcău în picioare, stărui să-i răspundă el. Flăcăul se forță să-i facă pe plac și, plecându-se la urechea jandarmului, ridică tare din sprâncene, ca să poată ține ochii deschiși. Cu glas mai
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
era soră cu Paraschiva lui Petrache. Paraschiva asta era cam proasta satului și cât a fost fată nu se uita la ea nici un flăcău ; de asta se și ducea într-o duminică la câte trei jocuri deodată : în Vămeni, la Siliștea și în Dolhești. Iar dacă o lua câte unul la joc, o lua în râs și-o izbea de toate gardurile. ȘI doar nu era urâtă, dar dacă era proastă ! Iar la Petrache ea singură a venit, căci lui Petrache
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
putregaiul pe care l-am moștenit. Vom face asta fără cruțare și o s-o spălăm de lepra trecutului... Începeam să mă plictisesc. Sperasem într-o mare întîlnire și când colo acest șef nu se deosebea prea mult de nașu-meu din Siliștea, cu toată înfățișarea sa care vroia să sugereze acele culmi de care vorbea. Asta rn-a făcut să mă uit iar în jos, ca și când spusele lui m-ar fi turburat. El se arătă îngăduitor: - Pe ce clasă ești? Îi răspunsei că
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
întreabă. Parcă avea o nostalgie în glas. Deci nu eram al lui Pațac... - Ce mai face Ilie? Ilie, nu Nilă. I-am răspuns că își vede de treabă. M-am mirat, zicîndu-i că nu-l cunosc. Pe unde stătea în Siliștea? Prin Cățelești... Mă știa de când eram la școală, am fost coleg cu frati-său. Nu-mi aduceam aminte de nici unul pe care să-l fi chemat Megherel. Cum să nu, mi-a răspuns el. Megherel Constantin... O fi rămas repetent
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Dar aici totul era posomorât și cenușiu, iar domnul Goliadkin n-avea nici un haz. Întâi că nu cunoscusem niciodată un nebun adevărat, ci doar un fel de Don Quijote care se scrântise din dragoste, cutreiera, pe un fel de Rosinantă din Siliștea, câmpurile și pădurile, alergând după fantoma iubirii lui. Îl chema Chiran... Tema dedublării conștiinței umane, pe care aveam s-o descopăr mai târziu la Dostoievski, îmi scăpa. Domnul Goliadkin nu m-a speriat deloc, cum crezuse orbul. Am citit totul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
paltonul meu ale cărei pulpane fluturau împinse de genunchii care se ridicau repede în mers. Îmi cunoșteam acest mers care parcă mă târa, înainte, unde-o fi, pe marginea pădurilor, a satului, a loturilor cu miriști pustii, de la Miroși la Siliștea, noaptea pe întuneric, dimineața lovindu-mă de tijele de floarea-soarelui, călcând în dovlecii de prin porumburi... Ajunsei într-o piață cu statuie. Piața era plina de coloane de indivizi în căciuli țărănești, dar și în șepci de elevi, și indivizi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și logofăt, împreună cu soția sa, Ecaterina, sunt ctitorii bisericii de zid din sat, ridicată, foarte probabil, în anul 1800. După moartea lui Săndulachi, stăpîn la Hlipiceni este marele logofăt Costache Sturdza. El, însă, la 20 septembrie 1852, vinde Todirenii cu siliștile (inclusiv Hlipicenii) Casei Spitalelor „Sfîntul Spiridon” din Iași, domeniul rămînînd în administrarea Epitropiei acestui așezămînt pînă la lichidarea din 1948. Suntem de părere că succintele noastre notații nu anulează spusele dascălui Petru Rezuș, ci ele trebuiesc, cum spuneam, alăturate acelora
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și logofăt, împreună cu soția sa, Ecaterina, sunt ctitorii bisericii de zid din sat, ridicată, foarte probabil, în anul 1800. După moartea lui Săndulachi, stăpîn la Hlipiceni este marele logofăt Costache Sturdza. El, însă, la 20 septembrie 1852, vinde Todirenii cu siliștile (inclusiv Hlipicenii) Casei Spitalelor „Sfîntul Spiridon” din Iași, domeniul rămînînd în administrarea Epitropiei acestui așezămînt pînă la lichidarea din 1948. Suntem de părere că succintele noastre notații nu anulează spusele dascălui Petru Rezuș, ci ele trebuiesc, cum spuneam, alăturate acelora
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
