2,989 matches
-
comunitățile rurale din Europa Occidentală, vezi 94, pp. 60 și urm. 114. Ion Ghinoiu, „Considerații etnografice asupra fenomenului de «întemeiere» a așezărilor”, Revista de Etnografie și Folclor, nr. 2, 1979, pp. 197-204. „Baterea stâlpului [în centrul noii așezări] echivala cu situarea și determi narea așezării în cosmos, pornind de la un punct fix de iradiațiune” (ibidem, p. 199). 115. Cristea Sandu Timoc, Cântece bătrânești și doine, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 47. 116. În același secol al XVII-lea se găsește
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
complexă a mijloacelor ce vor putea face posibil acest lucru. Astfel, pentru mediologie, axul principal este dat de către fenomenul de transmitere, această disciplină ocupîndu-se în mod particular de omul care transmite și nu de omul care comunică. Care este, așadar, situarea teoretică a mediologului în ceea ce privește termenul de comunicare? Ce tip de relație se instituie între conceptul de transmitere și cel de comunicare? Poate cumva afecta teoria mediologică actualele poziții din științele comunicării? În viziunea lui Régis Debray, este obligatorie realizarea distincțiilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
189 1.2. Momentul 1848 / 190 1.3. Independența / 191 1.4. Contextul schimbării secolului / 191 1.5. Ion Heliade Rădulescu / 193 2. Perioada antebelică / 195 3. Perioada interbelică / 196 4. "Demiurgul" roșu / 197 5. Perioada post-comunistă / 198 Capitolul XII. Situarea noastră în lume / 201 1. Piedici în calea agregării comunitare / 202 1.1. Dislocarea repetată a populației / 202 1.2. Situația grea în sine / 202 1.3. Hazardul autorității și ciuntirea prerogativelor / 203 1.4. Absența ordinii sociale durabile / 204
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de comerț, incluzând o comunitate compusă din orășel sau localitate rurală și districtul înconjurător pe care îl deservește. Este o zonă cu gospodării mai mult sau mai puțin răzlețe, ai căror locuitori vin într-un anume loc să se aprovizioneze. Situarea poate fi diversă, pe o arie mergând de la zona rurală până la zone turistice de interes specific ș.a. Dacă în zonă există și un oraș, atunci o parte a activităților se vor îndrepta spre el. Mercer subliniază că forța de atracție
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
stilurile de viață, de tradi(ia societ(ților considerate) valorile (i maniera de ordonare a acestora. Și cum să ajungem la un acord cu privire la ceea ce este bine, atât timp cât cultura noastră are înrădăcinat ontologic individualismul? Adevărata noastră condiție nu ar fi situarea în societate sau în relația noastră cu alții în general, ci în ceea ce noi suntem ca entități izolate și inviolabile. Atât ideologia liberală, cât și cea conservatoare caută să rezolve problemele cu ajutorul mecanismelor economice și politice, și nu cu ajutorul solidarității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ndeplinească obiectivele statutare, fără a reuși deocamdată prea mult. Este totuși un prim pas necesar (n direcția asumării funcțiilor ce le revin pentru impunerea unor standarde profesionale și nu numai, ceea ce reprezintă o manieră de legitimare a lor. Capitolul XII Situarea noastră în lume Tot ceea ce am prezentat și analizat în această lucrare este continuu raportat la destinul nostru, la ceea ce ne este menit să făurim și să întemeiem. În această a doua parte încercăm să ne apropiem mai direct de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
repere extreme. Astfel, pot apărea pasivitatea acceptarea cursului vieții fără un efort de implicare în influențarea acestuia sau voluntarismul. De preferat pasivității, dar inferioară voluntarismului, adaptabilitatea valoare intermediară între limite reprezintă, în opinia lui Ralea, caracteristica noastră psihologică, datorată (și) situării noastre între cele două lumi. Ca activitate, adaptabilitatea este doar pe jumătate creatoare, dar oricum este ceva mai mult decât ... nimic. Este maniera în care se instaurează echilibrul între elemente aparținând unor zone diferite. Operaționalizarea acestei caracteristici o identifică în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
SOCIOLOGIA COMUNITĂȚII 2 1 Introducere Importanța ideii de comunitate în istoria gândirii Definirea comunității Comunitatea Morgana Forme pseudo-comunitare de asociere Mobilitatea intercomunitară Tipologii ale comunităților Dinamică socială "Autopsia" comunității Comunitarismul sau: Comunitatea a murit! Trăiască Comunitatea! Ferdinand Tönnies Intermezzo istoric Situarea noastră în lume Noi (și nu numai) despre noi Proiecte în reconstrucția spiritului comunitar în spațiul românesc Imposibila comunitate? Bibliografie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
