748 matches
-
bază metoda inductivă, nu se rezumă la aceasta, fiind mult mai complexă și mai vastă. Inducția incompletă nu este decât o parte a metodei. Chiar dacă Bacon a criticat cu vehemență metodele științifice de până la el (metode ce aveau la bază silogismul), el nu neagă în totalitate importanța deducției. Pentru efectuarea unui demers științific real trebuie folosită mai întâi inducția, în încercarea de a defini termenii de bază ai științei, și abia apoi deducția, pentru a descoperi experiențe noi pornind de la cele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce sunt mai greu cenzurabile. Finalitatea zilei întâi constă în neidentificarea nici unui element cert, dar și în pregătirea zilei a doua care face trecerea de la cenzură la construcție prin identificarea elementului cert, sigur al lumii. Transferul se realizează pe baza silogismului: dubito ergo cogito, cogito ergo sum. Prima certitudine este ego-ul sintetizată în formula: "eu sunt, eu exist" (Ego sum, ego existo)142 și răspunsul la întrebarea "ce anume sunt eu?". "De bună seamă om"143, va spune Descartes în continuare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginația și simțurile. Rolul cogito-ului este complex, el fiind mai real decât toate celelalte lucruri percepute în mod direct. Chiar filosoful francez precizează în răspunsul dat la una dintre întâmpinări, că ceea ce realizează el prin cogito nu reprezintă forma unui silogism, ci "e o inspecție a spiritului, un lucru cunoscut de-a dreptul"149. Descartes încearcă atribuie rolul de creator cogito-lui, iar metoda folosită nu mai este îndoiala, ci conștientizarea. Putem privi această conștientizare ce va acționa de acum înainte ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
versul cu cît mai multe sonorități. Pe lîngă unitatea spirituală, adaug și una fonetică". Uvedenrode este poema pe care o consideră ilustrativă pentru direcția sa lirică, obsesie a unei clarități iraționale, ce sugerează la început, cu o limpezime în proximitatea silogismelor, un Oedip translucid și germanic, apoi o evadare în vis, totul tratat rapsodic conform canoanelor poetice ce mi le-am trasat, cu acea sonoritate imanentă de care-ți vorbeam. Poezia pentru Ion Barbu rămîne o atitudine de vis și extaz
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de a cuprinde un complex întreg de elemente într-o singură privire, spiritul de sinteză într-un cuvînt. Fără de această facultate, reținerea și redarea unui raționament nu e posibilă. Fiecare spirit e capabil de raționamente locale, de trecerea de la un silogism la un altul. Dar de orientarea ca o armată de argumente în mers, a unui sistem de silogisme, după un plan final, mult mai puține". Fraze care susțin gîndurile lui Pascal. În siajul celor narate ar fi binevenită o întoarcere
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Fără de această facultate, reținerea și redarea unui raționament nu e posibilă. Fiecare spirit e capabil de raționamente locale, de trecerea de la un silogism la un altul. Dar de orientarea ca o armată de argumente în mers, a unui sistem de silogisme, după un plan final, mult mai puține". Fraze care susțin gîndurile lui Pascal. În siajul celor narate ar fi binevenită o întoarcere la Tudor Vianu și la prima monografie dedicată poetului, în care observă preponderența de care se bucură substantivul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
producției literare a "intelectului pur" nu ar trebui să treacă neobservată: Mie mi se pare însă că spiritul e prins în el însuși: actul de narcisism ne înfățișează o realitate mult mai liberă și mai neprevăzuta decât penibilă piramida de silogisme în care se rezolvă de cele mai multe, intelectul pur79. Poemul nu este decât figurarea acestui centru lacunar - experiență despre care Mallarmé a scris aceste memorabile rânduri: "Noi suntem toți doar forme vide ale materiei - vide și totuși sublime, pentru că am inventat
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
care o persoană își poate evalua și ajusta convingerile referitoare la un domeniu de cercetare sau la o "instituție a culturii"5. Aspectul abordat poate fi unul particular, cum ar fi, în logică de exemplu, întrebarea de tipul: "Este acest silogism corect?". Alternativ, poate fi vorba de o întrebare de natură etică: "Ce trebuie să fac?"6. În justiția socială, se poate trata, de exemplu, problematica discriminării pozitive în instituțiile de învățământ pe criterii etnice sau religioase. În metodologia științifică, poate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
tinerețe, îndeosebi a Schimbării la față a României, în raport cu care trebuie inevitabil decodificat eseul din 1960155. Apărută la trei ani după ce autorul refuzase premiul Sain-Beuve pentru eseu (1957), Istorie și utopie nu a avut o receptare critică atît de entuziasmată. Silogismele întîmpinării au oscilat între caracterul "tres (trop?) prophétique" (Erica Marenco) și impresia de noeme deja datate: "les idées mortes du siècle dernier" (J. Duvingnaud), recunoscîndu-se, e drept, și o anume sensibilitate la schimbările petrecute, cum s-ar spune, sous nos
