4,151 matches
-
te face ascultat este de a te interpune și de a bară ceea ce spune altul printr-un plus de intensitate sonoră cu cel puțin un decibel. Culmea este ca vocea unui individ oricât de ridicată nu deranjează atât de mult sinele personal pe cat o face pentru al altuia aflat pe aceiași frecvență ‘decibelă’... ori, debila, căci ‘’mai iese singură de sub control’’? O contradicție ce survine pe un anumit fond... respective pe fondul orgoliului, căci fiecare avem o doză de egoism. Despre
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382579_a_383908]
-
văd ca pe un vampirism literar. Orice lucrare se naște dintr-o energie creativă, unică, e părerea mea! Criticile constructive sunt benefice nu numai ajustărilor de stil și formă, ci și identificării propriului stil, acolo unde este cazul de căutarea sinelui literar. Însă, când interacțiunea literară devine toxică și distruge dispoziția emoțională creativă, nu putem să spunem decât că avem de-a face cu adevărați vampiri literari și că această categorie este lipsită de etică, generând o „parazitare” literară dăunătoare. Dacă
VAMPIRISMUL LITERAR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383825_a_385154]
-
Versuri, A5, 136 pagini) Lirica poetului vrâncean Ion Micheci este una complexă, subsumând concepte metafizice (ființa și ființarea), esoterice (apologia și arhetipologia cunoașterii), cât și aspecte astrologice (Harta Cerului, infinitul mare - Universul și infinitul mic - Omul) sau semnificații khabalice (revelarea sinelui, surmontările destinice, machsomul). Locul și rolul omului în univers, un concept atât de disputat, este atins și în poezia lui Ion Micheci, poetul asumându-și originea dintr-o altă lume, o altă eră și, de ce nu, dintr-un alt destin
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
rolul omului în univers, un concept atât de disputat, este atins și în poezia lui Ion Micheci, poetul asumându-și originea dintr-o altă lume, o altă eră și, de ce nu, dintr-un alt destin. Nu este vorba despre superioritatea sinelui, ci despre raportarea acestuia la valorile colective. În niciun caz despre superioritatea autoimpusă a exprimării prin cuvânt, ci despre crearea a noi și noi microdiorame lirice, prin care se zămislește un nou univers și se întrezărește un nou început. Prin
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
premii, Pentru moartea tuturor, Pentru viața vieților. Așteptarea lasă semn, Dar urmez al tau îndemn: Mă ridic din ce nu sunt Și din gândul meu mărunt, Rup cuvântul fermecat, Care-n taină ne-a legat; Suntem amândoi ecou, Eu, cu sinele meu nou. Așteptarea lasă semn. Stau și eu întinsă lemn; Stau iubirile în roi, Între două perne moi. Gândul bun, din toți și toate -, Ba din față, ba din spate. Gândul rău din nou îmi vine; Nu e rău, nu
TÂNJIRILE LUI PETRARCA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383864_a_385193]
-
a ideii în limbaj filosofic poate determina alteori “drumul spre infinite posibilități de rătăcire pe care nevoia de absolut a omului trufaș le dogmatizează în ideologii cu soteriologii sinucigașe”. De aceea, “replica misticilor e implacabilă: omul mândru e sclav al sinelui, iar sclavii, de regulă, vexațI șI abuzațI fiind, sunt plini de patimi subiective, care le consumă orice urmă de luciditate șI obiectivitate. Pentru a gândi corect și liber, trebuie să fii liber.” “Un om poate deveni liber numai când se
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
de prea mult preumblat prin nesfârșirea lumii, prin praful așternut în goana permanentă înspre zările întinse la infinit, mereu chemând către ele ecouri ale sufletelor, să le urmeze în tăceri și extaz neînțelese... Când ființa se va așeza pe marginile sinelui, la înălțimea sublimă a celui mai de sus zbor atins al aripilor imaginației, în secunde trecând prin timpul dat a fi lumesc, poposind îndelung pe culmi ale odihnei, ce alină neostenită truda drumeției neîntrerupte de propria-i însetare, adesea biruitoare
