1,426 matches
-
Înțeles ca eveniment comunicativ unic, determinat spațio-temporal, discursul a fost studiat încă din antichitate. El avea sensul de cuvântare, iar știința care îl analiza purta numele de retorică, prin care se înțelegea arta de a vorbi frumos. Epoca lui Aristotel sistematiza deja anumite tehnici și reguli privind convingerea și persuadarea auditoriului. Retorica antică studia trei tipuri de discurs: deliberativ, judiciar și demonstrativ. Douăzeci de secole mai târziu, atenția retoricii se îndreaptă spre literatură, spre arta discursului frumos, oral sau scris, centrându
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
configurare a acestei cunoașteri, contribuind decisiv la schimbările ce survin în plan societal. Trei precizări suplimentare se impun, cred, înspre finalul părții introductive. Prima dintre ele vizează faptul că prezentul capitol are ca punct de plecare o încercare de a sistematiza, deopotrivă teoretico-politic și epistemologic, problematica ideologiei, într-o direcție care să depășească viziunile reducționiste existente în literatura de specialitate românească, fie aceasta de proveniență filosofică, sociologică ori politologică. Reamintesc aici "pilonul central" al tentativei de a "reinventa ideologia", și anume
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
psihică În cadrul căreia se observă un declin În ceea ce privește adaptarea la mediul În care vârstnicul viețuiește. Pe lângă scăderea acurateței percepției și reacției la stimulii din mediul Înconjurător, apar o serie de procese psihice particulare, neîntâlnite până atunci, care ar putea fi sistematizate În felul următor: degradarea senzorială are la origine modificări organice ce afectează În mod diferit cele 5 simțuri ale omului. Astfel, văzul Înregistrează cel mai frecvent o tulburare de acomodare sub formă de prezbiopie prin pierderea elasticității cristalinului, sau unele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pragmatic] a vietii laice, spre deosebire de primă sect] care a continuat viața auster]. Sursă înv]ț]turilor Jaina pornește de la un grup și mai b]trân de „mari înv]ț]tori” (tirthankaras), numiți Nirgranths. Înv]ț]turile lor erau codificate și sistematizate în texte canonice cunoscute sub numele de Nigantha pavayana, dintre care majoritatea nu mai exist] (Jaini, 1979, p. 42). Principiul filosofic de bâz] de la care pornește etică Jaina este c] orice entitate din aceast] lume are jiva sau un principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
i-a înv]țâț pe discipolii s]i principiile taoismului, care se reg]sesc în toate textele clasice. Nu se consideră un filosof, ci, măi degrab], un istoric, iar sarcina să nu era aceea de a explica sau de a sistematiza principiile codului, ci de a le asimilă și a le transmite mai departe. Discipolii lui Confucius au reunit toate dialogurile avute cu acestă sub forma unor aforisme care constituie cartea Analectelor. Au existat și dezacorduri în rândul discipolilor cu privire la taoismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neputându-se vorbi însă despre o teorie coerentă, abordarea sa fiind unilaterală, care se referă doar la potențialul adultului de autodeterminare. Pornind de la ideile anterior menționate și de la cercetările lui Maslow, Malcom Knowles (apud Jarvis, 1983), părintele andragogiei, încearcă să sistematizeze ideile psihologiei umaniste, punctând principalele caracteristici ale învățării la vârsta adultă: apare o schimbare în imaginea de sine, adulții fiind mai (auto)determinați; experiența adulților este mai bogată și este o sursă importantă în învățare, fie în sens facilitator, fie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
neputându-se vorbi însă despre o teorie coerentă, abordarea sa fiind unilaterală, care se referă doar la potențialul adultului de autodeterminare. Pornind de la ideile anterior menționate și de la cercetările lui Maslow, Malcom Knowles (apud Jarvis, 1983), părintele andragogiei, încearcă să sistematizeze ideile psihologiei umaniste, punctând principalele caracteristici ale învățării la vârsta adultă: apare o schimbare în imaginea de sine, adulții fiind mai (auto)determinați; experiența adulților este mai bogată și este o sursă importantă în învățare, fie în sens facilitator, fie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
creat și le-a alimentat cu documente. După cum scria același Lucian Boia, statul a Înființat arhivele din dorința de a controla nu numai prezentul, ci și trecutul. Iar cercetătorii arhivelor riscă să acorde un credit nejustificat tocmai acestor informații partizane, sistematizate de instituțiile Puterii În propriul lor beneficiu. Informațiile pe care le păstrează arhivele au fost selectate potrivit intențiilor explicite, sau cel puțin În conformitate cu dispozitivele de manipulare implicite, mai subtile, montate și formulate de instituțiile creatoare de arhivă. Nici astăzi nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