politice dominată autoritar de PSD. E drept, deși PNL își dublase cota electorală comparativ cu 2000, distanța care îl separa de PSD era încă mare. Oricum, la începutul anului 2003, PNL își atinsese obiectivul stabilit de Theodor Stolojan, și anume situarea pe poziția de cel mai important partid din opoziție. PD corabia în derivă* Din punct de vedere juridic, Partidul Democrat, cu denumirea actuală de Partidul Democrat-Liberal, este continuatorul Frontului Salvării Naționale înregistrat ca partid pe 6 februarie 1990, după cum, tot
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
așezare a României în lumea de azi. Obiectivele politice ale Alianței PNL-PD Alianța PNL-PD se bazează pe onoare și responsabilitate Aceasta înseamnă îndeplinirea promisiunilor electorale, respectarea înțelegerilor politice, întemeierea deciziilor politice pe competență și performanță, justa ordonare a priorităților, precum și situarea în adevăr și realitate. Alianța PNL-PD afirmă hotărârea sa pentru toleranță zero față de corupție Pentru noi, politică fără morală nu există. Din suferințele și răbdarea lor, românii nu trebuie să se mai hrănească guvernări corupte și nepricepute. Alianța PNL-PD propune
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
subgrupuri folosind Select Cases SELECT CASES se aseamănă cu SPLIT FILE însă aplică un filtru bazei de date și analizează doar cazurile care au fost filtrate. Select Cases este necesar dacă vrem să formăm un subset de cazuri bazate pe situarea lor într-o variabilă continuă sau dacă dorim un mod de selectare a cazurilor mai sofisticat decât acela folosit cu Split File. Folosim Select Cases și în cazul în care vrem să analizăm rezultatele unei selecții de cazuri la întâmplare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
diferit). Deci efectiv calculați vor fi 8 parametrii: cel constant, 3 principali, 3 de ordinul 2 și unul de ordinul 3. Exemplu: Model saturat pentru 3 variabile dihotomice: vârstă, gen și încredere în oameni. Rezultat SPSS: Primul parametrul exprimă efectul situării în prima categorie a variabilei încredere (0). Este pozitiv deoarece în eșantion sunt mai mulți cei care nu au încredere. Al doilea parametru calculat exprimă efectul situării în prima categorie a variabilei vârstă. Este negativ (și mai mic decât primul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dihotomice: vârstă, gen și încredere în oameni. Rezultat SPSS: Primul parametrul exprimă efectul situării în prima categorie a variabilei încredere (0). Este pozitiv deoarece în eșantion sunt mai mulți cei care nu au încredere. Al doilea parametru calculat exprimă efectul situării în prima categorie a variabilei vârstă. Este negativ (și mai mic decât primul), persoanele sub 40 de ani fiind mai puține decât cele peste 40 de ani. Al treilea parametru calculat exprimă efectul situării în prima categorie a variabilei sex
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Al doilea parametru calculat exprimă efectul situării în prima categorie a variabilei vârstă. Este negativ (și mai mic decât primul), persoanele sub 40 de ani fiind mai puține decât cele peste 40 de ani. Al treilea parametru calculat exprimă efectul situării în prima categorie a variabilei sex (1). Este negativ (și mai mic decât primul), persoanele de sex masculin fiind mai puține decât cele de sex feminin. Al patrulea parametru exprimă efectul interacțiunii dintre încrederea în oameni și vârsta. Este semnificativ
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
descrește de-a lungul unui interval mai lung de timp creează și posibilitatea acțiunii de corectare. Evoluția unei populații este o problemă de model cultural, ceea ce limitează intervenția, și, oricum, pretinde o acțiune precaută, bine fundamentată și eșalonată; dar nici situarea pe pozițiile potrivit cărora evoluția unei populații îi trasează ireversibil destinul nu sunt de acceptat. Întrucât cultivă un tip de determinism demografic, induce un gen de pasivitate, de resemnare. Intervenția este posibilă, dar, mai mult decât oriunde, ea solicită fundamentare
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a părăsi insula sau arhipelagul, și la debarcarea pe continent, În condiții ce pot fi ostile. Este necesară cartografierea (culegerea de date), precum și asigurarea informațiilor necesare la Întoarcerea din călătorie (logistica), iar toate acestea trec prin informație. Acest tip de situare geografică poate favoriza mentalități colective de cucerire, cuprinzându-i pe cei aflați de o parte a Canalului (englezii), a Mării (japonezii) sau a Golfului Leului (corsicanii), față de realitățile continentului asimilate unor prăzi. Din necesara punere În comun a datelor obținute
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