ACEA ZI, CÂND... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383410_a_384739]
-
se strecura cu tot ce avea mai sumbru în ea... Gânduri mii își făceau loc printre umbre ale trecerilor de nori, aducând cu ele fiori dulci-amărui, sentimente amestecate și plăsmuiri amețitoare, care împingeau adesea trupuri spre margini de prăpastie ale sinelui lor, forțându-le mereu să se caute la nesfârșit, purtate fiind prin nemărginirile tărâmurilor existenței, până la regasirea lor, în fața certitudinii cuprinderii a noi momente sosite, de armonie și împăcare cu sine, date a fi trăite. Printre vise și emoții, bizar
GÂNDURI DESPRINSE DIN LUMI UITATE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383412_a_384741]
-
unele în altele, până la identificare uneori (în esența profilului feminin transpus frumuseții, strălucirii sau misterului naturii) sunt, în plan simbolic, pași spre cunoaștere și explorare, într-un lirism discursiv, sorescian. Este o cunoaștere a lumii, ca imensitate, dar și a sinelui, ca profunzime, ca trăire emoțională intensă a iubirii, precum și a simetriilor dintre ele, fapt ce conferă unitate lumii și unicitate iubirii în cadrul cuplului de îndrăgostiți. Florica Patan, Punctul meu de vedere: IMENSITATEA IUBIRII în „PERSPECTIVĂ„ (MARIN SORESCU) Referință Bibliografică: IMENSITATEA
IMENSITATEA IUBIRII ÎN „PERSPECTIVĂ„ (MARIN SORESCU) de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383495_a_384824]
-
stele„ este contemplată ca un principiu generator de frumusețe, emoții și sensuri vizionare, în volumul „Măreția frigului. Romanul unui sentiment„ , 1972, unde apare poemul cu un titlu surprinzător : „ Rău de frumusețe„. Frumusețea în întregul ei, formă și conținut , condensează înlăuntrul sinelui, într-un mod surprinzător și tragic, starea de rău, pe un principiu cauză - efect , pe care poetul le răstoarnă și le apropie, oximoronic, într-un inefabil lirism: ''rău de frumusețe''... pentru că, într-o viziune platoniciană a ideilor pure, frumusețea iubitei
NICHITA STĂNESCU, VIZIUNE POETICĂ ÎN RĂU DE FRUMUSEȚE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383509_a_384838]
-
nou drum, alături fiindu-i bagajul plin de propriile trăiri, în care se vor adăuga pe rând, împlinirile propriei existențe, care le vor desăvârși prin oferirea sensurilor ce le vor șlefui, străbătând spre infinit strălucirea acestora unică! Împărțind lumea și sinele mereu în diferite direcții, privind în culori opuse lucrurile, punându-le pe toate în balanța adevărului și cântărindu-le în funcție de propria intuiție în baza înțelepciunii acumulate, mereu constatăm noi, oamenii, în simplitatea noastră, că ne este dat să ne depășim
PĂȘIND SPRE O LUME INFINITĂ A RENAȘTERII... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383526_a_384855]
-
ultima carte ștanțată aprioric cu picioarele așezate la masa rotundă învârt șamanic meandrele destinului ținând în mână un careu de ași plouă diluvian în prăpăstiile săpate în asfalt inerții sau inepții ale orașului-catacombă am nevoie de o aspirație profundă a sinelui deconectat se pare că și-a înghițit refluxul din reflex la masa de joc scaunele tac brâncușian mirosind a lemn ( încă) viu jucătorii își (men)țin respirația sacadată simțind cum urcă un fluid în sângele liniștii îmi închid retina cu
JOC CABOTIN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383555_a_384884]
-