i-o scrie În Cartea Sorții, să-i croiască o soartă mai bună. Dacă Însă au apucat a i-o scrie, atunci e În zadar. Omul tradițional a abordat cu o Îndrăzneală aparte problema inevitabilului, preferând să forțeze Înțelegerea, să sistematizeze provocator ieșirile dintr-o situațielimită. Astfel, mai multe variante Înfățișează un caz deosebit: nașterea unui copil cu o carte În mână. Putem face o conexiune Între motivul cărții ca motiv al cunoașterii Încă din pântecele mamei. Cartea Îi acordă celui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
important nu numai la definirea În mod concret a atitudinii, ci În special la măsurarea ei. Domeniul atitudinii poate fi diferit. Atitudinea poate avea un domeniu mai larg sau mai restrâns. Adesea unele atitudini intră În sfera altora. Ca să putem sistematiza toate atitudinile și să le putem ierarhiza trebuie să precizăm domeniul obiectului lor. 2) Relația subiect-obiect prezintă un aspect dinamic cu caracter vectorial. Unii autori vorbind despre relația dintre subiect și obiect folosesc termenul de „dispoziție" sau „predispoziție" pentru a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
308 51 4 6 210 4.1.1. Pe de o parte... pe de alta este o structură care apare în toate tipurile de texte (vezi Tabelul 5: coloana 3). O latentă erezie maniheistă comprimă neîncetat drama imediată a vieții, sistematizând-o după un binom didactic: absolutismul virtuții pe de o parte, abisul viciului pe de alta (A. Pleșu, Minima moralia) Precizarea și delimitarea acestor termeni sunt necesare, pe de o parte, pentru cultura medicală elementară a oricărui cadru medico-sanitar, iar
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
să se scrie ecuațiile reacțiilor chimice; Prin rezolvarea de scheme - program , elevii și-au consolidat cunoștințele dobândite despre metale, au transferat cunoștințele însușite anterior pe alte exemple de substanțe anorganice , pe baza formei problematizate a exercițiilor de muncă independentă, au sistematizat cunoștințele într-o formă nouă. 2.4.9. Jocul didactic Jocul didactic prin conținutul său desemnează existența unor situații conflictuale, pe de o parte valoarea cognitivă a adevărurilor deja cunoscute și motivația impusă de ele , iar pe de altă parte
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
foarte utile privind efectele bune sau rele ale stress-ului asupra rezultatelor salariaților și se recomandă principii sau direcții de acțiune pentru a promova norme de securitatea și sănătatea muncii oamenilor. Autorii lucrării, specialiști cu o activitate didactică universitară susținută, au sistematizat un volum mare și complex de cunoștințe transdisciplinare, așa cum se procedează în mod curent în domeniul managementului. Prima parte a lucrării readuce în atenție, într-un stil propriu noilor curente de gândire în domeniu, aspectele generale și conținutul disciplinei managementului
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
personale se combină în mod fericit cu pregătirea și cunoștințele specifice de management. Evoluția impresionantă și ascendentă a cunoștințelor privitoare la management ne arată că acest domeniu a dobândit atributele specifice unei științe, în sensul că dispune de un corp sistematizat de cunoștințe, metode și tehnici care, utilizate în activitatea practică, contribuie la creșterea eficienței activității oricărei organizații. Managementul bine realizat nu este o artă sau o știință, ci artă și știință în același timp, deoarece presupune utilizarea calităților, abilităților, personale
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
pe aceste reflectări În plan psihic ale situațiilor reale În care un semn este implicat a condus la utilizarea unor concepte cum ar fi: frame, script, scheme, scene ș.a. Toate aceste concepte reflectă un singur fapt: cunoștințele umane sunt organizate, sistematizate În modele cognitive. Van Dick folosește un singur concept, cel de frame <ref id="99”> Se pare că termenul frame a fost introdus de Minsky, iar scheme de Schank și Abelson (Apud. Mandler 1984, p. 75)referință </ref> , prin care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de ortografie și punctuație. în școala se formează deprinderea de a munci cu cartea, de a face însemnări, de a lua notițe, de a extrage idei dintr-un text, de a ie dezvolta, de a conspecta și rezumă, de a sistematiza idei și cunoștințe, de a prelua un scurt mesai oral, de a redacta o lucrare folosind informațiile acumulate. Toate acestea vizează dezvoltarea aptitudinilor lingvistice ale elevilor în vederea îndeplinirii obligațiilor școlare. Folosirea corectă a vocabularului de către elevi depinde în mare măsură
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
orală și scrisă, constituie instrumentul de bază al garanției deplinei activități de învățare la toate disciplinele de învățământ. Studiul limbii îi face pe copil în stare să înțeleagă gândirea altuia exprimată în scris sau oral și la rândul sau să sistematizeze și să formuleze clar propriile gânduri, care să ducă ia crearea posibilităților de dezvoltare multilaterala a copiilor, le deschide perspectiva unei vieți spirituale bogate, limbajul fiind principalul instrument în formarea unei culturi elevate. Gramatică este un ansamblu de reguli privitoare