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
deloc unul al rigorii epistemologice, al sistematizării intenționate, ci este întreținut de o rațiune sentimentală, rafinată în bolgiile biologicului transfigurat, argumentat sau exacerbat, după cum e cazul, de o nestăpînită erezie subversivă. Viul, sau Viața, este cel ce domină. Prin vinele silogismelor sale pulsează, ca și prin spiritul autorului, globulele Asiei, și nu claritatea și ispita latină. Gînditorul însuși se simte, ne-o spune în Lettre à un ami de lointain, ca și cum ar fi un "ultim mongol, un suflet turanic însoțit de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sînt infailibile, dar sînt convinsă de un lucru: forțînd limitele, dacă ar fi trebuit să argumentați pro un atare demers, ați fi făcut-o tot într-o manieră irecuzabilă. Asta ține de abilitatea de a pleda inteligent și onest, construind silogisme, fără a cădea în capcana unei sofistici banale. Problema mea însă e legată de atitudine: haideți să nu mai fim atît de încrîncenați față de copilăriile altora. E-adevărat, întrebările sînt puerile, dar sînt ingenue totodată. Acceptînd să răspundeți, ați admis
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
literar, 17 august 1940, op. cit., pp. 29-31. 86 v. conferința radio "Despre omul mediocru", 20 ian. 1938, în ibidem, pp. 94-100. 87 Ibidem, p. 95. 88 Ibidem, p. 99. 89 Ibid., pp. 99-100. 90 v. "Timp și anemie", în Cioran, Silogismele amărăciunii, Editura Humanitas, București, 1996, pp. 36-45. 91 Prima variantă a acestui text se află în Ion Dur, Hîrtia de turnesol. Emil Cioran inedit. Teme pentru acasă, Editura Saeculum, Sibiu, 2000. 92 v. Silogismele amărăciunii, ed. cit., p. 39. 93
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
v. "Timp și anemie", în Cioran, Silogismele amărăciunii, Editura Humanitas, București, 1996, pp. 36-45. 91 Prima variantă a acestui text se află în Ion Dur, Hîrtia de turnesol. Emil Cioran inedit. Teme pentru acasă, Editura Saeculum, Sibiu, 2000. 92 v. Silogismele amărăciunii, ed. cit., p. 39. 93 v. cap. "Să cazi din timp...", în Cioran, Căderea în timp, Editura Humanitas, București, 2008, pp. 153-162. 94 Ibidem. 95 v. textul integral, publicat inedit, în Ion Dur, Hîrtia de turnesol, ed. cit., pp.
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
argument pentru ideea că această potrivire este miraculoasă. Problema sa privește utilitatea conceptelor matematice în producerea de descrieri fizice de succes, iar la ea se ajunge imediat ce realizăm că sursa acestor concepte ține de estetică. După Steiner, Wigner oferă următorul silogism: (1) Conceptele C1, C2, ..., Cn sunt într-un mod nerezonabil utile. (2) Aceste concepte sunt matematice. (3) Concluzie: conceptele matematice sunt într-un mod nerezonabil utile. (Steiner 1998: 45) După cum se poate vedea, acest silogism este invalid. Putem deduce doar
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
După Steiner, Wigner oferă următorul silogism: (1) Conceptele C1, C2, ..., Cn sunt într-un mod nerezonabil utile. (2) Aceste concepte sunt matematice. (3) Concluzie: conceptele matematice sunt într-un mod nerezonabil utile. (Steiner 1998: 45) După cum se poate vedea, acest silogism este invalid. Putem deduce doar că unele concepte matematice sunt nerezonabil utile și nu că toate sunt astfel. Mai mult, nu se reușește să se arate că există o legătură între utilitatea acestor concepte și faptul că ele sunt matematice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
că ele sunt matematice. În acest fel se lasă loc obiecției că nu este nimic special în legătură cu cazul matematicii, aplicabilitatea oricărei scheme conceptuale fiind un mister. Steiner mai găsește, însă, la Wigner un alt argument care nu ia forma unui silogism invalid și care reușește să sublinieze caracterul matematic al fenomenului, dar care nu este foarte bine distins, consideră Steiner, de primul. Acesta arată astfel: (1) Conceptele matematice apar dintr-un impuls estetic al matematicienilor. (2) Nu este rațional să te
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
valori. Înainte de a proceda la consemnarea lor, pe urmele criticului retoric, să ne reamintim că, pentru Aristotel, entimema constituie, ca atare, substanța persuasiunii și a retoricii; sensul termenului aristotelian, de care Nixon se folosește în adresa sa, este cel de silogism prescurtat, adică de silogism din care lipsește fie o premisă (de regulă, majoră), fie concluzia. Iată un exemplu. Nixon declară, cum ne reamintim din partea argumentării, că retragerea imediată a trupelor americane din Vietnam ar avea consecințe dramatice asupra tuturor; astfel
