5,222 matches
-
fac" lumea). T.Todorov (în Les genres du discours, 1978) a propus întemeierea unei tipologii a discursurilor pornind de la acte de limbaj specifice (a ruga, a invoca, a întreba ca mecanism generator al rugăciunii, invocației magice, ghicitoarei etc.). ACTANT Unitate sintactică anterioară investirii semantice; în interiorul discursului se disting:i) actanții comunicării (naratorul și naratarul): ii) actanții narațiunii (subiect/obiect; destinator/destinatar; adjuvant/opozant). ACTANȚIAL (model) Prin eliminarea caracteristicilor "psihologice" și abstractizare (situare la nivelul unei gramatici de profunzime, anterioară palierului verbal
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fie divinitatea, într-un cuvînt destinatorul, iar rezultatul căutării va fi oferit destinatarului (familie, iubită, comunitate sau erou însuși). AMBIGUITATE Proprietate a enunțurilor de a prezenta simultan mai multe interpretări posibile; ambiguitatea poate fi lexicală (generată de cuvinte polisemantice) sau sintactică (în cazul în care unei structuri de suprafață îi corespund mai multe reprezentări semantice; de pildă sintagma "căutarea jurnaliștilor" poate reprezenta fie investigația întreprinsă de jurnaliști ca agenți ai căutării, fie investigația organelor în drept care cercetează un caz de dispariție
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Louis Hjelmslev termenul desemnează ansamblul procedurilor utilizate în descrierea unui obiect semiotic considerat ca un tot de semnificație. Această descriere este considerată descendentă, spre deosebire de sinteză, definită ca ascendentă. Este considerată drept analiză în plan semantic analiza componențială, iar în plan sintactic analiza distribuțională. ANALOGIE (din gr. "analogos" = proporțional). Se referă la lucruri ce prezintă un anumit grad de similaritate (situații analoge, imagini analoge etc.). Analogia este esențială în semiotica vizuală (în definirea gradelor de iconicitate în raport cu referentul reprezentat) și în semiotica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
studiază relația semn/designatum (concept) opus lui denotatum (obiectul); 2. (În lingvistică) Studiul semnificației (toate chestiunile legate de polisemie, sinonimie, antonimie, definire). 3. (În logică) Termenul semantică a fost introdus de Tarski (1936) pentru a desemna interpretarea unui sistem formal (sintactic). Principalele categorii ale semanticii logice sînt: intensiunea, extensiunea, adevărul, semnificația. SEMIOLOGIE (gr. semeion = semn; logos = discurs). În concepția lui F. de Saussure semiologia reprezintă "studiul semnelor în cadrul vieții sociale"; în acest caz lingvistica este o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
explice creativitatea lingvistică a oricărui vorbitor, capacitatea sa de a emite și înțelege un număr infinit de fraze inedite este bazată pe ipoteza existenței unor structuri înnăscute ca fac posibilă invățarea limbii. În această perspectivă, gramatica are trei componente: i) sintactică (sistemul de reguli prin care pot fi identificate și produse frazele acceptabile într-o limbă dată); ii) semantică (sistemul de reguli prin care se interpretează frazele generate de componenta sintactică); iii) fonologică (sistemul de reguli prin care se transpun sonor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
invățarea limbii. În această perspectivă, gramatica are trei componente: i) sintactică (sistemul de reguli prin care pot fi identificate și produse frazele acceptabile într-o limbă dată); ii) semantică (sistemul de reguli prin care se interpretează frazele generate de componenta sintactică); iii) fonologică (sistemul de reguli prin care se transpun sonor frazele generate de componenta sintactică) . TEXT Autorizînd ruptura radicală cu "reprezentarea realului", "intenționalitatea auctorială" etc., textul devine în a doua jumătate a secolului al XX-lea substitutul "operei literare" redusă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care pot fi identificate și produse frazele acceptabile într-o limbă dată); ii) semantică (sistemul de reguli prin care se interpretează frazele generate de componenta sintactică); iii) fonologică (sistemul de reguli prin care se transpun sonor frazele generate de componenta sintactică) . TEXT Autorizînd ruptura radicală cu "reprezentarea realului", "intenționalitatea auctorială" etc., textul devine în a doua jumătate a secolului al XX-lea substitutul "operei literare" redusă la "urmă" (expresie) a unei scriituri. Semioticienii în general (Lotman, Barthes) și textualiștii în particular
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este deosebit de dificilă. Este suficient să se facă o incursiune în timp și se vor descoperi procese similare, până în detaliu, și mecanisme aproape identice, mă refer la proceduri și secvențe, la stiluri lingvistice și fizionomice, la formule verbale și structuri sintactice folosite pentru stigmatizarea unui alt subiect considerat diferit și ostil, acela albanez, care a avut loc pe întreaga perioadă a anilor '90. Mai mult: să nu se creadă că, compararea între cele două procese de "ură" împotriva albanezilor, la început
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
