2,521 matches
-
tinde azi s... arate c... acesta reprezint... chipul ascuns, al doilea pl...min, dac... nu simplă reflectare a național-socialismului german. Strîns legate, cele dou... regimuri se aseam...n... atît prin multe analogii Între proiectele lor politice, cît și prin puternică similitudine a metodelor și mijloacelor lor de acțiune, dar și mai mult prin costul politic și social imens al aplic...rîi proiectelor, În special prin num...rul exorbitant al victimelor respective”. Germania nazist... și Rusia stalinist... ar avea o responsabilitate cel
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
altul". Vezi Anthony Giddens, "Sociologie", Editura All, București, 2001, p. 26. 253 Apărută în 1893. 254 Apud www.roportal.ro, p.1. 255 Ibidem. 256 Émile Durkheim, Diviziunea muncii sociale. Apud www.roportal.ro, p. 1. 257 "Conștiință comună = ansamblul similitudinilor sociale, suma sentimentelor asemănătoare care se manifestă în conștiințele individuale și care determină o solidaritate mecanică, specifică societăților simple, arhaice". Vezi și www.roportal.ro, p. 1. 258 Ibidem. 259 Ibidem. 260 José Ortega y Gasset, Omul și mulțimea, Editura
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Richard M., op. cit., p. 62. footnote>. Pentru cei care studiază managementul resurselor umane, preocuparea specială dedicată percepției sociale are rolul de a le deschide orizontul de înțelegere a unui factor esențial de generare a diferențierilor dintre oameni (în condițiile unor similitudini în ceea ce privește vârsta, sexul, pregătirea, venitul etc.). În această problematică a percepției sociale în organizații, putem distinge trei categorii de bază ce influențează modul în care noi îi percepem pe ceilalți oameni din organizație: 1) caracteristicile persoanei percepute; 2) caracteristicile unei
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
practici magice, ambele bazate pe credință, și nu pe cercetarea empirică. Mecanismul prin care se produce acest amestec este, după Frazer (1980, pp. 30-98), coordonat de două legi (adică de două procese de gândire metaforice, și nu logic-științifice): a) legea similitudinii: lucrurile asemănătoare se influențează reciproc. Formele de acțiune magică Întemeiate pe exploatarea analogiilor dintre lucruri, ființe și acțiuni definesc magia homeopatică; b) legea contactului: obiectele care intră În contact se influențează reciproc. Pe baza acestei legi funcționează magia prin contagiune
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
XX, Într-o formă culturală (atestată sau presupusă) din Antichitate sau preistorie. Adepți ai teoriei relicvelor, acești cercetători văd În folclor un depozitar al formelor din vechime, puțin prăfuite și discret alterate, dar În niciun caz radical modificate ori resemnificate. Similitudinile, transformate În filiații istorice și culturale, Îi vor permite lui N. Densusianu (1986) să afirme că o colindă precum cea a „dalbei mânăstiri” este un „reflex folcloric” al legendarului templu al lui Ahile, fixat de mitologia greacă În insula Leuce
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ținuturilor din nordul ei, astfel încât bisericile daco-romane din așezările situate în sudul Daciei s-au aflat în directă și continuă legătură cu creștinătatea sud-dunăreană. Consecințele acestei situații au fost stimulative pentru comunitățile din nordul Dunării, ale Daciei postaureliene, înlesnite de similitudinea culturii și limbii. În plus, trecerea unor creștini în "ținuturile barbare", din cauza măsurilor excesive luate de statul roman, a contribuit la reușita noii religii în rândurile daco-romanilor. Numărul descoperirilor creștine, datate între 275 și 375, în provincia Dacia, a variat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al confederațiilor de obști. O primă asemănare cu întemeierea Țării Românești: și la est de Carpați, au fost la început voievodate locale (ținuturi), prin unificarea cărora s-a născut, la un moment dat, un nou stat românesc. O a doua similitudine este aceea că închegarea țării a presupus înlăturarea prin luptă, cu ajutor străin, a stăpânirii mongole. La răsărit de Carpați, exista o "țară a românilor" (Walachenland), pe la anul 1307-1308, condusă de un "domn peste ceilalți", adică peste alți voievozi din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
asemănări cu legenda strămoșilor eponimi ai hunilor și maghiarilor, Hunor și Magor, au dus la concluzia că ar exista o înrâurire directă a mitologiei ungare asupra narațiunii despre Dragoș. Dar Mircea Eliade, în De la Zalmoxis la Genghis-han, sesizând lipsa de similitudine între tradiția românească și cea ungară, sub raport structural, a exclus posibilitatea transpunerii versiunii maghiare. Concluzia sa este că motivul vânătorii rituale a bourului are o sorginte autohtonă, ca supraviețuire a riturilor și miturilor ancestrale, comune zonei carpatice și lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
analiza un alt mixaj de costuri cu implicații strategice decât o firmă petrolieră care a realizat o fuziune în SUA acum trei decenii. Chiar și în condițiile acestei unicități, care de altfel este specifică managementului, se poate constata că există similitudini situaționale, ce pot servi pentru transferul unui know-how asociat managementului strategic al acestor costuri și, implicit, deciziei strategice. O situație dată va fi comparată cu ceva asemănător din punctul de vedere al configurației organizație - context extern - mișcare strategică, mizându-se