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
rezultatelor învățării. <footnote R. M. Gagne, "Condițiile învățării, E.D.P. Buc, 1975, p. 262. footnote> Pentru a putea realiza cele propuse, înainte de a preda o lecție de însușire a noilor cunoștințe, învățătorul trebuie să știe conținutul științific prevăzut de programa și sistematizat în manual, apoi să-și propună obiectivele operaționale pe care trebuie să le atingă elevii la sfarsitul orei. De pildă, la lecția "Adjectivul" mi-am propus următoarele obiective operaționale (pentru clasa a IlI-a): să identifice în text cuvinte care
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
al imaginilor create. Având o redusă experiență de viață, copilul realizează combinații superficiale, spontane, cu numeroase elemente fantastice, inadecvate. 2. Stadiul al doilea - specific claselor III-IV, apariția căruia este determinată de contactul sistematic cu procesele de învățare care ordonează și sistematizează procesele imaginative. Se disting acum imaginile prin mai multă plenitudine, coerență și dinamism. Imaginația reproductivă este mult solicitată, devenind mai complexă, mai bogată, așa după cum o demonstrează produsele activității elevilor. Imaginația creatoare se dezvoltă și ea, creația artistică manifestându-se
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Perioada de incubație este variabilă: 24 ore până la 15 zile la nevaccinați; 11-30 zile la cei vaccinați. Cu cât este mai scurtă calea nervoasă până la măduvă, cu atât este mai scurtă și incubația. Semiologie: Manifestările clinice din tetanos pot fi sistematizate în semne locale și generale. Semne clinice locale: inflamație edematoasă a plăgii, dureri musculare, secreții purulente la nivelul plăgilor, din care se poate decela bacilul tetanic. Semne generale: Inițial pacientul este somnolent, febril, cu cefalee intensă și rebelă; ulterior parcurge
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
definitivă). 4.4.1. POLITRAUMATISMELE Traumatizatul trebuie evaluat global și complet într-un timp scurt, concomitent cu măsurile de resuscitare cardio-respiratorie (când este nevoie). Există multiple scheme de examinare a bolnavului traumatizat. Evaluarea propusă de autorii anglo-saxoni [11,12] este sistematizată după formula: ABCDE: A: airway and spine control (examinarea căilor respiratorii și a coloanei cervicale); B: breathing (respirația) - dacă este spontană sau absentă (stop respirator ce impune respirație artificială); C: circulation (circulația) - evaluarea stabilității hemodinamice (existența șocului, a stopului cardiac
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
percepute) și impactul lor asupra individului; concepția curentă asupra domeniului respectiv de activitate; altele. Copilul își dezvoltă aptitudinile sale în raport cu mediul în care trăiește. Ca acțiune voluntară, orientată de scopuri și obiective concrete, educația realizată în școală este cea care sistematizează și organizează influențele mediului social. Subliniem astfel importanța mediului școlar, a cărui acțiune modelatoare poate merge în două direcții opuse, ca factor extern stimulativ sau inhibitor al creativității individuale. Școala consolidează și modelează tot ceea ce a acumulat copilul înainte (în
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
pasarea adversarului în lung de linie și diagonală, etc. Nu se recomandă folosirea „poignet-ului” în loviturile lungi de pe fundul terenului și la loviturile executate în forță. 4.1.3. Sistematizarea loviturilor în badminton În badminton loviturile de bază se pot sistematiza după următoarele criterii: * după activitatea motrică din teren; * după priza rachetei; * după înălțimea execuției; * după traiectoria mingii; * după direcția mingii și modalitățile speciale de execuție. În funcție de activitatea motrică din teren există două tipuri de lovituri: * lovituri executate de pe loc; * lovituri
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
adversarului; impunerea ritmului de joc convenabil este o măsură care asigură oportunități de atac în fața oricărui adversar, întrucât intrarea pasivă în ritmul de joc al adversarului trimite implicit jucătorul în faza de apărare. Tactica în jocul de badminton se poate sistematiza după următoarele criterii: după fazele jocului: tactica în atac; tactica în apărare. după numărul jucătorilor din teren: tactica jocului de simplu; tactica jocului de dublu. 5.2. Tactica în jocul de simplu 5.2.1. Tactica în atac În atac
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
Campidoglio 73 Întors definitiv la Roma în 1534, Bounarroti începe și aici să se ocupe in‑ tens de arhitectură. Pe lângă continuarea restructurării palatului familiei Far‑ nese, artistul, tot din ordinul papei Paul al III‑lea, începe din anul 1538 să sistematizeze piața edificiului Campidoglio. Era vorba despre o adevărată in‑ tervenție urbanistică, respectiv planificarea - prima la Roma‑unui spațiu pu‑ blic pe baza unui proiect detaliat. Zona care interesa se desfășura pe colinele Capitoliului. În secolul al XV‑lea, zona era
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]