6,610 matches
-
neprevăzut. Ca rezultat, nu reușeau să țină pasul cu ratele și rupseseră orice legături cu prietenii. După șapte ani, l-am întîlnit și am analizat situația împreună. De reținut că plătea 1 700 de dolari lunar și trăia la limită. Slăbise îngrozitor și era deprimat din cauza unor tulburări de somn. Cît din datorie crezi că plătise? Mai era dator cu 95 000 de dolari! Majoritatea banilor cîștigați lunar se duceau pe plata dobînzilor la împrumut, iar restul mergeau la alte taxe
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
capitalul și investițiile în avantajul tău personal, capitalismul ca formă de organizare financiară te va evita și el și vei trăi în plină epocă de piatră. Fie că vrei sau nu, sistemul nostru îi întărește pe cei puternici și îi slăbește pe cei slabi, aceasta fiind o condiție intrinsecă a funcționării sale. Sistemul de impozitare, de exemplu, ar trebui să asigure o oarecare egalitate a șanselor. Practic însă, sînt avantajați numai cei inteligenți și experții. În același fel, capitalismul este benefic
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
că se îngrășase exagerat de mult, cu atît mai mult, cu cît se făcuseră destule glume pe seama lui de-a lungul vremii, cu toate că el fusese cel care încercase la un moment dat să ne convertească și pe noi să mai slăbim un pic. Cineva din grup a abordat acest subiect de față cu el. Ne-a răspuns că nu se mai poate face nimic deoarece partenera sa gătea excelent și nu se putea abține, chiar dacă la începuturi rezistase eroic și o
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
de mână și-l ducea către zestrea ei și apoi Îi spunea: Dacă taci și nu-i zici mamei că am plecat În Cociobana știi ce-ți dau, nu! Vrei? Va răspundea În mod invariabil cu: Vreau! Săru-mâna! Și mai slăbește-mă cu sălu-mâna al tău că mie nu-mi place! Ai Înțeles? Îhî! Va nu spunea „Da!”, era modul său de a-i arăta că Încearcă să vorbească la nivelul mătușii sale și că era de partea ei În tot
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
în parcurgerea cărții, îți vine să-ți blestemi zilele, ca un călător care trebuie să străbată deșertul Sahara. Începi să crezi că vor trece ani și încă nu vei fi ajuns la ultima pagină, că vei încărunți, că îți va slăbi vederea, și încă vei mai avea de citit ceva din exasperant de banalele cugetări ale lui Vasile Fetescu. De aceea, pe fiecare volum ar trebui să se scrie cu litere mari: „Atenție! Pericol! Nu deschideți această carte!“ Ce nu spune
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
voia întîmplării, pentru ca pe urmă soarta să vrea ca el să ajungă rege al Romei și întemeietor al acestui stat. Trebuia ca Cirus să-i găsească pe perși nemulțumiți de stăpînirea mezilor, iar pe aceștia să-i afle moleșiți și slăbiți de o pace îndelungată. Teseu nu putea să-și dovedească însușirile, dacă nu-i găsea pe atenieni lipsiți de unitate. Așadar prilejul favorabil a îngăduit acestor oameni să reușească în acțiunile lor, iar însușirile lor strălucite i-au făcut să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ardă și să devasteze țara în primul moment al atacului, atunci cînd oamenii sînt încă plini de curaj și hotărîți să se apere; de aceea, după cîteva zile, principele trebuie să se teamă mai puțin, deoarece cînd curajul tuturora a slăbit, pagubele s-au produs și ele, iar răul este acceptat și împotriva lui nu mai este nimic de făcut; dar oamenii se strîng acum mai mult în jurul principelui, pentru că li se pare că el le este foarte îndatorat, întrucît casele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
sînt puțini aceia care au această însușire. Iar dacă am cerceta cauza cea dintîi a căderii Imperiului Roman, am găsi-o doar în faptul că acesta a început să angajeze în solda lui pe goți. Odată cu aceasta Imperiul Roman a slăbit, iar puterea pe care el o pierdea, ceilalți o cîștigau. Rezulta, deci, că un principat care nu posedă armate proprii, nu va fi niciodată în siguranță; dimpotrivă, va fi întotdeauna pradă sorții, deoarece îi va lipsi vitejia care să-l
