912 matches
-
făce mai înainte între nărod pentru luatul apii”. --Și mai hotărăște vodă ca de o parte și de alta a drumului apei să fie “câte șapte pol stânjini... deci... așa a găsit că este cu cale ... a fi acest loc slobod și deschis, pe lângă drumul apilor haznelilor de o parte și de alta”. Apoi vorbește de puțurile de vizitare a conductelor de aducțiune a apei. Cine va deschide o asemenea “fântână” (puț n.n) va fi aspru pedepsit... “Așijdere, poruncim domnie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
venitul său”. --Un vodă grijuliu cu toate cele de obște. Acum vom afla că, la 28 dec 1797, Alexandru Ioan Calimah voievod îi dă lui Vasile Machedon biv vel sulger, ispravnic de Curte “Un loc domnesc ce s-au aflat slobod, lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la fața Uliței Mari, de cătră temniță, ce iaste în zidul Curții Vechi și în dugheana unui ceasornicar neamț, ce au avut și el danie de mai înainte”. Hotarnicul spune că acest
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ca în toată socotința lui sau lucrare cu fapta... Ca să aducim la starea cea mai desăvârșită a învățăturii spre mulțumire dascălilor cum și a ucenicilor, iată dar am zâdit den timilie această academie lângă Mitropolie prin a noastră domnească cheltuială slobodă, îndestulată și cu tote cele trebuincioasă lucrurile ei și cu biserică întru care să prăznuiește Strateniia Domnului și Dumnezăului nostru Iisus Hristos și am orânduit dascali nu numai la această academie ci am zădit aici în Iași, ci și în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
așăzat... și am făcut schimbătură... eu am dat dumisale... toată moșiia mea... Ostopcenii, cu toate acareturili ci sânt pe dânsa și cu tot hotarul ei... și dumnealui... mi-au dat mie... pivnița aceea de piatră... și cu tot locul acel slobod de șasi dugheni... mi-au mai dat... și bani 3500 lei, cum și cinci iepi fătătoari din iepili dumisale”. Ceea ce urmează este o mărturisire a lui Iordachi Aslan: “Și schimbul ce-am făcut cu dumnealui... l-am făcut pentru că eu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
interesează a fost vehiculat în Europa și prin intermediul unei legende apocrife cunoscute sub titlul Cuvânt pentru lemnul crucii. Iată, în rezumat, o versiune care a circulat în spațiul românesc. „Când vru Solomon să facă casă lui Dumnezău Svântul Sion (87), slobozi Dumnezău lui Solomon un inel din ceri și cu dânsul sorociia dracii și toți asculta de dânsul.” „Și zidi [Solomon] besearecă lui Dumnezău”, dar numai până la acoperiș, căci pentru bolta templului nu reușea să găsească un „lemn [care] să acoapere
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
afion amestecat este bun de a se freca la partea cu durere”, „tiriac de Veneția” într-o „rățătă de balsăm”, „tiriac” într-o „rețită de elecsir”. Este vorba de un „elecsir” care „înmulțește viiața, face a fi foarte sânătos și slobod de tot fel de doftorie, întărește vârtute, deștiaptă sămțire, oprește suirea flegmei și tot fel de colică, potoale durerea dânților, curățe sângile, folosește la cei otrăviți și tot fel de lungoare, troahne, friguri și lepecioase boale” (37). Astfel de leacuri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
jumătate a secolului al XIX-lea, în unele locuri din Europa Centrală fumatul tutunului nu era permis. Pe la 1825, de pildă, la Viena, în Folx Garten (Volks-Garten), cum consemna boierul Dinicu Golescu, regula era : „bez [= fără] ciubucile, care nu sunt slobode” (192, p. 87). Aceeași situație era în Transilvania, parte atunci a Imperiului Habsburgic. În acei ani, și „pe străzile orașului [Brașov] fumatul era interzis - notează fanariotul Nicolae Suțu - și oricine se credea îndreptățit să smulgă pipa contrave- nienților”. Pe la 1821
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
brand sau o companie în lista de contacte.129 În acest context, crede Erik Qualman, companiile n-ar trebui să se teamă să i lase pe utilizatori să preia controlul asupra brandurilor lor.130 Desigur, n-au încotro. Gura lumii slobodă se mișcă și mai slobod pe Internet. Puterea publicului Nu cu mult timp în urmă, jurnaliștii dispuși să scape faptul că lucrează la gazetă atunci când se loveau de câte o problemă aveau parte de tratament special. Ca prin minune, ușile
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
