1,060 matches
-
lume. Dar, mai presus de toate, încercarea de a imita aristocrația vremii îi aducea adevărata satisfacție: „Purtarea aleasă o făcea ferice.” 480 Portretul fizic îi trădează concupiscența, seamănă cu un personaj feminin din creațiile sentimentale: „Năsuc alung și ochii de smarald,/ Iar gura - cum îi fraga pârguită./ și ce mai frunte! Naltă și boltită,/ De-o șchioapă să fi fost, de nu mă-nșel,/ Căci pirpirie n-arăta de fel.”481 Vestimentația denotă o viață luxoasă, dorința de infatuare („Frumos ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lume. Dar, mai presus de toate, încercarea de a imita aristocrația vremii îi aducea adevărata satisfacție: „Purtarea aleasă o făcea ferice.” 480 Portretul fizic îi trădează concupiscența, seamănă cu un personaj feminin din creațiile sentimentale: „Năsuc alung și ochii de smarald,/ Iar gura - cum îi fraga pârguită./ și ce mai frunte! Naltă și boltită,/ De-o șchioapă să fi fost, de nu mă-nșel,/ Căci pirpirie n-arăta de fel.”481 Vestimentația denotă o viață luxoasă, dorința de infatuare („Frumos ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de freamăt proaspăt pur. Lângă dânsa ca o vrajă / Pe cărarea apei vii / Un voi nic spre ea se urcă/ Din adâncuri străvezii / Întâlnindu‐se cuminte / Se privesc adânc și cald; / Ea cu ochii de cicoare / El cu ochii de smarald./ Cele două chipuri limpezi / Se compun interfere nt / Adâncindu‐ 143 se în cerul / Strălucitului rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin Clisu: Dalta Dalta‐i unealta Cu care cioplim În vreme Poeme; Iar în marmură albă, În pietre roșii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
anumită direcție cu o precizie și o forță imposibil de explicat. La o distanță de aproximativ zece metri, printr-un culoar de umbră ce se formase ad-hoc între siluetele mai multor trecători, observă două puncte luminoase, ca două mărgele de smarald, că se fixaseră asupra lui și îl priveau din față ca pe un artefact de preț. Erau ale unei persoane ce venea din sens contrar și care se oprise în loc ca să-l privească mai bine; o doamnă nu prea înaltă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ei, din lanțul karmic. Împreună formam o împărăție magnifică, o mică civilizație. Venea ca un vînt nou care aduce pacea, iubirea și bucuria de a fi și-acestea curgeau cu grație, iar locul meu devenea unul binecuvîntat, un fel de smarald al universului și casa lui Dumnezeu. Căci pasărea sunt convins, venea de la El, să nege că a mai trecut un an și să anunțe că zborul anulează timpul. Într-o zi, pasărea mea se îndrăgosti de un trandafir de o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
țîbric (un obicei de la naștere) și mi-am adus aminte cine sunt. M-am cățărat pe treptele tronului (de la vin), am îmbrăcat hlamida cea dătătoare de putere, am pus pe cap coroana cea dătătoare de înțelepciune, asortată cu inelul cu smaraldul magic primit de la Întemeietori și-n mînă sceptrul cel tainic pe care, de obicei, îl țin ascuns de nevastă-mea sub pat, pentru că poate fi foarte periculos pentru neinițiați. Acum eram aproape eu însumi. Copacul era în dreapta eșichierului politic. Am
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Cel de două ori mare". Însă, potrivit Tabulei Smaragdina (Editura Herald, București, 2007, p. 22), el este numit "Cel de trei ori mare", deținînd trei părți ale filosofiei lumii întregi. Bijuteria scrierilor hermetice o repre-zintă Tabula Smaragdina sau Tabla de Smarald, care a apărut pentru prima dată în Occident în 1140, fiind tradusă din arabă în latină de către Johannes Hispalensis. Unii autori indică drept sursă de proveniență a textului Siria, alții... China. Majoritatea o consideră drept cea mai veche operă alchimică
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
fi avut un original grecesc de sorginte alexandrină, sugerată chiar de autor. Modelul egipteano-alexandrin din epoca Ptole-meilor asimilase în parte gîndirea greacă și culminează în hermetism, fapt evidențiat atît de operele culte, cît și de tradiția populară. Ulterior, Tabla de Smarald a fost tradu-să în mai toate limbile cunoscute, iar acum o avem și-n limba română, tradusă din engleză, alături de Divinul Poimandres, de către Dan Dumbrăveanu și Alexandru Anghel. Este un text concis, în treisprezece puncte, destul de obscur, de "ermetic", ce
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