Pe dată, bradul se scutură și fulgii se unesc în minunate pene ce-mbracă un cocoș purpuriu, precum fostul meu chip-batistă de mătase. În sfârșit, nu mai sunt arămia și incerta siluetă! Ceasul din ochiul meu stâng a cotropit cu sinele-i întinderea pânzei, surprinzându-mă c-o strigare, Cucuriguuu! Anunță cu puterea unită a celor două limbi înțepând cerul: S-a născut Anul Cocoșului cu pene de rubin! Referință Bibliografică: Cocoșul cu pene de rubin / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN
COCOŞUL CU PENE DE RUBIN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382865_a_384194]
-
să ne simțim bine”, „să ne descurcăm”, „să fim fericiți”, chiar și dacă nu am fi totodată și binecuvântați pentru conduita noastra de pronia divină. Individualismul egoistic post-creștin nu este atât politic cât este ontologic, sincretic, reprezintă în genere redescoperirea „sinelui” ca însăși centrul universului, individul creindu-l pe Dumnezeu și nu Dumnezeu individul. Jertfa de sine, ascetismul moral și spiritual cultivate și propăvăduite de textul sacru, biblic și de tradiția spirituală creștină sunt înlocuite cu noi forme de narcisism, de fascinația
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
Și muntele așteaptă să se crape. Nu știu dacă dorința mea-i absurdă, Nu știu dacă pământu-i din pământ, Nu știu dacă aleargă sau doar zburdă Tomnaticele frunze, care sunt Pe buzele-mi și pe urechea-mi surdă. Nu pot sinele meu să reclădesc, Nu pot s-aduc un răsărit în mine, Nu pot să mor murind, nici să trăiesc, Nu pot să-mpiedic iarna care vine, Dar pot la mine-n gând să asfințesc. Ascult o simfonie învechită A unui
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
pasul tău târziuși muntele așteaptă să se crape.Nu știu dacă dorința mea-i absurdă,Nu știu dacă pământu-i din pământ,Nu știu dacă aleargă sau doar zburdăTomnaticele frunze, care suntPe buzele-mi și pe urechea-mi surdă.Nu pot sinele meu să reclădesc,Nu pot s-aduc un răsărit în mine,Nu pot să mor murind, nici să trăiesc,Nu pot să-mpiedic iarna care vine, Dar pot la mine-n gând să asfințesc.Ascult o simfonie învechităA unui trubadur
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
durabile și statornice, cu forță de generalizare, dând posibilitatea și altor persoane să se regăsească în ceea ce scriu. Altfel spus, este o reașezare a realității trăită de mine în niște cadre mai generale. Sunt stări și sentimente răsfrânte în identitatea sinelui meu profund, dar veghez să păstrez măsura și să cumpănesc implicarea și detașarea. Sunt și persoane care din cauza limitei instruirii sau a puterii de înțelegere consideră că a scrie despre tine înseamnă familiarisme nepermise, sau subiectivism care scot scriitura din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92502_a_93794]
-
clericilor, preotul Greco-Catolic Viorel Baciu a fost “un exemplu de onoare în timpuri in care atâția au ales calea opusă, a dezonoarei,” cum notează Prof. Vladimir Tismăneanu. “Acest volum este o contribuție indispensabilă la înțelegerea strategiilor salvării spiritului, deci a sinelui, a Eului moral, atunci cand bezna ajunge să pără eternă, când cinismul oportunist face ravagii, când prea puțini intrezăresc o lumină la capătul tunelului. Îl recomand din inimă tuturor celor pentru care libertatea și demnitatea ființei umane sunt valori veșnice, esențiale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92819_a_94111]
-
The Communication and Marketing Journal. Deși nevoia de socializare reprezintă un comportament normal, chiar dacă vorbim de lumea reală sau mediul online, potrivit psihologilor, tulburările de comportament apar atunci când utilizatorii, în special aparținând generației tinere, pun mai mare accent pe promovarea sinelui și mai puțin pe procesul de socializare. Fenomenul selfie poate conduce la narcisism, depresie și anxietate în rândul tinerilor Chiar dacă fotografiile selfie reprezintă un simplu instrument de auto-promovare, acest fenomen poate deveni periculos pentru societate, deoarece formează o generatie de