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
implică atât un proces intern, cât și unul extern. Ambele trebuie corelate astfel încât elementele ce se compară să se înscrie într-o logică congruentă cu demersul analitic general. Acest lucru ar însemna că elementele de comparat ar trebui să prezinte similitudini categoriale, inclusiv din punctul de vedere al procedurilor de generare a descriptorilor acestora (ideal ar fi ca procedurile să fie identice). Dificultățile asociate colectării datelor, în special a celor externe, au fost menționate în paragraful anterior. Oricum ar fi realizată
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
la nivel individual. Cazurile interesante - accidente, comportamente considerate anormale, idei noi etc. - pot genera dezbateri publice sau reacții instituționale, care se constituie ca precedente. Pe acestea se construiește apoi o schemă de apreciere a unor evenimente sau cazuri ce prezintă similitudini cu cel inițial. Pentru rezolvarea situațiilor curente, instituțiile cu rol de reglementare acționează, de regulă, în virtutea experienței și a precedentelor create. Cazurile interesante generează reacții și la nivelul instituțiilor politice, atente să reflecte semnalele transmise de societate. Chiar dacă instituțiile ce
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
solicitate, cu rezultate satisfăcătoare, dacă principiile și conceptele sunt înțelese și utilizate corespunzător. Abordarea analitică presupune parcurgerea următoarelor faze: 1. descompunerea organizației în activități elementare; 2. identificarea factorilor-cheie ai succesului pentru fiecare activitate elementară; 3. gruparea activităților elementare pe baza similitudinii factorilor-cheie ai succesului; 4 . analiza modului de partajare a resurselor și a complementarității unor activități strategice identificate la punctul anterior, astfel încât să se găsească o bază strategică sau un grup (cluster). Fiecare activitate strategică va putea fi divizată în segmente
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
dinamic, e posibil ca această etapă să trebuiască să fie parcursă periodic, adică listele se cer actualizate pentru a-și păstra utilitatea și, în final, pentru ca segmentarea strategică să fie adecvată pentru obiectivele propuse. 3. Gruparea activităților elementare pe baza similitudinii factorilor-cheie ai succesului va avea drept consecință realizarea unei unități strategice de afaceri. Din modul în care s-a făcut identificarea factorilor-cheie ai succesului la punctul anterior se poate deduce că subiectivismul aprecierii este predominant. Ar mai fi de menționat
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
se întâmplă atunci când nu există nici o firmă care să se poată ocupa de toate segmentele rezultate: apar două industrii diferite. Chiar dacă numărul spațiilor libere este mare, se poate constata că, între spațiile elementare cu poziționări complet diferite, pot să existe similitudini care să genereze în practică regula ca spațiile respective să constituie împreună obiectul de interes al firmelor. Aceste similitudini se etichetează cu conceptul de „factori-cheie ai succesului”. Consecința este că „paralelipipedului-șvaițer” ar trebui să i se mai adauge o dimensiune
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
diferite. Chiar dacă numărul spațiilor libere este mare, se poate constata că, între spațiile elementare cu poziționări complet diferite, pot să existe similitudini care să genereze în practică regula ca spațiile respective să constituie împreună obiectul de interes al firmelor. Aceste similitudini se etichetează cu conceptul de „factori-cheie ai succesului”. Consecința este că „paralelipipedului-șvaițer” ar trebui să i se mai adauge o dimensiune, pentru a realiza o grupare finală care constituie ceea ce se numește „segment strategic al industriei”. Segmentarea industriei, așa cum a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cu competitorii din alte grupuri. Pentru a facilita o serie de raționamente privind situația concurențială asociată unei industrii divizate în grupuri strategice se utilizează reprezentări grafice ale poziționării relative a acestor grupuri. Aceste reprezentări poartă denumirea de „hărți strategice”, din cauza similitudinii de imagine cu instrumentul de reprezentare din geografie. În locul coordonatelor geografice se folosesc „dimensiunile”, în fapt variabilele, ce caracterizează industria, cum ar fi anvergura familiilor de produse, gradul de integrare, numărul de segmente de clienți etc., iar în locul suprafeței teritoriului
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
atunci repartiția acestora s-ar caracteriza printr-o concentrare relativă în anumite zone ale hărții, concentrare căreia i-ar corespunde un grup strategic. Această reprezentare ar fi mai aproape de realitate și ar ține cont de faptul că în grup există similitudini strategice. Mai rar se poate discuta de o identitate de poziționare, dacă există o cuantificare a axelor. Identitatea ar putea să apară în cazul în care axele ar fi scalate cu un număr redus de trepte. Consecințele acestei abordări ar
