2,915 matches
-
județul Bihor, România, fiica lui Iosif și Șarlota, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Detva, Stefanicova 30. 60. Zetocha Iosif, născut la 26 februarie 1972 în Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Iosif și Antonia, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Dunaiska 2. 61. Mera Darvas Stefan Akos, născut la 10 aprilie 1951 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Mera Stefan și Olga Elisabeta, cu domiciliul actual în Suedia, Savsjo, Signalvag. 10. 62. Vincze Eva Ildiko, născută la 19
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
lui Ionescu Petre și Aurora, cu domiciliul actual în Germania, 71032 Boblingen, Schonaicherstr. 96. 72. Janoștyak Maria Iuraș, născută la 7 octombrie 1970 în localitatea Șinteu, județul Bihor, România, fiica lui Iuraș Petru și Elisabeta, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Topolcany, Bosna 211. 73. Janoștyak Ioan, născut la 4 iunie 1965 în localitatea Șinteu, județul Bihor, România, fiul lui Ignat și Maria, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Topolcany, Bosna 211. 74. Mate Mozes, născut la 23 februarie 1970 în
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
România, fiica lui Iuraș Petru și Elisabeta, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Topolcany, Bosna 211. 73. Janoștyak Ioan, născut la 4 iunie 1965 în localitatea Șinteu, județul Bihor, România, fiul lui Ignat și Maria, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Topolcany, Bosna 211. 74. Mate Mozes, născut la 23 februarie 1970 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiul lui Mate Moise și Terez, cu domiciliul actual în Austria, Payerbach, Muhlhof 2. 75. Toth Aron, născut la 19 iunie 1970
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărași, str. Gh. Asachi 47/ A. 77. Covacic Olimpia, născută la 15 iunie 1976 în localitatea Popești, județul Bihor, România, fiica lui Iosif și Maria, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Holic, Lucky 31. 78. Covacic Maria, născută la 24 mai 1954 în localitatea Popești, județul Bihor, România, fiica lui Petru și Ecaterina, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Holic, Lucky 31. 79. Covacic Iosif, născut la 18 martie 1951 în
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
Bihor, România, fiica lui Iosif și Maria, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Holic, Lucky 31. 78. Covacic Maria, născută la 24 mai 1954 în localitatea Popești, județul Bihor, România, fiica lui Petru și Ecaterina, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Holic, Lucky 31. 79. Covacic Iosif, născut la 18 martie 1951 în localitatea Vărzari, județul Bihor, România, fiul lui Iosif și Maria, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Holic, Lucky 31. 80. Tănase Deocrețian, născut la 5 octombrie 1966 în
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
Bihor, România, fiica lui Petru și Ecaterina, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Holic, Lucky 31. 79. Covacic Iosif, născut la 18 martie 1951 în localitatea Vărzari, județul Bihor, România, fiul lui Iosif și Maria, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Holic, Lucky 31. 80. Tănase Deocrețian, născut la 5 octombrie 1966 în Slobozia, județul Ialomița, România, fiul lui Gheorghe și Elena, cu domiciliul actual în România, localitatea Cervenia, județul Teleorman. 81. Tănase Claudiu, născut la 6 iulie 1971 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
Tănase Gheorghe și Elena, cu domiciliul actual în România, localitatea Cervenia, județul Teleorman. 82. Bandic Ioan, născut la 8 septembrie 1960 în localitatea Suplacu de Barcău, județul Bihor, România, fiul lui Bandic Ștefan și Iuliana, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Druzstevna 8/30, Martin 03601. 83. Bandic Cristina, născută la 26 august 1970 în localitatea Suplacu de Barcău, județul Bihor, România, fiica lui Lavrincic Petru și Iuliana, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Druzstevna 8/30, Martin 03601. 84. Vîlcu
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
și Iuliana, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Druzstevna 8/30, Martin 03601. 83. Bandic Cristina, născută la 26 august 1970 în localitatea Suplacu de Barcău, județul Bihor, România, fiica lui Lavrincic Petru și Iuliana, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Druzstevna 8/30, Martin 03601. 84. Vîlcu Adrian, născut la 13 iulie 1967 în București, România, fiul lui Vîlcu Constantin și Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, 40407 Dusseldorf, Roseggerstr. 20a. 85. Weber Mihaela, născută la 23 noiembrie 1960 în
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
România, fiul lui Ioan și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 63697 Hirzenhain, Karl Birxstr. 6. 141. Kadlec Ioan, născut la 18 ianuarie 1969 în localitatea Șinteu, județul Bihor, România, fiul lui Ferenc și Erzsebet, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Nitra-Kynek, Nova Osada 14. 142. Schiller Sandu Dorin, născut la 10 iulie 1969 în Făgăraș, județul Brașov, România, fiul lui Alexandrescu Gheorghe și Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 94315 Straubing, Malzmuhlweg 35. 143. Kurz Cătălin Vasile, născut la 12