Ce spun psihologii despre nevoia de “selfie-uri”? [Corola-blog/BlogPost/93038_a_94330]
-
poate duce către o stima de sine scăzută, anxietate și depresie”, crede psihologul Iuliana Fulas. Selfie-ul este un mod neautentic de a menține echilibrul interior “Tinerii trebuie să înțeleagă că, folosite moderat, fotografiile selfie pot fi unelte pozitive în exprimarea sinelui, dar atunci când postează selfie-uri în exces, caută, de fapt, aprobarea celor din jur, caută validare și menținerea unei imagini de sine pozitive. Selfie-urile sunt un mod neautentic de a menține echilibrul interior”, consideră psihologul Iuliana Fulas. Specialistul spune că nu
Ce spun psihologii despre nevoia de “selfie-uri”? [Corola-blog/BlogPost/93038_a_94330]
-
sine, sintetic exprimată de Nathaniel Hawthorne - Ce altă temniță e mai întunecată decât adâncul propriului nostru suflet? Ce temnicer mai necruțător cunoaștem, decât pe noi înșine? - atunci vom admira curajul poetului de a nu-și atribui schimbarea lumii ori a sinelui colectiv, ci doar asumarea pe deplin a motivării și schimbării eului propriu, a cărui unică plusvaloare este ELIBERAREA sa prin POEZIE. (Gheorghe A. STROIA) COLECȚIA EPOSS *** Mihai LEONTE (Moldova-Veche, Caraș-Severin): AMINTIRI MINIERE (Antologie de autor - proză scurtă). După Revoluție, hai
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
existenței noastre”. Emmanuel Lévinas a îmbogățit discuția despre identitate introducând un nou concept, și anume, cel de Alteritate, aceasta fiind natura Celuilalt. Conceptul se referă la cum și cine este celălalt și reprezintă starea de a fi diferit de identitatea Sinelui. Problema este complexă, s-au ocupat mulți de ea, unii susținând că este o abatere de la platonism care l-a antrenat pe Levinas în „orbita filozofiei anarhice postmoderniste”. Poetul, eseistul Ștefan Augustin Doinaș (1992-2002) a făcut o analiză profundă, la
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
Întru vise, așa că doar cugetul său se afundă În hăurile vremii ca să despreuneze somnul de trezie, ca, mai apoi, slujindu-se de cugetul său, și cu ajutorul Domnului căruia i se rugase, să-și poată veni În simțiri. Numai că În sinele său nu află altceva decît năluca visului și a deșteptării, a aceluia de dinainte și de după, În sinea sa nu află nimic decît bezna aceea bălmăjită care, de bună seamă, fusese Înaintea creației, Înaintea facerii, cînd Domnul Încă nu despreunase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
selectate astfel încât să corespundă unor obiective precise. Unii vor căuta chiar să depășească specia umană printr-o formă de viață și de inteligență diferită, superioară. în această ultimă versiune a hiperimperiului, moartea va fi amânată până la dispariția ultimei clone a sinelui care va avea conștiință de sine, chiar până la uitarea tuturor clonelor rezultate din propria ființă de către toate celelalte clone rezultate din altcineva. Apoi omul, fabricat în sfârșit ca un artefact, nu va mai cunoaște moartea: după modelul tuturor produselor industriale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
citea suficient de mult Shaw și Chesterton pentru a nu-și lăsa mintea să lâncezească; acum Însă i se părea dintr-o dată că toate procesele sale mentale din ultimul an și jumătate erau clocite și zadarnice, o ieftină măgulire a sinelui... Și, ca un fel de fundal sumbru, Îl obseda incidentul din primăvara trecută, umplându-i nopțile cu o spaimă urâtă și neîngăduindu-i să se roage. Nici măcar nu era catolic, dar acesta era singurul cod spectral pe care-l poseda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]