moi. Mai apar "duhuri cu suflet de mireazmă, dulci fantasme", purtînd pe corpurile lor diafane lungi pînzării ușoare, ce scînteie în umbră. Altă dată, zîna Dochia, "cu picioarele-i de omăt", trece ușoară, pe un pod, țesut de păianjeni de smarald. Ea cheamă o pasăre măiastră, cu pene de păun, la a cărei cîntare lumea rîde de bucurie. Zîna se urcă într-o luntre, la care se înhamă lebedele. Acestea "spintecă argintul apei". Zîna, fiind culcată pe jumătate, visează. Pe umărul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și-și înfunda mișcarea creață în stuful de la iezătură; izvoarele plîngeau; pelinii suri ca argintul îmbătau cîmpul cu miros dulce; fluturii beau mierea, din miile de flori; cîntarea de bucium de la stîni cobora prin văi; lanul călătorea cu valuri de smarald; văile sunt în aburi de argint; marea turbează de valuri împinsă, și-și scutură coama de spume și vînt; în umede lanuri de-albastru ceresc, merg norii cu hainele crețe; pun aripi gîndurilor; o stîncă stîrpită de ger înalț-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Codru și salon și în sfîrșit Un roman 81. Prin toate acestea, poetul trăiește nostalgia Ipoteștiului și a iubitei pierdute. Ar fi vrut să revadă colibele de paie, cuiburile de vulturi, pomii în floare și lanul călătorind cu valuri de smarald, pe unde el se plimbase cu acea zînă a plaiurilor, care murise. "S-a stins. De aceea însă el ar vrea încă o dată Să vadă lunca verde, valea pierdută-n flori, Unde ades de brațu-i în noaptea înstelată Ședea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pitoresc; longevitate; lumea; malul unui rîu; marmură; mizerie; moarte; monotonie; mormînt; murdar; naturală; neînsuflețit; neregulat; obiect dur; om; penetrare; piatră; piedică; pietricele; pietriș; Pietroasa; povară; problemă; probleme; puncte; puternică; răcire; rezistent; rigid; la rinichi; rotundă; roză; sacru; sărăcie; scrisă; sfărîmicios; smarald; soare; solidă; spargere; stană; statornic; statornicie; stîlp; stînci; stînga; Stonehenge; stradă; strălucitoare; strămoșesc; subt; suriu; șopîrlă; tare, rocă; de temelie; trăinicie; trist; țară; țiglă; uriașă; ușoară; vacă; var; vatră; veșnic; veșnică; veșnicie; vînătaie; zbor (1); 811/204/62/142/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iarba verde; iarnă; imaș; independent; înainte; încredere; lemn; lenjerie; Maria; mașină; mere; mînă; minge; mugur; munte; nașpa; ochelari; odihnă; pajiște; pal; pepene; plăcere; plăcut; pol; pom; pom, viață; de post; primăvăratic; proprietate; prosperitate; prospețime; purpuriu; renaștere; salcîm; sănătate; sex; sidef; smarald; stejar; stele; suflet; timp; timpul; tot; trecere; trifoi; undă; urît; urzici; uscat; vacă; vara; vară, viață; vernil; viața; vioi; vișiniu; vopsea (1); 800/153/54/99/0 vesel: fericit (102); bucuros (97); trist (73); bucurie (70); zîmbet (58); copil (40
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
maiou; make-up; măr; meditație; merge; mistic; Moldcelle; must; nașpa; nebunie; neliniște; nouț; obsesie cromatică; ochi; om rău; om; orange; orhidee; panseluță; parașută; partid; păr; perfect; pix; ploaie; portocaliu; pozitiv; problemă; provocare; pumn; purple; raze UV; reacție; repulsie; Rogvaiv; scurta; sintetică; smarald; somn; stacojiu; steag; stele; stînjenei; stînjeniu; strălucire; strălucit; strugure; suav; sumbru; superb; surîs; tărie; Timișoara; toporaș; toporași; tren; tricou; tristețe; ultra; unghii; vesel; viață; vînătăi; vioi; viziune; vopsea; vrăjitoare; vulgar; zîmbet (1); 708/185/56/129/0 vis: somn (105
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Blaga: "Lucian Blaga e mut ca o lebădă". și harul este divin, poetul va întârzia sub aripa protectoare ("La tine, Doamne sub aripă") și va cere dreptul la porc, la câne, la ocară, la cultul strămoșilor, dar și la perlă, smarald, înger, șarpe, otravă, elemente cunoscute în lirica argheziană. O primă ipostază este similitudinea cu divinul: "toți mă credeau el, chiar și eu însumi" ("Odă bucuriei", "Necuvintele"). Aceeași idee apare și în poemul "Construcție" în care contemplă "Marea trecere": "Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
12 și 16 șiruri de mărgăritare, două și patru perechi de cercei, patru și opt inele, o umbrățară, un colan, două paftale. Toate aceste bijuterii sunt din aur, ornate cu cele mai scum pe pietre prețioase: diamante, perle, rubine, safire, smaralde. Numărul acestora crește sau descrește în funcție de poziția ocupată de tată în ierarhia socială, de pretențiile ginerelui. Alte bijuterii originale și scumpe, menite să sublinieze valoarea și bogăția familiei, se adaugă. Apar astfel broșele sub formă de flori sau corpuri cerești
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
