906 matches
-
ignorând importanța principiilor care pot fi și echivalente cu temeiurile. Internetul aduce mereu noutăți din aproape toate subiectele imaginate de intelectuali curioși. Dacă nu ești prudent, ți se poate virusa programul ori poți pierde din cont, riști să dai peste slobozi la limbă, poți ajunge la informații securizate etc. Rețelele de socializare au amplificat rubricile de odinioară ale ziarelor, revistelor și radiourilor pentru închegarea de legături interumane. Totodată, au lărgit și gama surogatelor de prietenie, a farselor de prost-gust și a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
-i se face vis, visul se face viziune. Ideia e pusă în imagini. Din departe fizionomia reală se perde, fețele plutesc ca într'o poesie din trecut. Fantazia lui capătă o realitate nouă. Simplificate, frescele iau un caracter legendar, peisagiul slobod e înveluit ca într-un strai de eres, compoziția devine mitică, scenele se petrec pare-că sub bolțile unei imense catedrale"57. Vis-viziune-poezie, idee-imagine-fantezie, legendă-mit-misticism, Cioflec utilizează toate aceste izomorfisme tipic simboliste pentru a descrie pictura lui Puvis de Chavannes, cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a fost oferit pe data de 8 mai 1797, atunci când domnul Moldovei Alexandru Callimachi i-a miluit pe nemțeni „cu tot locul Domnesc de la Târgul Pietrei, atât acel cât este cu dugheni și case pe dânsul, cât și tot locul slobod ce mai este afară de Târg, care de astăzi înainte și în veci să le fie dreaptă ocină și moșie, (...) semnele și hotarele lui ce sunt deosebitoare între această moșie și alte locuri ce sunt date mai înainte”. Orașul înceta, astfel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe cunoscuții săi, cu un limbaj cu care unii nu sînt obișnuiți, nu mai e îndoială"; specialistul nostru în caragealeologie își amintește că citise în colecția lui Torouțiu o scrisoare a lui Caragiale către M. Dragomirescu care "conținea aprecieri cam slobode asupra unor contemporani, ca N. Iorga, Paul Bujor, C. Stere, G. Coșbuc, Simion Mehedinți și Ion Gorun. Mai ales, însă, ea cuprindea cîteva cuvinte tari la adresa lui Titu Maiorescu...". Supărat pe idolul său pentru că "putea fi uneori teribil de violent, în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
este atunci când o îndeplinește! Această omenire, din punct de vedere spiritual bolnavă, a fost înviorată de Hristos. Creștinismul a reînnoit gândirea umană și a deschis orizonturi noi lumii, a izvorât o viață nouă. în Hristos nu mai este rob și slobod, bărbat și femeie, iudeu și elin, ci toți sunt egali și toți sunt chemați la mântuire (Galateni 3, 28). Din aceste învățături, ca din niște învățături dumnezeiești a ieșit întreaga schimbare a concepției și atitudinii lumii față de femeie. De la creație
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
munca depusă iar fâneața se obținea prin defrișarea pădurilor. Erau pe atunci păduri nesfârșite de fag și de brad și luminișuri foarte puține. Pădurile erau atât de Întinse Încât nu era nici o restricție În tăierea lemnelor. Lemne aveam destule și slobode, spuneau sătenii. Plutăritul era pe atunci un izvor de venituri. De n-ar fi apa Mureșului, n-am putea trăi, mai mărturiseau oamenii locului. Dară cine e harnic a face plute și a purta plute pe apa Mureșului capătă bani
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din urmă o policromie ce va lua ochii feciorilor, când va ieși la clăci după sărbători. Vara ei, Valonia, tocmai Își Încheia clinii cămășii ale cărei ornamentații erau alese În stative cu ajutorul vergelei, după moda mai nouă. Ursul, care era slobod prin ogradă, le Întâmpină vesel Încă de la deschiderea portiței, gudurându-se pe lângă Anuța. Sărea cu picioarele din față până la brâu, gata să-i dea jos traista În care erau așezate găluștele toarse de mama și cămașa la care lucra cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
măruntă sau de mare însemnătate, dar îndeobște neștiută de el însuși, și pe care firea sa, leg ătu rile cu semenii săi, întâmplările neprevăzute ale vieții sale îl împing s-o îndeplinească, fără știrea lui, dar cu iluzia că e slobod să facă ce vrea. Robert D’Artois dăduse foc Apusului: își împlinise misiunea.“ Un alt mare scriitor al Franței, Alexandre Dumas, studiind în arhive viețile a nenumărați oameni, de la naștere până la moarte, ajunge și el la concluzii asem ănă toare
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
