748 matches
-
dată nobilului să o bea. 222 Suferința și creșterea spirituală Numaidecât omul și‑a revenit și a mers acasă slăvindu‑l pe Dumnezeu, Care a săvârșit această minune de dragul cre‑ dinței supușilor Săi. Un alt nobil bogat din Anatolia era smerit și cu frică de Dumnezeu. De tânăr suferea foarte tare de o boală la inimă și la stomac care se dovedea a fi incurabilă. Nu putea să consume cum se cuvenea nici alimente și nici lichide, iar În final arăta
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de critică și care, în pofida impresiei de inventar eteroclit, dau seamă de identitatea acestei poezii ce „constată și spune starea lucrurilor” (Alexandru Paleologu), însă modelând-o și interpretând-o într-o configurație de o superioară spiritualitate. Moralist și istorist, V., smerit la prima vedere, are obiective mari: panoramarea sapiențială a existențialului, din detaliile evocării enunțiative fiind abstras generalul. Ceea ce frapează și pare definitoriu este omogenitatea tematică, stilistică și valorică. Se poate cita de oriunde, eventual un poem precum Capodopera cinematografică din
VIERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
ceva-cineva, ci doar reprezintă ceva, este adică un prezent deja trecut. Cum distanța dintre virtute și ridicol este numai de-un pas, aceeași distanță se găsește și între simbol și impostură. În acest sens, cu adevărat înțelept-autoironic știu să se smerească dascălii care dau curaj, șansa de bun început cu bună dispoziție elevilor lor. Totodată, un astfel de mentor sieși își acordă aceeași șansă; nu uită că și el are mereu nevoie de a crește cultural și spiritual - arta fiind lungă
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cerurilor, adică pentru a dobândi fericirea, este „sărăcia cu duhul”. Sfântul Ioan Gură de Aur <footnote id="4"> Antonie Plămădeală, Tâlcuiri noi la texte vechi, București, 1996, p. 224 <footnote> consideră că “cei săraci cu duhul” sunt cei care se smeresc de bună voie, adica cei lipsiți de mândrie și de nemăsurata iubire de sine, păcate din cauza cărora au căzut îngerii cei răi și primii oameni. Săraci cu duhul sunt creștinii care, gândind neîncetat la desăvârșirea dumnezeiască, își dau seama cât
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lui Dumnezeu. Se adresează doar în aparență Lui, în timp ce se contemplă cu admirație pe sine. Mântuitorul ne arată în acestă parabolă că deosebirea dintre cei doi se vădește chiar și înaintea lui Dumnezeu la rugăciune, când omul trebuie să fie smerit și apăsat sub greutatea păcatelor făcute. Smerenia vameșului și mândria fariseului sunt un prilej pentru Mântuitorul de a arăta că mai bine primită este rugăciunea făcută cu smerenie și umilință decât cea făcută cu trufie. Înaintea lui Dumnezeu, oamenii cei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
seama tatăl său. Această pildă a lui Iisus este o adevărată lecție de dragoste părintească, iar virtutea pe care trebuie s-o percepem, cu cea mai mare seninătate, și împotriva tuturor mentalităților lumii noastre postmoderne, este iertarea. După ce ne-am smerit (re)văzându-ne și (re)cunoscându-ne gravitatea faptelor, gândurilor sau vorbelor noastre, suntem datori să mai urcăm o treaptă din Scara Raiului și să ne îmbogățim spiritual cu virtutea care ilustrează în cel mai înalt grad adevărata iubire din
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ascultare și pe urmă să îmbrace și el haina monahală. Într-una din zile, veni la călugărul bătrân și-i zise: Sunt nemulțumit întru totul de mine, părinte, căci sunt un păcătos. Bătrânul călugăr îi zise: Bine este să te smerești în felul acesta. Dar voind să-i încerce smerenia, adăugă: Mi se pare însă că nu ești sincer când spui aceasta și de aceea îți rânduiesc să nu mai vorbești așa. Atunci, tânărul se tulbură și, înroșindu-se de supărare
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Lică Ștefănescu pe drum în noapte nu au dobândit vreun sens vreodată. Cazul lui Gogu Nicolau a devenit, pentru conu Rache, "taina cea mai desăvârșită, cea mai adâncă" și, în același timp, un bun prilej de a-și afirma neputința smerită în fața hazardului, a logicilor eșuate, a misterului narcotic ce creează dependență, legând pentru totdeauna polițistul detectiv de meseria sa. Fascinația misterului îl leagă pe conu Rache și de ficțiunile ce reușesc să facă lumină în labirintul tenebros al unor evenimente
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
câștiga putea să facă acestea. Ei au zidit însă viitorul copiilor lor. Au muncit pe brânci, au răbdat de foame, au suferit dureri fără să meargă la doctor, s-au făcut robii pământului și ai copiilor. De fapt, s-au smerit și s-au înălțat. Au fost niște mucenici deoarece s au jertfit pentru copiii lor; au crezut în ei și au reușit să-i scoată la mal din mlaștina patimilor. I-au văzut pe toți la casa lor, oameni între
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