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
un articol nesemnat, apărut în ziarul Republika (16-22 noiembrie,1992) și care discuta ruperea iminentă a Cehoslovaciei : Am impresia că totul a fost planificat dinainte (la fel cum a fost și cu Revoluția de Catifea) și că națiunile cehă și slovacă au fost înșelate, abuzate și violate de către o putere străină, care a lucrat cu lacheii (přisluhovačů) săi din interior. Așa cum o arată și alocuțiunile lui Sládek, citate mai sus, contribuția cea mai originală a Republicanilor la acest discurs radical anticomunist
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
completă a felului în care populismul a afectat democrația în această perioadă este de asemenea util să analizăm guvernele care au venit la putere în intervalele lăsate libere de cabinetele lui Mečiar. Comparațiile sugerează faptul că impactul negativ asupra democrației slovace a avut mai puțin legătură cu aspectele idelogice populiste - discursul cu privire la "poporul pur" opus "elitei corupte" -, cât mai degrabă cu ideologia naționalistă (în această situație un popor definit din punct de vedere etnic contra altuia) - și cu refuzul limitărilor impuse
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
OF orientată spre piața liberă, în timp ce în Slovacia o mulțime eterogenă de votanți au ales să voteze cu Mișcarea pentru o Slovacie Democratică (HZDS), o ramură a VPN care susținea nevoia de a întări locul Slovaciei în cadrul federației Cehe și Slovace. Liderul ODS Vaclav Klaus și liderul HZDS Vladimir Mečiar au negociat imediat un acord pentru a rupe legătura oficială dintre cele două republici la 1 ianuarie 1993. Lipsindu-i doar un loc în Parlament pentru a forma majoritatea după alegerile
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
național pentru a realiza unitatea națională și pentru a reduce diferențele interne: În situația actuală complicată din punct de vedere socio-politic trebuie să existe o unitate între popor și guvern. Pe ce principiu să mă sprijin, ca premier al Republicii Slovace, pentru a realiza această unitate? Nu puteam distribui resursele sociale pentru că ele nu existau. De asemenea, nu puteam lăsa poporul fără vreo alternativă. Caracterul unei națiuni, caracterul republicii este întotdeauna un element unificator și de aceea m-am întors la
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
dimensiuni era în interesul Slovaciei, precum și în cel al partidului și mișcării. (Odbor, 1996: 26) Această ambiguitate dintre "națiune" și "republică" a făcut loc curând unei accentuări aproape exclusive a dimensiunii naționale, care apare pe primul rând al noii Constituții Slovace, redactate în 1992 sub conducerea lui Mečiar: "Noi, națiunea slovacă" (Csergö și Deegan-Krause, 2003). Întorcându-se dinspre conceptul de "popor" spre cel de "popor slovac", Mečiar și-a intensificat eforturile de a minimaliza diferențele din interiorul categoriei, adresându-se, dincolo de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și mișcării. (Odbor, 1996: 26) Această ambiguitate dintre "națiune" și "republică" a făcut loc curând unei accentuări aproape exclusive a dimensiunii naționale, care apare pe primul rând al noii Constituții Slovace, redactate în 1992 sub conducerea lui Mečiar: "Noi, națiunea slovacă" (Csergö și Deegan-Krause, 2003). Întorcându-se dinspre conceptul de "popor" spre cel de "popor slovac", Mečiar și-a intensificat eforturile de a minimaliza diferențele din interiorul categoriei, adresându-se, dincolo de marile lor diferențe, comuniștilor, catolicilor, muncitorilor și patronilor. Grăitoare, în
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
este încercarea lui Mečiar de a minimaliza diferențele dintre slovacii bogați și cei săraci, explicând faptul că eforturile membrilor guvernului de a privatiza economia vizează păstrarea companiilor în mâinile poporului: Direcția noastră a fost aceea de crea o pătură antreprenorială slovacă, o încercare de a ne asigura că nu pleacă capitalul autohton și astfel deținătorii de capital ar putea deci, cu ajutorul pieței, a tehnologiilor avansate și a investițiilor să ajungă spre alte metode de cooperare internațională. (Slovensko do toho!, 6 mai
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
partidul său s-au folosit pentru a stabili omogenitatea "poporului" și omogenitatea "elitei" l-au ajutat să traseze linii și mai clare între grupuri. Devreme ce partidului lui Mečiar faptul că oponenții săi, adevărata "elită", au câștigat puterea asupra organizațiilor slovace prin intermediul legăturilor lor cu puterile străine - Cehoslovacia, Ungaria, investitorii străini, Uniunea Europeană și Statele Unite - era ușor de stabilit că acele elite erau neloiale. Mečiar, și în special aliații săi, puteau astfel - și adesea chiar așa procedau - caracteriza competiția politică din Slovacia