a se opri în mod special asupra lexicului specific Arhipelagului, analizat anterior de destui comentatori ai lui Soljenițîn, Cecilia Maticiuc este interesată în ce măsură acesta poate spune ceva despre modul cum se construiește discursul personajului la nivel tematico-motivațional, la nivel stilistic, sintactic și intonațional. Cu alte cuvinte, în locul inventarierii lexicale, autoarea cărții a ales să investigheze ceea ce Bahtin numește "vocea", căreia îi relevă specificul de emisie, conținutul ideatic și afectiv, dar și strategia de a se raporta la alte voci și de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dimensiune referențială, fapt semnalat de "integraționiști", care acceptă ideea bogăției cognitive a operelor de ficțiune. Din această perspectivă, ficțiunea se plasează în afara distincției dintre adevărat și fals. Povestirea ficțională, înțeleasă de "segregaționiști" drept simulare a povestirii factuale, nu are trăsături sintactice, semantice sau naratologice specifice. Însă o discuție a relației de simulare între narațiunea ficțională și cea factuală nu este întemeiată, deoarece încă din secolul al XIX-lea s-a intensificat utilizarea focalizării interne în povestirea la persoana a treia și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
să se spună ce nu face un discurs de ficțiune, ci trebuie să se găsească acele elemente care să explice funcționarea lui pozitivă. Există păreri conform cărora discursul de ficțiune nu poate fi recunoscut după niște caracteristici clare, de ordin sintactic sau semantic. Aceste păreri se întemeiază pe ipoteza că discursul de ficțiune este construit ca simulare a discursului factual. După opinia unora, autobiografia ficțională, de exemplu, ar fi construită prin "imitarea" autobiografiei reale. Philippe Lejeune a demonstrat, dimpotrivă, că ficțiunea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
astfel încât ficțiunea heterodiegetică modernă a dobândit un statut autonom în raport cu narațiunea factuală, nemaifiind cazul pentru o discuție a relației de simulare. Așa se explică faptul că, deși teoreticieni precum Searle susțineau ideea că un text de ficțiune nu are trăsături sintactice sau semantice proprii, au fost identificate, totuși, particularități lingvistice ale ficțiunii, majoritatea având legătură cu focalizarea internă 60. Din necesitatea demonstrației, așadar, s-a încercat "izolarea" unor indicii ale ficțiunii, mai ales la nivelul discursului narativ. Cele mai evidente indicii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
forma și textura. Spre deosebire de Roland Barthes (1964), pentru care culoarea aparține semnului plastic, Grupul µ (1992: 135) menționează trei sisteme bazate pe parametrii vizuali, si anume cromemele, texturemele și formemele. Acestea coincid cu acronimul SRP25 (syntactically relevant proprieties proprietăți relevante sintactic), termen menționat de J. V. Kulvicki (2006). Orice transformare a acestor parametri sau proprietăți va cauza o schimbare a identității imaginii. În cazul parfumurilor reprezentate, primul participant este sticlă. Sistematizările semnificantului "sticlă de parfum" sunt corelate cu sistematizările semnificatului. Sticlele
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
reprezentate, primul participant este sticlă. Sistematizările semnificantului "sticlă de parfum" sunt corelate cu sistematizările semnificatului. Sticlele Burberry London (Fig. 1) au același formem, si anume dimensiune <rectangulara> /dimension/, precum formă trunchiului uman. La nivelul semnificatului, există o altă proprietate relevanță sintactic, si anume texturema modelului în carouri, un metasimbol implicit al culturii celtice. De fapt, acest model a fost introdus în designul vestimentar în anii '20, mai tarziu devenind textura sticlei de parfum. O țesătura cu o simetrie a culorilor, modelul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
culori. Îmbinarea dintre textura materialului și textura sticlei din parfumurile Burberry demonstrează faptul că acestea nu sunt simple accesorii, ci vor fi impregnate în pielea femeii sau bărbatului, devenind astfel "haină olfactiva" care va fi purtată. O altă proprietate relevanță sintactic în reprezentarea sticlelor Burberry London este cromemul <maro și roșu>, care printr-o scală a saturației culorii maro (de la maro deschis la maro închis) reda semnificați de gen, prin opoziția femeia versus bărbat. Această suprasaturație cromatică se poate observa din
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
interpretare sintagmatica sistemului gestual ales de reprezentantul democrat și vom lua în considerație trei variabile: * contextul politic: daca în 2000, Traian Băsescu ocupă poziția socială de primar al capitalei, în 2004 el candidează pentru funcția de președinte al României; * componente sintactice: localizarea, orientarea și mișcarea elemente adiacente configurației și care vor transforma mâna candidatului într-un gest polisemn, dezvăluind simultan diverse semnificații simbolice; * elemente verbale și nonverbale aparținând altor sisteme care vor susține sau, dimpotrivă, vor contrazice conceptele redate de mână
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1. Contextul politic schimbându-se, componentele fizice ale gesturilor candidatului se modifică, semnificația palmei că polisemn având noi conotații. În alegerile din 2004, Traian Băsescu, candidat la funcția de președinte, întruchipează același concept de "onestitate", dar de această data componentele sintactice ale palmei par a aduce în scenă alte două tipuri de onestitate. În afișul electoral (FIG.8) din campania electorală din 2004, configurația ambelor mâini larg deschise exprimă onestitate, dar localizarea la nivel abdominal pe linia orizontală și mesajul verbal