sale legate de ordin moral, religios, politic culminând cu un crimen laesae maiestatis, ar explica verosimil motivele relegării. Aceste motive au, ca pretext, opera erotică ovidiană, iar ca hipotext, activitatea civică și politică a poetului. Ovidiu însă, sub mantia moralei slobode, ascundea focul sacru al muzelor care l-au înălțat din contingent la perenitate. El reprezintă, în ultimă instanță, un destin paradigmatic al omului liber în conflict cu teroarea istoriei. METAMORFOZA POEZIEI. Augustus poruncise ca Ovidiu să plece din Roma, ca
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
știm că a păstrat văduvia, așa cum o fac cocoanele din neam mare. Aș dori să știi și să spui asta și doamnei măriei tale, că eu, socru, o dezleg pe Ilinca de legătura ei cu neamul meu și o las slobodă să-i găsiți bărbat potrivit, astfel ca niciodată, aducându-și aminte de coconul nostru, să nu-i pară rău că s-a însoțit cu el. În odaia mare se auzea respirația sacadată a domnitorului, iar Șefan simți că s-au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aproape goi, legați cu funii de doi copaci groși. Fetițo, cheamă pe cineva să ne dezlege! a rugat-o unul.Fata a stat pe gânduri câteva clipe; apoi, cu unghiile, cu dinții a deznodat funia care-l lega pe Toma. Slobod, acesta l-a dezlegat și pe Nestor. Cum te cheamă, fetițo? a întrebat Toma. Mădălina mă cheamă. Și-s de aici, din satul Vad. N-ai văzut tu, Mădălina, niște hoți? Or fi fost cei șase oameni de la izvor: se
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
stinse și Bologa rămase mulțumit. La cinci fix, când începe să se subțieze întunericul, va porni... Mai are deci două ceasuri. Era atât de hotărât, că nu simțea nici emoție, nici nerăbdare. Aștepta, cu ochii înainte spre țintă, cu gândurile slobode. Vremea trecea peste dânsul ca o apă lină, răcoritoare... Într-un târziu îi fulgeră prin minte că poate rușii îl vor disprețui că a dezertat, el, ofițer... Și chiar în clipa aceea un bubuit prelung, răgușit, spintecă văzduhul. Apostol înlemni
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
în rug speră să cucerească cerul. În umbra oricărui întemeietor de religii, crește un Prometeu. Abstinența e absurdă! Oricum, Dumnezeu ne iartă! Și totuși, Biblia este plină de violență. Ca și mitologia. De speranțe au nevoie și Ateii. Demonii pot slobozi apocalipse. Dar și capodopere. Unii nu-l roagă, ci îi ordonă lui Dumnezeu cum să-i ajute. Omul contemporan a dat transcendența pe pragmatism. Mă tem că mulți creștini de azi sunt mai desacralizați decât păgânii de altădată. În Occident
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
tragă însă varga deasupra mea și să nu mă mai tulbure spaima Lui. 35. Atunci voi vorbi și nu mă voi teme de El. Altfel, nu sunt stăpîn pe mine. $10 1. M-am dezgustat de viață! Voi da drum slobod plîngerii mele; voi vorbi în amărăciunea sufletului meu. 2. Eu zic lui Dumnezeu: Nu mă osîndi! Arată-mi pentru ce Te certi cu mine! 3. Îți place să chinuiești, să disprețuiești făptura mîinilor Tale, în timp ce faci să-Ți strălucească bunăvoința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
tu pe cerboaice cînd fată? 2. Numeri tu lunile în care sunt însărcinate și cunoști tu vremea cînd nasc? 3. Ele se pleacă, fată puii, și scapă iute de durerile lor. 4. Puii lor prind vlagă și cresc sub cerul slobod, pleacă, și nu se mai întorc la ele. 5. Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu-l de orice legătură? 6. I-am dat ca locuință pustiul, și pămîntul sărac ca locaș. 7. El rîde de zarva cetăților, și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
și cunoști tu vremea cînd nasc? 3. Ele se pleacă, fată puii, și scapă iute de durerile lor. 4. Puii lor prind vlagă și cresc sub cerul slobod, pleacă, și nu se mai întorc la ele. 5. Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu-l de orice legătură? 6. I-am dat ca locuință pustiul, și pămîntul sărac ca locaș. 7. El rîde de zarva cetăților, și n-aude strigătele stăpînului, care-l mînă. 8. Străbate munții ca să-și găsească hrana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