voi trimite eu rude de ale mele dă aici și-<o> vor aduce.“ Și cu toate acestea pregă ti ri le de nuntă își ur mează cur sul. Ma ma-soa cră trimite nuro rii o pereche de cer cei de smarald și o floare de diamant pe care să le pre fa că „după modiia ce a eșit acum și după cum va plă cea Zmă răn di căi“. De asemenea, îi tri mi te și două inele de sa fir din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cronica akashică, la fel ca și Kabbala evreiască originară, cea scrisă cu lumină (v. Moshe Idel, Perfecțiuni care absorb, Editura Polirom, Iași, 2005 și Constantin Bălăceanu-Stolnici, Kabbala. Între gnoză și magie, Editura Vre-mea XXI, București, 2004), sau Tabla de smarald atribuită lui Hermes Trismegistus, sau "inscripția de pe perete" văzută de profetul Daniel, potrivit Bibliei. Energia akashică este se pare rezervorul pentru "scrierea lui Dumnezeu", pentru Revelația divină. Hermetismul creează punți către știința modernă, care susține și ea că Universul este
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
alții de un albastru mai deschis, precum albeața albăstruie a căilor lactee. Pe fondul albastru scăpărau stelele, limpezi, verzui, galbene, albe, roz, și mai limpezi, și mai sclipitoare decît e cazul să spunem, chiar la Paris, despre pietrele prețioase: opale, smaralde, lapislazuli, rubine, safire. Marea cu orizontul ei intens, plaja vînătă și stins ruginie, mi s-a părut, cu tufe de arbuști pe duna înaltă de cinci metri, arbuști albastru de Prusia. Acum, că am văzut marea, aici, simt că e
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în vântișorul plin de miresme al țărilor sudice. Palmieri și cactuși se împerecheau cu statui și reliefuri în piatră. Ferige uriașe se împleticeau sub pașii noștri și se urcau pe zidurile palatului prin ale cărei ferestre ne chema marea de smarald..."592. Combinația de vegetație luxuriantă cu piatra sau statuile o impresionează, spațiul pare decupat dintr-o fantezie orientală. La fel, în casa Storck, plafonul este invadat de o vegetație multicoloră, un acoperiș luxuriant al unei păduri tropicale cu un foliaj
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în numele său oficial solemnul anglo-saxon Edgar și neaoș-moldovenescul Bostandaki, rusticul și modestul bostan înnobilat cu un sufix străin; nu în alt fel procedează Madame Esmeralde Piscupesco, five o'clock tea tous les jeudis în denominarea căreia se alătură autohtonul Smaranda (smarald) travestit în haină franceză și sonorul Piscupesco ce nu reușește să mascheze perfect românescul episcop; în Coriolan Drăgănescu, Ibrăileanu recunoaște un nume roman și sonor ca o trompetă de alarmă de bîlci potrivit pentru șeful zvăpăiat al naționalismului cu tinctură
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
vom constata că pentru Ioan Petru Culianu, literatura rămâne o „provocare”, un „instrument de cunoaștere și de experimentare a unor subtile programe de gândire”. CĂOăuza sa „cerească”, divinatorie, i-a dezvăluit marile taine ale universului, „tainele Marii 5ăspântii” (gocul de smarald), devenind, astfel, un căOător „în 167 lumea cu patru dimensiuni” .8 Creația sa ficțională se impune a fi lecturată în „relație directă” cu textele filosofice ale sale, înnobilată fiind de un subtil simț al poeticului: „Raza de foc ce-și
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
fiind de un subtil simț al poeticului: „Raza de foc ce-și are-n ochii mei izvor / Atins-a a ta grațioasă umbră. / Spre inima-mi s-alergi grăbit cu dor, / Tu, cel în care viața mea s-adumbră... ” (gocul de smarald) <notelist> 1. Ioan Petru Culianu - gocurile minții. Principiul antropic. Ed. Polirom, 2002, p. 185 2. Ioan Petru Culianu. Omul și opera. Ed. Polirom, 2003, p. 327 3. Ioan Petru Culianu - Iocari serio. Ed. Polirom, 2003, p. 197 4. Horia-Roman Patapievici
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ciudată [...] J. Verne, pp. 161-162 În general la imperfect, aceste descrieri sînt totuși ambigue în măsura în care predicatele specifice pe care le enunță pot fi interpretate ca fiind predicate de clasă. Luăm drept exemplu referentul specie, de la începutul descrierii: "pasărea [...] paradisului", "marele smarald" și valoarea generică pe care o ia, înspre final, sintagma nominală "această nespus de frumoasă pasăre" sub influența relativei explicative "căreia indigenii i-au dat numele poetic de "pasărea soarelui"6. (28) Pasărea aparținea celei mai frumoase și mai rare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pasăre" sub influența relativei explicative "căreia indigenii i-au dat numele poetic de "pasărea soarelui"6. (28) Pasărea aparținea celei mai frumoase și mai rare specii din cele opt existente în Papuasia și în insulele vecine, și anume, speciei "marele smarald". Ca lungime măsura vreo trei decimetri. Avea capul destul de mic, iar ochii așezați lîngă deschizătura ciocului îi erau de asemenea mici. Dar ciocul ei galben, picioarele și unghiile cafenii, aripile de culoarea alunei, cu vîrfurile roșcate, capul de un galben
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]