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
la consemnarea lor, pe urmele criticului retoric, să ne reamintim că, pentru Aristotel, entimema constituie, ca atare, substanța persuasiunii și a retoricii; sensul termenului aristotelian, de care Nixon se folosește în adresa sa, este cel de silogism prescurtat, adică de silogism din care lipsește fie o premisă (de regulă, majoră), fie concluzia. Iată un exemplu. Nixon declară, cum ne reamintim din partea argumentării, că retragerea imediată a trupelor americane din Vietnam ar avea consecințe dramatice asupra tuturor; astfel, de pildă, comuniștii ar
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
lui și-au găsit o anume rezolvare doar prin teoria tipurilor logice formulată de către Russell. Edgar Morin vede aici intervenția gândirii complexe. Teoria tipurilor este un "meta-punct de vedere complex", în care enunțul paradoxal este considerat un "sistem-obiect" și unde silogismului enunțat este considerat "de un nivel mai amplu, angajând un joc complementar de inducții și deducții pornind de la observații și date colectate", care ajunge la o concluzie ce nu mai este certă, ci plauzibilă 872. O altă breșă în suveranitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
257 Immanuel Kant, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969. 258 Jeanne Hersch, op. cit., p. 189. 259 Immanuel Kant, op. cit., p. 26. 260 Ibidem, p. 285. 261 Ibidem, p. 287. 262 Ibidem, p. 288. 263 P.P. Negulescu rezumă acest proces. Silogismele categorice, arată acesta, dezvoltă în mintea noastră tendința de a căuta condiția lor ultimă, aceea care întemeiază legătura dintre subiectele și predicatele judecăților ce le alcătuiesc. Este vorba de un subiect absolut, anterior oricărei relații cu un alt termen. Această
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tendința de a căuta condiția lor ultimă, aceea care întemeiază legătura dintre subiectele și predicatele judecăților ce le alcătuiesc. Este vorba de un subiect absolut, anterior oricărei relații cu un alt termen. Această substanță necondiționată nu poate fi decât sufletul. Silogismele ipotetice, la rândul lor, ne împing să căutăm o presupunere ultimă, la care să se reducă toate presupunerile din judecățile ipotetice. Ca atare, aceasta trebuie să reprezinte totalitatea necondiționată a condițiilor de care atârnă posibilitatea empirică a fenomenelor. Rațiunea ajunge
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ca atare, aceasta trebuie să reprezinte totalitatea necondiționată a condițiilor de care atârnă posibilitatea empirică a fenomenelor. Rațiunea ajunge, astfel, la ideea unei substanțe universale capabilă să joace rolul de obiect absolut, iar aceasta este lumea sau universul. În sfârșit, silogismele disjunctive ne împing să căutăm unitatea ultimă, totalitatea deplină a termenilor pe care îi deosebesc și îi opun unii altora judecățile disjunctive ce le alcătuiesc. Aceasta nu poate fi decât o substanță capabilă să cuprindă în ea totul, într-o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
adică orientarea conștientă spre un scop. Totuși, după Varner 153, acest înțeles este presupus de teoreticienii drepturilor animalelor, așa cum ar fi cazul lui Regan sau Frey154. Cred însă că intenționalitatea nu trebuie atribuită doar pe baza analogiei cu schema unui silogism practic aristotelic sau a raționamentului practic așa cum îl concepe Anscombe 155. Am ajunge astfel să atribuim intenționalitate și unor mecanisme cu feed-back, așa cum ar fi un termostat. Este necesară o cercetare complexă, bazată pe știință. Mai întâi, trebuie analizat comportamentul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu este o sursă de clarificări necesare, ci una de tensionări „armagedonice” ale societății. Oameni nevinovați își pot vedea numele terfilit, iar vinovați încă nedovediți pot prospera în voie. Chiar nu e nimic de făcut? (Jurnalul Național, 8 octombrie 2004) Silogismul Una dintre metodele substituirii prezumției de nevinovăție cu prezumția de vinovăție este folosirea silogismului. Procedeul rămâne extrem de parșiv căci nu tot omul de bună credință poate deosebi, de la prima ochire, substituirea unui silogism adevărat cu unul fals. Prin anii ’70
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Oameni nevinovați își pot vedea numele terfilit, iar vinovați încă nedovediți pot prospera în voie. Chiar nu e nimic de făcut? (Jurnalul Național, 8 octombrie 2004) Silogismul Una dintre metodele substituirii prezumției de nevinovăție cu prezumția de vinovăție este folosirea silogismului. Procedeul rămâne extrem de parșiv căci nu tot omul de bună credință poate deosebi, de la prima ochire, substituirea unui silogism adevărat cu unul fals. Prin anii ’70, un poet scria cam așa: „Toți oamenii au problema Veneției./ Numai venețienii nu au
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]