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fericirea poporului său. Un popor mulțumit nu se va gîndi la revoltă; un popor fericit se teme mai mult să-și piardă conducătorul, care este în același timp binefăcătorul lui, decît se poate teme Suveranul însuși că i-ar putea slăbi puterea. Olandezii nu s-ar fi revoltat niciodată împotriva spaniolilor dacă tirania acestora n-ar fi ajuns la un exces atît de evident, încît olandezii nu puteau deveni mai nenorociți decît erau deja. Regatul Neapole și cel al Siciliei au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
atît de utile cum crede autorul. Ori trimiți în țara proaspăt cucerită colonii puternice, ori trimiți colonii slabe. Dacă sînt puternice, propriul stat va fi depopulat considerabil, dar foarte mulți dintre noii supuși vor fi izgoniți, ceea ce-ți va slăbi forțele. Dacă trimiți colonii slabe în țara cucerită, ele cu greu vor putea garanta stăpînirea; astfel îi vei nenoroci pe cei pe care-i izgonești, fără a profita cine știe ce. Este deci mai bine ca în țara cucerită să fie trimise
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-l ruina pe cel al englezilor. Franța își va spori puterea mai mult decît ar face-o cucerirea a douăzeci de orașe și o mie de sate; Anglia și Olanda, cele mai frumoase și mai bogate țări din lume, vor slăbi pe nesimțite, ca un bolnav care se stinge de lingoare. Țările a căror bogăție o constituie grînele și viile au de urmărit două lucruri: primul este defrișarea tenace a tuturor pămînturilor, pentru a face roditoare și cea mai mică porțiune
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
rezultate aparente, căci procentul de servicii pentru tineri nu crește în ritmul reducerii procentului de servicii pentru vârstnici. Avem chiar efectul invers: mărind ponderea sumelor obligatorii necesare finanțării veniturilor pentru înlocuirea pensionarilor, ieșirea din activitate a celor mai în vârstă slăbește rentabilitatea firmelor în detrimentul serviciului. Va fi din ce în ce mai mult o problemă pentru viitor să fie găsite resursele necesare pentru a combate impactul amputării procentului de participare a tinerilor pe piața muncii (Cahuc, 2006). Tabelul 18. Rata de activitate a seniorilor în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
A simțit atunci o țeavă de pistol În spate. Locomotiva plecase. I s-a ordonat În germană să se miște spre clădirea gării. Se Împleticea, nu-l duceau picioarele de teama că va fi predat poliției. Neam țul nu-l slăbea, Îl Împingea Înainte, dar i-a cerut să ocolească stația și să se așeze pe un petic de iarbă În fața lui. Pistolul Îl ținea la vedere. — E prizonierul meu, le-a spus din vorbe și prin semne gărzilor maghiare care
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
casei spre sfîrșitul ultimei vacanțe de vară petrecute alături de prietenul meu, pipăiam treptele cu piciorul ca nu cumva să Îmi scape vreuna. La trecerea de la lumină În umbra zidurilor, vederea mea pîlpîia ca o lumînare Întîlnind o pală de vînt. Slăbise evident. Devenisem conștient de asta. Ajuns sus, Îl vedeam totuși pe domnul Weisz, masiv, greoi, Încet, coborînd, mai bine zis, dispărînd pe scara pivniței cu piciorul lui de lemn și cu cîrja atîrnată pe braț. Auzeam totodată și o dată fata
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
bu nica o bucura belșugul fructelor, dar o supărau dealurile din pricina cărora nu putea, ca la Pișcari, să vadă, dac-ar fi vrut, pînă-n Ungaria. Moșu’ a fost cel dintîi care, Într-o vacanță, a băgat de seamă că-mi slăbise vederea. M-o fi urmărit la joacă și o fi Înțeles că nu mă mișc cu aceeași siguranță, cu aceeași sprinteneală ca Înainte, că zăbovesc cercetînd În jur, că mă Împiedic. Mi-a pus În față un ziar ca să-i
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pare că nu-mi dădeam și continuam să argumentez cu felul În care au fost ei școliți ca toți ceilalți oameni, cu sensibilitatea lor firească la muzică, cu compensarea lipsei vederii printr-o memorie prodigioasă, dar șansele mele de convingere slăbeau secundă cu secundă. — Cunosc aici pe cineva care vine rar pe la noi, am auzit atunci o voce feminină cu accent incert. O mînă mi-a poposit pe umăr și un parfum plăcut În nări. Am inspirat temeinic. N-am recunoscut
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
capul meu peisajele pe care le străbat, cînd activez reflectarea asta a lumii În mine și cînd o sting și așa mai departe. Erau aspecte greu de explicat, mult prea personale, misterioase și pentru mine În unele puncte. Nu mă slăbea, angajîndu-se că va reține, va nota după aceea mărturisirile Într-un carnet și că, dacă din pudoare eu refuz să-mi aștern experiența pe hîrtie, o va face ea În Germania și mă va obliga să răspund unor interogatorii foarte