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
înțelegem, poate, dinamica din spatele acestuia), este util să analizăm dacă populismul lui Mečiar a dus la vreunul dintre comportamentele pozitive sau negative menționate mai sus, și dacă acestea, la rândul lor, au avut efectele benefice sau dăunătoare estimate asupra democrației slovace. 9.2.1 Un nou fundament pentru competiția politică Înființarea HZDS de către Mečiar a reprezentat, în sine, un efort de schimbare a principiilor de bază ale competiției politice din Slovacia, iar succesul său și-a pus amprenta pe viața politică
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
9.2.1 Un nou fundament pentru competiția politică Înființarea HZDS de către Mečiar a reprezentat, în sine, un efort de schimbare a principiilor de bază ale competiției politice din Slovacia, iar succesul său și-a pus amprenta pe viața politică slovacă de după mandatul său (cu toate că a determinat ulterior și cramponarea HZDS de aceste principii, fapt care a dus la scăderea potențialului populist al acestui partid). HZDS și-a început activitatea politică prin evitarea explicită a conflictelor ideologice și de personalitate între
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de-a lungul anilor 2000 (și au revenit la începutul anilor 2010). Timp de un deceniu, toate coalițiile aflate la guvernare au avut în componență partide de stânga, de dreapta sau de centru și, vreme de douăzeci de ani, guvernele slovace au alternat între cele două limite ale spectrului politic național, neînregistrându-se niciun moment în care partidele să treacă granița care a separat cele două categorii. Faptul în sine nu a reprezentat nici o amenințare, nici un remediu, ci pur și simplu
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
asupra democrației din Slovacia poate fi observat prin intermediul celorlalte caracteristici ideologice ale coalițiilor. Dacă o divergență de natură socio-economică între stânga și dreapta l-ar fi împovărat pe Mečiar cu parteneri de coaliție care nu ar fi dorit subminarea democrației slovace, în 1994 dimensiunea națională l-a făcut să aibă doi parteneri de coaliție slabi și relativ mici, care au pus umărul la eforturile sale aproape încununate de succes de a înlătura răspunderea politică pe orizontală (și, în cele din urmă
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
vota cu Partidul Național Slovac (SNS), dar la acea vreme nu exista niciun partid important care să aibă o opinie coerent susținută "între [status quo] și independență", poziție care ar fi corespuns foarte mult cu preferințele unui sfert din populația slovacă (FOCUS, 1992-2000; Academia de Științe a Republicii Cehe 1992-1998). Mečiar a compensat această lipsă, susținând formarea unei confederații laxe cehoslovace. În vreme ce se străduia să se ajungă la acestă cale de mijloc, în cele din urmă a considerat necesară alegerea uneia
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a lungul timpului. Totuși, este relativ incertă atribuirea acestei manipulări instituționale populismului. 9.2.4 Susținerea suveranității populare și folosirea mecanismelor plebiscitare Mečiar și partidul său (HZDS) aproape au deturnat Slovacia de la tranziția sa spre o democrație consolidată. Numeroase studii slovace demonstrează faptul că Mečiar a urmărit eliminarea sistematică a constrângerilor instituțional, în special după revenirea sa ca premier, la finalul anului 1994 (Deegan-Krause, 2006; Haughton, 2005; Henderson, 2002). A marginalizat sistematic rolul opoziției în Parlament și în cadrul organismelor de monitorizare
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
reprezentanții opoziției din cadrul a numeroase organisme de monitorizare și comisii parlamentare și a reacționat la nemulțumirile opoziției spunându-le: Alegerile s-au încheiat, obișnuiți-vă cu ideea" (Sme, 1994). Din punct de vedere etnic, partidul a atribuit populației de etnie slovacă rolul unic de "întemeietoare" a națiunii slovacilor și a respins pe față drepturile minorităților în favoarea "drepturilor individuale", care de fapt erau drepturile majorității slovace (Csergo și Deegan-Krause, 2011). Se pare că argumentele instituționale referitoare la plebiscit și la regula majorității
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
-vă cu ideea" (Sme, 1994). Din punct de vedere etnic, partidul a atribuit populației de etnie slovacă rolul unic de "întemeietoare" a națiunii slovacilor și a respins pe față drepturile minorităților în favoarea "drepturilor individuale", care de fapt erau drepturile majorității slovace (Csergo și Deegan-Krause, 2011). Se pare că argumentele instituționale referitoare la plebiscit și la regula majorității se constituie într-o istorisire plină de învățăminte referitoare la pericolele populismului. Totuși, este important să ne amintim că, deși astfel de elemente plebiscitare
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]