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
intuitivă, care să genereze rapid o hartă satisfăcătoare, după următoarele etape: - identificarea variabilelor strategice considerate a fi cele mai discriminante, pe baza experiențelor trecute; - completarea informațiilor privind participanții-concurenți; - construirea unui tablou încrucișat al opțiunilor fiecărui concurent pentru fiecare variabilă; - identificarea similitudinilor între organizații și selecționarea celor mai semnificative; - poziționarea organizațiilor în hărți bidimensionale, construite pe baza combinațiilor posibile între variabilele selectate; - păstrarea și selectarea pentru studiu a hărților în care distanțele strategice sunt cel mai clar relevate. Deși cele două metode
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
clasificării și asupra modului în care acestea contribuie la obținerea unui avantaj relativ. Va exista și o raportare externă directă prin compararea cu ceea ce au alte organizații sau o raportare indirectă prin intermediul indicatorilor de performanță, astfel că există o oarecare similitudine cu mecanismele analizei SWOT, similitudine asociată constituirii „axei interne” a punctelor tari și a punctelor slabe. Abordarea realizată din această perspectivă are și implicații practice prin faptul că generează premisele teoretice ale dezvoltării instrumentelor de analiză ale mediului intern - mai
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
care acestea contribuie la obținerea unui avantaj relativ. Va exista și o raportare externă directă prin compararea cu ceea ce au alte organizații sau o raportare indirectă prin intermediul indicatorilor de performanță, astfel că există o oarecare similitudine cu mecanismele analizei SWOT, similitudine asociată constituirii „axei interne” a punctelor tari și a punctelor slabe. Abordarea realizată din această perspectivă are și implicații practice prin faptul că generează premisele teoretice ale dezvoltării instrumentelor de analiză ale mediului intern - mai exact, a modului în care
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
al pieței, într-o îmbunătățire a segmentului de piață deținut. Conform unor studii empirice de referință, cum ar fi cel al lui Buzzell și Gale (1987), între segmentul de piață și profit ar exista o legătură semnificativă, ceea ce implică o similitudine de efecte prin raportarea la o resursă dată. Identificarea unei resurse valoroase face necesară o analiză detaliată a proceselor de producție ale organizației subiect. Analiza se concretizează într-o descompunere, după o schemă oarecare, a lanțului de activități. La momentul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în varianta Porter sau McKinsey, în timp ce în Franța pare să existe o preferință pentru o descompunere ce implică o abordare funcțională à la Fayol. În fond, diferitele forme concrete de schematizare a activităților unei organizații prezintă mai multe puncte de similitudine, decât de diferențiere. În sensul acestei observații, analiza lanțului valorii a fost prezentată detaliat de Băcanu (2006). Utilizarea acestei focalizări asupra unor activități nu exclude preocuparea pentru sinergiile care apar între diferite entități de tip unitate strategică de afaceri, aflate
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
spre Vest, la propriu și la figurat, a economiei românești. Indiferent care ar fi sistemul de raportare, la momentul aderării la Uniunea Europeană, Atlassib este un subiect consistent ce merită să fie discutat la cursurile românești de management. Analiza sa arată similitudini interesante cu nume de succes occidentale sau asiatice. Prin arhitectura sa, grupul amintește de holdingurile japoneze de tip zaibatsu sau, mai nou, de holdingul britanic Virgin. Raportat la oameni, spiritul antreprenorial al lui Ilie Carabulea poate fi comparat cu cel
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
firme par a fi doar la nivelul managementului. Competența esențială care este transferată de la grup la firme este asociată stilului de management, concretizat în claritate și simplitate, ceea ce îl face deosebit de eficient. Arhitectura grupului, relativ eterogenă pe partea non-auto, prezintă similitudini cu cea a grupului Virgin la nivelul portofoliului, ce cuprinde transporturi, turism, presă și comerț, dar și al modului inovator și perseverent în care se operează. Diversificarea spre asigurări și finanțe, în special prin apariția băncii Carpatica, la care acționari
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
modului inovator și perseverent în care se operează. Diversificarea spre asigurări și finanțe, în special prin apariția băncii Carpatica, la care acționari principali sunt Ilie Carabulea, Corneliu Tănase și Aurel Albu și care este asociată de către toată lumea grupului Atlassib, sugerează similitudini, inclusiv de structură culturală, cu grupurile japoneze tip zaibatsu, ce cuprind în componența lor o „bancă de casă”. Analiza structurii organizaționale (vezi figura I.5) a firmei Atlassib sugerează o orientare clară spre acțiune, proporția personalului administrativ-funcțional fiind extrem de redusă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]