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
bloca. Lăsați-mă, feciori, făcea bătrînul, că iaca, am ajuns pricină de stricăciune, mă fac de rușine Înaintea creștinilor. Am, bag samă, păcate multe, nici io nu le știu, Îndură-te, Măicuță Sfîntă, și de unul ca mine!... Minunea a slăbit În intensitate abia cînd sătenii au Început să-i alunge chiar ei pe cei veniți din afară, fiindcă, de atîta lume Într-un sat cu apă puțină, secaseră toate fîntînile, iar la curgătoare, rîndul nu se sfîrșea niciodată. Un pișcăran
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se petrece În aer. Ridicînd privirea, zări pe cer o rază verde, Îndată Încă una, urmate de o izvorîre de lumină Întinzîndu-se cu repeziciune, boltindu-se asupra cuprinsului, Învăpăindu-se apoi auriu și scăzînd În unde tulburi de amurg prelung. Slăbi fără voie hățurile și rămase cu ochii la cer. Nici un nor, doar unduirile de lumină lunecînd și amestecîndu-se Într-o necurmată revărsare. Urzeala de raze ba se destrăma, ba se Închega În falduri curgătoare de albastru din ce În ce mai Întunecat, În perdele
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
rădicat mulți, ca-n 1907. Am dreptate? Acolo, În casa din strada Engels, a trăit discretă, măruntă, slabă, lucidă, binevoitoare, pînă În primăvara lui 1998. În anii din urmă, cît de puțintică era, nu o mai țineau picioarele, puterile lor slăbiseră mult. Îmi spunea: — Îs prea mulți, dragu’ mamii, nouăzeci de ani, tare-s mulți. N-are omu’ nevoie de atîția. Iaca, moșu-tău o trăit șaptezeci și șapte. Nu-mi ajungeau și mie anii lui?... S-a stins Încet, cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
voci de bărbați nu pricep. Cartea e tot carte. Nu sună mai bine Mizerabilii citită de un bărbat sau un Mark Twain acolo? Acum n-am stat să-l Întreb ce fel de literatură vor ei dar oricum nu mă slăbea cu vocile feminine clare dulci catifelate nu știu ce dracu’ fac cu ele că doar nu le-or fi luînd pentru sex oral!“ Adresanta A tresare, conștientă că tocmai ea este posesoa rea unei voci precum cea visată și dorită de solicitant
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
apreciez situația. „O luăm la picior, da’ nu toți la grămadă. Eu cu Păpădie Înainte și tu, Petrică, cu aista... cum Îi spune?” „Cu Undiță”... „La zece pași În urma noastră. Ochii să umble ca mărgica și Înainte și Înapoi. Nu slăbiți automatele din mână! S-a Înțeles? La drum!” - a ordonat Toader. ― Cred că băgați de seamă cum viitorul meu frate a cam Început să-mi zică pe numele mic! Asistența a zâmbit aprobator, cu semn de Întrebare pe chip: „Mai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
am eu un ramașag cu mine de multă vremi... He-Hei! Tocmai de când trăia biata Dochița. Da’ asta Îi poveste lungă... ― Dacă nu-i avea timp s-o spui În astă seară, atunci te-om asculta mâine seară - nu l-a slăbit Petrică. ― Da’ nu cred eu că vă interesează nebunia mea. ― Abia acum ne-ai făcut curioși, tată Toadere - l-a atenționat Nicu. Gruia și mama Maranda, știind prin ce a trecut tata Toader după ce s-a Întors din război, au
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
noi tr ie vom trece linia de patrulare și ne vom apropia cât mai mult de șosea. Undiță și cu ceilalți doi cercetași vor rămâne aici, pentru a ne acoperi retragerea În caz de nevoie. Până ne vom Întoarce, nu slăbiți din ochi tot ce e În raza voastră de vedere - Înainte și În spate - iar armamentul Îl țineți la Îndemână. Undiță, tu vei rămâne pe locul pe unde a trecut patrula rusească. Ceilalți doi, cu câțiva pași mai În spate
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Întrebat de ce. A făcut stângamprejur și a plecat, nu Înainte de a lăsa cele trei grenade ale lui. Nu a durat multă vreme până s-a Întors. După ce a predat grenadele, Toader i-a ordonat: „Fuga la locul tău și nu slăbiți atenția! Ai grijă cum treci peste urmele patrulei de aseară. Să nu lași vreun semn!”... ― Da’ cum se face de eu n-am auzit niciodată cum cântă cucuveaua - a intervenit provocator soția lui Petrică. ― He-hei! Fosta-i lele când ai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]