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
se schimbă, optându-se pentru dreapta-sus. În decursul a patru ani, mentorul devine un posibil președinte și astfel trebuie să-și afișeze identitatea. După cum am menționat, identitatea ascunde nu doar un nume, cât o poziție socială. Traian Băsescu alege componentă sintactica a mâinii drepte ca mijloc de a ilustra profesia anterioară, aceea de căpitan de marină, o meserie ce impune o anume disciplină. Dincolo de componentă nonverbală a actului de salut, se poate observa îndemnul "Să trăiți bine!" Situația nou creată, unde
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
bunăstare pentru toate cele patru categorii de cetățeni care sunt reprezentați metonimic prin codul vestimentației (uniforme) salopeta, uniformă școlară, halat de doctor. Acțiunea viitoare inclusă în orice promisiune electorală valida se aseamănă axei progresului, care este sugerată nonverbal prin componente sintactice ale palmei, precum mișcarea ascendentă sau orientarea spre dreapta sus. Mâna lui Băsescu, care ia forma unei linii orientate în sus, ar putea deveni schemă spațiotemporală a călătoriei (mandatului) spre obiectivul dorit. > Funcția simbolică a piramidei mâinii lui Băsescu Omraam
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
contextul politic românesc. Configurația standard și orientarea piramidei se schimbă după cum urmează: * în FIG. 2, mâna că piramida orientare în jos (campania electorală 2000); * în FIG. 10 și FIG.11 , mâna că piramida orientare frontală (campania electorală 2004) Odată ce componentele sintactice se modifică, semnificația standard a piramidei are de suferit: în FIG.11, configurația mâinii, care ia forma unei piramide, condensând volumul intern al palmei, pare să sugereze două lucruri: pe de o parte, faptul că acest slogan electoral "Băcăuanii spun
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
degrabă la o frumoasă lucrătura a minții, a inteligenței. Titlul Nice Work constituie, de fapt, o metaforă pentru decodarea reclamei la țigările Silver Cut. 2 Daniel Chandler (2002: 149-150) menționează următoarele tipuri de coduri: A. Coduri sociale: limbaj verbal (fonologic, sintactic, lexical, prozodic, paralingvistic: grafologie, ton), coduri corporale (proxemică, kinezică, postura, expresie facială), coduri ale obiectelor ("commodity codes" coduri ale obiectelor), coduri comportamentale (ritualuri, jocuri); B. Coduri textuale: coduri științifice (matematică, medicina), coduri estetice (arte: poezie, pictură, muzica; curente: realism, clasicism
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Westport, CT, Praeger, p. 64. 24 http://www.houseofnames.com/xq/asp.c/qx/berry-coat-arms.htm 25 Construind o teorie a notației, Nelson Goodman (1976, Languages of Art) menționează trei condiții prin care un sistem de reprezentare devine pictorial: densitate sintactica, densitate semantica și plenitudine relativă. În cartea On Images their Structure and Content, John V. Kulvicki (2006) reinterpretează condițiile lui Nelson Goodman în cadrul sistemului de reprezentare pictorială. Kulvicki consideră că trăsăturile relevante ale reprezentărilor numite de Goodman cu acronimul CCA
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în cadrul sistemului de reprezentare pictorială. Kulvicki consideră că trăsăturile relevante ale reprezentărilor numite de Goodman cu acronimul CCA ("character constitutive aspects" aspecte constitutive de caracter) ar trebui înlocuite cu acronimul SRP ("syntactically relevant properties" proprietăți relevante din punct de vedere sintactic), din moment ce în imagini avem de-a face cu ocurente care au proprietăți specifice (culoare, forma sau mărime). 26 Sever, Coifan Octavian (2003), 1000 de parfumuri Universul parfumeriei discurs asupra istoriei și teoriei parfumurilor, București, "Curtea Veche", pp. 83-84. 27 O
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
personal de politețe recunoaștere și utilizare În comunicare. Numeralul recunoaștere. Probleme de ortografie și de ortoepie: scrierea numeralelor simple. Verbul. Persoana. Numărul. Probleme de ortografie și de ortoepie a verbelor a fi și a lua. Sintaxa Partea de propoziție. Funcția sintactică de subiect. Subiectul exprimat prin substantiv. Funcția sintactică de predicat. Acordul predicatului cu subiectul. Părți principale de propoziție. Părți secundare de propoziție. Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ Obiective cadru Standarde I. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
Numeralul recunoaștere. Probleme de ortografie și de ortoepie: scrierea numeralelor simple. Verbul. Persoana. Numărul. Probleme de ortografie și de ortoepie a verbelor a fi și a lua. Sintaxa Partea de propoziție. Funcția sintactică de subiect. Subiectul exprimat prin substantiv. Funcția sintactică de predicat. Acordul predicatului cu subiectul. Părți principale de propoziție. Părți secundare de propoziție. Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ Obiective cadru Standarde I. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral S1. Desprinderea aspectelor principale și de detaliu
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]