lista de contacte.129 În acest context, crede Erik Qualman, companiile n-ar trebui să se teamă să i lase pe utilizatori să preia controlul asupra brandurilor lor.130 Desigur, n-au încotro. Gura lumii slobodă se mișcă și mai slobod pe Internet. Puterea publicului Nu cu mult timp în urmă, jurnaliștii dispuși să scape faptul că lucrează la gazetă atunci când se loveau de câte o problemă aveau parte de tratament special. Ca prin minune, ușile închise Schimbările spațiului public în
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
să-1 audă. Era destul de delicat de felul lui, dar avea totuși un vocabular picant și istorioare la fel. își aducea uneori aminte să se abțină, dar alteori ecoul ce pornea din Sia îl distra. Dacă însă la vreo vorbă prea slobodă izbucnea în vreun ris gros și stupid, o palmă o aducea la cuviință. Lică era și marele dispensator de bucurii felurite. îi plăceau grădinile, așa că duminica toate umbrarele și bolțile îl cunoșteau. Deprinse să vadă atâtea feluri de perechi, priveau
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Exclamă el cu glas pătimaș. Nu există printre noi nimeni care să-și dea seama de întreaga grozăvie a situației? Jarvey a murit de nici câteva ore, iar monstrul ăsta, pe care-l știm cu toții vinovat de moartea lui, stă slobod aici și pune la cale vreo nouă crimă. Victima se afla probabil în această încăpere. Ce fel de oameni suntem? Suntem oare niște proști, niște cinici, sau niște gropari? Sau te pomenești că însăși civilizația noastră e atât de raționalistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
de câteva ori, înfățișând de fiecare dată câte un alt unghi al străzii. Grosvenor avu impresia că asistă la toate fazele posibile, ale procesului de reproducere. Unii dintre indivizii aceia păreau atât de "evoluați", încât brațele și picioarele le erau slobode, ca și aproape tot restul trupului. Alții, însă, continuau să rămână în starea în care-i văzuse la început. În toate cazurile, "mama" nu părea să fie afectată de greutatea noului trup. Grosvenor încercă să privească în interiorul uneia dintre clădiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ne-am ascuns pe unde-am nimerit ca să nu ni se audă suspinul. Ne-am pierdut pe rîturi, pe sub răchițile Văii Măriei. Așa i se spunea platoului ierbos din dreapta podurilor și de pe stînga Măriei - „rît“, ungurește „rét“, Întins generos și slobod pînă sub grădinile din satul de jos și nedespărțit de ele pînă În capătul de sud al așezării. Era pesemne zona inundabilă a gîrlei, lunca ei ori poate o fostă insulă, fiindcă, pe sub grădini, ieșea timid de prin tufe un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
arțarii, teii, gutuii popii și castanii directorului, cuiburile de berze și cozile coțofenelor În zbor, ne-am lăsat Învăluiți În norii de praf ridicați de camioane pe drumul pietruit și am acceptat măguliți escorta plină de simpatie a cîinilor mai slobozi. Ne-am minunat Îndeajuns că cele două biserici se Înălțau drept În fața colectivei agricole Drapelul Roșu, gîndindu-ne că toate așezămintele importante trebuie să se afle În același perimetru de vreme ce, În vecinătatea celor numite mai Înainte, se găseau școala, căminul cultural
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
-sa că-l strigă cînd Gheorghe, cînd Gyuri. Ea Încerca să-l convingă că nu poate altfel, fiindcă lumea-i atît de plină și de Gyuri, și de Gheorghe, că nu poți s-alegi și-i musai a lăsa graiul slobod să strige numele care-i vine la Îndemînă. Într-o luni, la vreo două săptămîni după Paști, curtea primarului din Pișcari s-a umplut de jandarmi, de portărei, de oameni ai legii care s-au apucat să pună peceți și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
I se propunea acum șansa de a se răscumpăra și a deveni proprietar liber pe o bucată de pămînt generoasă, departe, În est, dar În același stat, căci pe atunci Suabia făcea parte din posesiunile Coroanei Vieneze. Candidații la viață slobodă și nedijmuită În cealaltă margine a Împărăției se Îmbarcau pe cheltuiala lor pe niște vase de lemn rudimentare - făurite parcă-n răspărul navigației, aproape cubice -, botezate de cei ce le vedeau legă nîndu se și plutind În jos pe Dunăre
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