căreia se pedepsește prin lege. într-o istorie de lacrimi, în puține rânduri au dus-o românii atât de rău încât să-și părăsească satele și târgurile, unde arsura birurilor și exacțiunile cotropitorilor făceau traiul de nesuportat. Mai pe urmă, siliștele se repopulau, viața își relua drepturile, în mai strâmte sau mai largi limite. Cei care astăzi ne strecurăm cum izbutim mai bine printre legiunile de automobile staționare pe trotuare suntem direcții urmași ai unor necunoscuți, mai adesea, învingători ai epocii
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
n-o mai recunoaște? Îmi recitesc ultima proză despre țărani și nu constat nici o alunecare spre sămănătorism. N-ar rămâne decât să cred că am îmbătrînit, la patruzeci și opt de ani. Pentru unii dintre cea care au acum în Siliștea douăzeci de ani, nu e nici o îndoială că sânt un om foarte bătrân. Dar lumea nu e făcută din oameni de douăzeci de ani, e drețpt că nici din oameni de patruzeci și opt-cincizeci. Dar și aceștia care au cincizeci
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
fost odată ca niciodată. Era în vremea împăratului Cremene, când jivinele pădurii erau stăpânii oamenilor, iar uriașii se luptau pentru supremație pe planeta Pământ. Trăia, în acele timpuri, un bătrân, uitat de lume, care viețuia la marginea unui fost sălaș, Siliște, aflat la poalele întunecatei păduri. Bătrânului i se spunea Starostele, iar singura mângâiere era baba lui, cu care-l vrednicise bunul Dumnezeu. Starostele nu avea copii, iar nevasta lui era tare supărată. Cu toate acestea, ei își trăiau zilele trebăluind
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
să rămân în el definitiv. Poate ar fi fost mai bine... De ce nu ați rămas? Nu am avut o casă a mea. În timp ce locuitorii satelor fugeau în proporție de masă spre oraș, eu am vrut să cumpăr în rate o siliște de aproximativ o mie de metri, cam cât era necesar pentru o gospodărie modestă cu o mică grădină. Deși existau zeci de posibilități pentru a-mi rezolva favorabil cererea, nu mi s-au aprobat de către "Adunarea Generală" decât două sute cincizeci
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
HORTICOLA - S.A. FĂGĂRAȘ 128. PAJIȘTI - S.A. BRAȘOV 129. SERE CODLEA - S.A. 130. SERE - S.A. BRAȘOV Județul Brăila 131. AGROINDUSTRIALA FĂUREI - S.A. 132. AGROINDUSTRIALA RAMNICELU - S.A. 133. AGROLEG - S.A. SILISTRARU 134. AGROMAX - S.A. MĂXINENI 135. AGROMIXT ROMÂNU - S.A. 136. AGROSIL - S.A. SILIȘTEA 137. AGROINDUSTRIALA - S.A. DEDULESTI 138. AGROZOOTEHNICA - S.A. TICHILEȘTI 139. AGROZOOTEHNICA - S.A. VĂDENI 140. CERES - S.A. BRĂILA 141. CEZOMIV MIRCEA VODĂ - S.A. 142. COMAGRIM DUDEȘTI - S.A. 143. DROPIA - S.A. ÎNSURĂȚEI 144. HORTICOLA 1 MAI - S.A. 145. HORTICOLA DUNĂREA - S.A. BRĂILA 146
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
HORTICOLA - S.A. FĂGĂRAȘ 128. PAJIȘTI - S.A. BRAȘOV 129. SERE CODLEA - S.A. 130. SERE - S.A. BRAȘOV Județul Brăila 131. AGROINDUSTRIALA FĂUREI - S.A. 132. AGROINDUSTRIALA RAMNICELU - S.A. 133. AGROLEG - S.A. SILISTRARU 134. AGROMAX - S.A. MĂXINENI 135. AGROMIXT ROMÂNU - S.A. 136. AGROSIL - S.A. SILIȘTEA 137. AGROINDUSTRIALA - S.A. DEDULESTI 138. AGROZOOTEHNICA - S.A. TICHILEȘTI 139. AGROZOOTEHNICA - S.A. VĂDENI 140. CERES - S.A. BRĂILA 141. CEZOMIV MIRCEA VODĂ - S.A. 142. COMAGRIM DUDEȘTI - S.A. 143. DROPIA - S.A. ÎNSURĂȚEI 144. HORTICOLA 1 MAI - S.A. 145. HORTICOLA DUNĂREA - S.A. BRĂILA 146
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
aparțin domeniului public al comunei Sălcuța", la secțiunea I "Bunuri imobile", după poziția nr. 45 se introduc trei noi poziții, pozițiile nr. 46-48, potrivit anexei nr. 15. 23. La anexa nr. 87 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Siliștea Crucii", la secțiunea I "Bunuri imobile", la poziția nr. 3, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Străzi", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "1. Strada Magistrat Drăguț Costel, lungime = 1200 m 2. Strada Aviator Chifulescu Florea, lungime = 1200 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]