la laudele ziditorului, limba sa nu-și slujește a grăi vorbe deșarte. Fiind făr' de întristăciune și făr' de mânie, nu se vede nimic care să nu-i placă. Având vorbă cu mințile cele frumoase a celor vechi, se vede slobod de necazurile acelor de-o samă cu dânsul. Treaz și prostatic la bucate fiind, nu se lasă a-și strica sănătatea sa cu mâncări scumpe și multe. El poate toate câte vra, pentru că nu vra făr' numai aceea ce poate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Tău, nădăjduiesc, Doamne! 19. Peste Gad vor da iureș cete înarmate, dar și el va da iureș peste ele și le va urmări. 20. Așer dă o hrană minunată; el va da bucate alese împăraților. 21. Neftali este o cerboaică slobodă: rostește cuvinte frumoase. 22. Iosif este vlăstarul unui pom roditor, vlăstarul unui pom roditor sădit lîngă un izvor; ramurile lui se înalță deasupra zidului. 23. Arcașii l-au ațîțat, au aruncat săgeți și l-au urmărit cu ura lor. 24
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
de nimic, ba uneori se ocupă, chipurile, cu filozofia. Adesea însă, el se îndeletnicește cu politica și, luîndu-și avânt, spune și face ce se nimerește... Viața sa nu știe de ordine și de necesitate, ci, numind un atare trai plăcut, slobod și fericit, așa viețuiește, de la început și până la capăt." Acest trai hedonic, edenic, îl înspăimîntă pe Socrate în măsura în care ar duce la dispariția legii morale. Marele pericol nu este însă acesta, ci consecința politică a hedonismului democratic. Ideea egalității părintelui cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
linoleum. Vedem aricol despre un meci pe ultima pagină a ziarului Evening News. Mă Întreb dacă a jucat Stronach. Înclinăm din cap spre un bulangiu În uniformă, care intră și-i spune ceva cârciumarului. Un bulangiu În uniformă cu gura slobodă În cantină și urechile răuvoitoare ale homălăului bârfitor și depravat de Inglis reglate să prindă orice noutate picantă și obscenă borâtă dintre buzele alea otrăvite. E timpul să plecăm. Nu putem discuta aici, zic eu, și chemăm un taxi. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
care, ipotetic vorbind, ar evidenția raporturile culturale într-un interval dat, la modul în care a făcut-o Dorina Grăsoiu 92. Atitudinea injurioasă a poetului față de unii din iluștrii săi contemporani nu e altceva decât expresia stilizată a unei visceralități slobode, a unei antipatii spontane necenzurate de filtrul exact, dar contraproductiv estetic, al rațiunii. Însă atunci când se plasează deliberat în cadrul normat al polemicii, distanța față de adversar e redimensionată în termeni urbani, iar reverențiozitatea tonului ține de un comportament strategic, nu față de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
poetica, coordonată și prefațată de Ilie Guțan), regăsim un Arghezi obosit și saturat "de dezgustul de a scrie în zadar, pentru a fi tradus numai anapoda și de-a-ndărătelea". "Stilul indirect", de data asta din rațiuni ideologice, a luat locul agresivității slobode, pentru că atunci "când pute subiectul îl pulverizezi cu parfum și condeiul poate să dea atâta parfum, transparență opacității." ("Stilul indirect", în Ars poetica, p. 258). E semnificativ acest episod al capitulării voluntare într-o epocă în care "se preferă în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Ariel Într-adevăr, acestei lumi, care e totodată amăgire și ființă, vine un ceas când i se adaugă Ariel. Nu avem cum ști de ce-a venit în insula aceea, poate atras de vraja ei, de lumea ei de duhuri slobode și jucăușe (ostrovului i se dusese poate, prin zvonuri ale lumilor prin lumi, o anumită faimă), ori ajunsese 163 acolo doar printr-o-ntâmplare a marilor lui zboruri prin văzduhuri, peste pământuri și mări. Nu are nici o importanță că numele lui e
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
giuvaier al mării. Cântecul acesta este mai sus de sfera omenescului și a pieirii, străbate în el închipuirea cosmică a acelui duh neîngrădit și, nu mai puțin, libertatea elementelor, ruperea lor din cătușele constrângerilor legiuite. * Elementele în care se întoarce, slobod, Ariel: then to the elements Be free, „apoi fii liber să te-ntorci în 197 elemente“ („Te-ntorci apoi, copile, -ntre-ale tale - / Ești liber“ în traducerea consacrată, mai liberă). My Ariel, chick, „Dragul meu Ariel, copile“ (de fapt: „puiule“) îi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Ariel Într-adevăr, acestei lumi, care e totodată amăgire și ființă, vine un ceas când i se adaugă Ariel. Nu avem cum ști de ce-a venit în insula aceea, poate atras de vraja ei, de lumea ei de duhuri slobode și jucăușe (ostrovului i se dusese poate, prin zvonuri ale lumilor prin lumi, o anumită faimă), ori ajunsese acolo doar printr o-ntâmplare a marilor lui zboruri prin văzduhuri, peste pământuri și mări. Nu are nici o importanță că numele lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]