construirea câmpului semantic și delimitarea lui prin examinarea relațiilor de sinonimie și antonimie; 5. analiza sintactica pentru a se depista trăsăturile distinctive ale lexemelor (se consemnează folosirea combinațiilor fixe sau a cuvintelor în formule și scheme); sensuri metaforice; contextul și situarea istorică a pasajelor. Astfel, o analiză cuprinzătoare face ca un cuvant să reveleze un crampei de istorie, de cultură, de religie, de societate și chiar de umanitate. Se menționează de fiecare dată și modul în care Septuaginta transfera fiecare cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Noi l-am creat pe om și Noi stim ce-i șoptește sufletul său, căci Noi suntem mai aproape de el decât vâna gâtului.” (ASM) Comentatorii consideră că apropierea trebuie luată în sens metaforic, întrucât în sens propriu ar însemna o situare în spațiu proprie doar corpurilor; așadar acest nume ar semnifică fie faptul că între Dumnezeu și noi nu există distanță, deci nici un gând, cuvânt sau faptă de-ale noastre nu îi este ascuns, și ar fi astfel apropiat că sens
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cum unii profesori universitari ofereau meditații candidaților în schimbul unei șanse sporite la admitere. Așa cum arată Bray și Kwok (2003), mărirea în acest fel a șanselor nu este întotdeauna rezultatul competitivității sporite a elevului care a urmat meditații, ci și al situării meditatorului - în acest caz, profesor universitar - în poziția de gatekeeper, de organizator al examenului de admitere. Figura 17. Ați fi de acord ca elevul să participe la pregătiri suplimentare la anumite discipline? (procente pentru da) Trecerea în revistă a motivelor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de egalitate, schimbarea, care nu este întotdeauna un declin, după cum arată Aristotel, se produce fiind propulsată și de anumite habitudini sociale: câștigul și onoarea, frica, dezvoltarea disproporționată a unui nivel social, intrigile, neglijența, absența neamului comun, diverse fleacuri (t¦ mikr¦), situarea geografică (geo-strategică, am spune astăzi), înșelăciunea sau forța (pornită din interior ca lovitură de stat sau impunându-se ca exterioritate prin cucerire). Morfologia politică a lui Aristotel cuprinde deci șase forme. Însă această afirmație nu trebuie luată ad litteram. Cele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Anselm invocă ființa divină cerându-i darul reflexivității complete: „revela me de me ad te”. Toate aceste exemple nu explică cu nimic problemele Republicii, dar atrag atenția asupra importanței antropologice a principiului reflexivității incomplete în tradiția platoniciană. În această lumină, situarea în peșteră ar putea însemna: componenta odiseică este prezentă în politropia și accesul ei la fals (devenită aici reducere la lumea aparenței), dar reflexivitatea ei este fatalmente incompletă, astfel încât în om există în general o componentă ahileică, nereflexivă, pe care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
astfel peste suflete se așterne uitarea celor văzute în lumea inteligibilă și a destinului ales, astfel încât contactul cu inteligibilul rămâne de domeniul unei reamintiri eventuale și al unei reflexivități incomplete prin natura ei umană. Prin urmare, condiția umană este o situare originară într-o uitare constitutivă, din care poate ieși numai natura de exemplu didactic a lui Er sau filosoful. Domeniul inteligibil, a cărui natură este simplă și a cărui esență este adevărată rămâne în suflet impregnat ca o componentă ahileică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acestei interpretări pornește de la analiza cuvântului grec nomos. Potrivit tradiției moderne - al cărei reper este pentru Patočka Hegel - nomos-ul grec este tradus prin „lege”. Or, legea, în contextul modernității (și în particular la Hegel), are o accepțiune precisă, determinată de situarea ei fie în context juridic, fie în context științific. Ca atare, gânditorul propune recuperarea sensului etimologic al cuvântului: acela de parte ce i se cuvine fiecăruia într-o lume ierarhizată potrivit ordinii imemoriale a mitului. Care e, în această ordine
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aceea „... sofiștii și retorii se întâlnesc în același domeniu de preocupări comune și nu pot preciza cu ce anume se ocupă, nici ei înșiși, și nici ceilalți oameni cu privire la ei”. Există un dualism antropologic care se naște la Platon prin situarea opozitivă a artei inovatoare față de lumea socio-politică. Cunoașterea pe care o poate deține artistul este autolimitată. Ocultarea permanentă a sensului imaginii artistice este rezultatul lipsei de reguli sintactice precise. Atunci când se întâmplă să spună adevărul, artistul nu e decât un
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
rezultatul strategiilor parentale care-i orientează pe copii către „filierele bune”, adică spre câteva licee care garantează cele mai multe șanse în privința reușitei, prelungindu-și activitatea prin clasele preparatorii pentru marile școli. În această optică, parcursurile cele mai reușite, asigurând o bună situare în clasamente la concursurile de absolvire și la cele de admitere, ar fi fondate nu atât pe calitățile intelectuale, cât pe un anumit conformism ce favorizează ulterior crearea de rețele de relații (Léotard, 2001). Acestea nu sunt în contradicție cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]