găsit. Omul s-a Întors peste un an, În SÎmbăta de Rusalii din 1921. Îl eliberaseră gărzile roșii. Ajunseseră cu mitralierele suite pe spinarea cailor În satul siberian În care fusese azvîrlit el și Începuseră a urla la oameni: „SÎnteți slobozi! Tot pămîntul Siberiei e al vostru!“ Al lor fusese și pînă atunci. Lumea era atît de rară, la fel și satele, că oamenii semănau În fiecare an În altă parte. Nu-i Întreba nimeni, nu dădeau socoteală nici unui vătaf, nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
chiuie, să se ascundă pe după copacii uriași și să rîdă cu mare poftă ori de cîte ori cineva cădea sau scăpa piciorul în mocirlă. Întîmplarea de la mlaștină P oate să zică oricine ce vrea. Că, vorba ceea, gura lumii îi slobodă. Dar eu personal voi combate cu strășnicie pe oricine va mai continua să spună că Bărzăunul a provocat cearta de la mlaștină, sau că numai din cauza lui era să se ducă naibii toată expediția, adică să nu mai aibă loc. Voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fasolea se aflase la mare cinste. În timp ce oamenii șatrei se pregăteau de odihnă, sosi un călăreț. Era Șobi. Fusese trimis într-o misiune de taină de către bulibașă. Ajuns în fața cortului starostelui, acesta s-a aruncat din șa și, lăsând calul slobod, a alergat cu sufletul la gură să se înfățișeze stăpânului. Bulibașa reușise să-și reaprindă luleaua și acum fuma, nu atât tutunul iute și amar, cât mai ales sumedenia de gânduri împăienjenite, cuibărite în pipa sa. - Ei? Îl întrebă acesta
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și proaspăt îmbălsămat cu mirosul sumedeniilor de flori și al ierburilor de tot felul, atribuind toate aceste minuni Stăpânului universului. Deși trecuseră numai câteva săptămâni de când alergau ca bezmeticii, li se păreau a fi departe acele vremuri când șatrele umblau slobode și, pripășite la marginea satelor, rostuiau măiestrite cazane de țuică sau tot felul de obiecte casnice. Țigăncile ghiceau fetelor dornice de măritat, citindu-le în cărți, în bobi sau în ghioc trecutul, prezentul și viitorul. Ghicitoarele își asigurau clientele că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
care vreau să ți-o spun s-a petrecut pe când eram în clasa a treia și Aurel era în clasa întâi. Era un gospodar pe nume Costache Pălimar poreclit și Șorloagă care avea un câine foarte rău și-l ținea slobod în curte. Câinele stătea mereu la poartă și lătra pe oricine trecea pe drum, rar când ieșea din curte. Într-una din zile, când ne duceam la școală, în loc să ne căutăm de drum, ne pune naiba și luăm din drum
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
De ce? Să se bucure și el. Nu spuneți nimănui nimic până ajung la el la cabinet. — Vrei să-i faci și lui surpriză. — Cum de nu te-am simțit până ai intrat pe ușă? Bine că n-a fost câinele slobod, intervine Alexandru. —A lătrat de două ori, tată, dar am vorbit cu el și a tăcut. Simte că ești de-a casei, deși nu te-a văzut până acum. Mi-a povestit Matei despre ciumbușlucurile lui Lupaș. Ai cam avut
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
să pun și eu o mână de paie pe foc... Despre ce e vorba, părinte? Nu-i un lucru prea simplu. Cred că știi că în fața Curții domnești a existat o hazna și în jur „locul domnescu ce-au fost slobod și deschis pre lîngă haznaoa ce veche și pînă la Podul Vechiu”. Ei bine, pe acest loc slobod și-au cam întins stăpînirea vecinii, fără voie domnească. Văzând asta, la 25 februarie 1755 (7263), Matei Ghica voievod a trimis pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lucru prea simplu. Cred că știi că în fața Curții domnești a existat o hazna și în jur „locul domnescu ce-au fost slobod și deschis pre lîngă haznaoa ce veche și pînă la Podul Vechiu”. Ei bine, pe acest loc slobod și-au cam întins stăpînirea vecinii, fără voie domnească. Văzând asta, la 25 februarie 1755 (7263), Matei Ghica voievod a trimis pe vel logofătul „Radul Racovițe...ca să margă să ia sama și să dezbată locul ce va găsi împresurat”. Acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dată când criblura roșie le aluneca scrâșnind de sub talpă. Oare supraveghetorul lor știe că ăștia au tulit-o în oraș? se întrebă îngrijorat Mircea. Poate că da! se asigură el, cu silnice elanuri de optimism. Poate că-i lăsase intenționat slobozi de sub supraveghere, ca să-i aducă și lui, la întoarcere, un pachet de țigări fără filtru, cu care să-și mai mângâie trecerea nopții, ce stă să cadă, apăsătoare ca o grosolană foaie de cort, murdărită de praful cafeniu din aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]