nu ca doară înmulțind lumina zilei, ci întru arătarea Cinstitei și Blagosloveniei pe Dumnezeu, pentru vreo bucurie și veselie ce-i de prăznuire. Așa și acum, întru această zi plină de veselie, plină de bucurie, îndrăznim a da a noastră smerită mulțumire prea învățatului și mult milostivului împăratului nostru, care între mulți împărați ai pământului este cel mai vrednic a fi lăudat..."49. Între persoanele oficiale care au mai luat cuvântul cu ocazia festivităților de inaugurare a noii Episcopii ortodoxe a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cunoaștem bine... și / Mâncându-L din al Vieții Pom... Să nu mai încetăm a fi”. În „De profundis”, probabil una dintre cele mai cunoscute poezii ale părintelui Imbrescu, ne este înfățișată atitudinea normală a creștinului autentic, care trebuie să fie smerit, să-și caute greșelile, dar să tindă și spre împlinirea misiunii creștine. Arată de asemenea că e un exemplu prin pocăința reală pe care o manifestă în versul său, dar și înțelegerea sensului vieții. Îmi plâng amar urâtul gol În
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
fotbal improvizat. Deși, inițial, au măști pe față, sau fulare la gură și nas, În toiul alergăturii acestea le scapătă de pe 427 figură. Fac haz de ele, și numai la insistența părinților, și când dogoreala crește și aerul devine Înecăcios, smeriți le pun din nou În poziția protectoare. Reluăm drumul de Întoarcere la Yogyakarta. După o asemenea vizită, nu poți să nu rămâi șocat de forța de creație a populațiilor sud est asiatice, care ridicau temple și palate În timp ce noi ne
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pot”, spune purtătorul de brâu roșu. Finul mimează smerenia, zicând zdrobit „dacă mă iubiți, lăsați-mă la rând”, apoi se îndreaptă în pas alert, împreună cu familia, spre sasul auxiliar de lângă raclă. Mai apuc să-i văd cum sărută cu toții racla, smeriți, cel mic este ridicat cu grijă de tatăl său pentru a atinge mâna Sfântului Dimitrie cu o batistă albă. Rândul din imediata apropiere a raclei. De remarcat felul în care pelerinii se pregătesc pentru intrarea sub baldachin: ținută, flori, ofrande
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
casa părintească. La amiază se opriră sub un măr ca să se odihnească. Crengile pomului atingeau pământul. Maestrul le arătă pomul, plin de fructe și faptul că ramurile sale se îndoaie până să atingă pământul. Adevăratul înțelept este acela care este smerit, le-a spus. Doar proștii cred întotdeauna că sunt mai buni decât ceilalți. De aceea ne întrebăm adeseori ce este virtutea? Aș considera-o ca parte componentă a arcului reflex. Când sufletul dorit de a se deschide puterilor infinite, lui
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
celor rânduiți de Dumnezeu, din fiecare neam, pentru noua ordine pe pământ în vederea realizării „unei turme și unui păstor”. Învățători ai neamurilor, aprindeți-vă la această lumină ființa voastră! Bucurați-vă că Dumnezeu vă cheamă la această operă de mântuire. Smeriți-vă, căci lucrarea aceasta este a Harului dumnezeiesc, voi fiind doar scule profitoare care v-ați lăsat conștient și de bunăvoie în mâinile Celui ce poate da tuturor mântuire, făcându-i părtași la lucrare, spre Slava Sa. Individul sau Neamul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Papacioc, apropiindu-se de dânsul, cu ochii plini de lacrimi i a zis: O, Părinte Vasile, acum cu adevărat ești un bun Preot! Acum când trăiești cu conștiința nevredniciei tale! „Căci puterea lui Dumnezeu întru nepuțință se arată și celor smeriți Dumnezeu le dă harul Său”. Ce bine ar fi, a continuat Anghel, dacă fiecare preot ar trăi cu această conștiință a nevredniciei sale. Cu câtă atenție, cu câtă frică și cutremur și-ar împlini slujirea lui de apostol al lui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
câștigul celui rău, vedem peste ani o minune mai mare. Nici unul dintre cei care au fost siliți prin schingiuiri să facă rău altora, să schingiuiască pe frații lor, după ce n-au mai avut lângă ei torționari n-au continuat greșeala; smerit s-au întors tăcând, la picioarele lui Hristos. Numai cei ce au făcut din proprie inițiativă răul, continuând fără să fie siliți din afară de cineva, și-au asumat responsabilitatea pentru îndrăcirea în care trăiesc. Aceștia au fost foarte puțini. Numai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
le da timp de pocăință și pentru a pregăti celor ce pătimesc cununi mai străluctoare? Dar Dumnezeu ar fi putut să aibă în Planul Său și alte scopuri, care cu posibilitățile noastre de înțelegere limitată să nu le putem intui. Smerindu ne în cuget, să zicem: „Doamne, facă-Se voia Ta”, pregătindu-ne să primim în numele Hristosului Lui toate câte ne sunt date în această viață, în această mârșavă societate și-n acest timp istoric, spre mântuirea sufletelor noastre. A te
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ne vede nimeni?, și tuși mai semnificativ. Melchisedec, ridică privirea, îl măsură de sus până jos; plecându-și pleoapele, își continuă rugăciunea. Tu, călugăre, de unde ești, de unde ești? De la Mânăstirea Neamțului. Și nu vezi..., n-auzi?, continuă cu aroganță. Melchisedec, smerindu-se, îi făcu o mică plecăciune. Ce hram ai?, întrebă diaconul batjocoritor. Călugăr prost! Aha... da, da! Călugăr prost, călugăr prost! Se vede, se vede! Da, da!, rânji diaconul. Melchisedec își continuă rugăciunea. Țăranii din jur își dădeau coate. Diaconul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Apostol Pavel ne spune ca “... trupul poftește împotriva Duhului, iar Duhul împotriva trupului” (Gal. 5,17). Deci să tăiem plăcerile trupului pentru a întări prin harul dumnezeiesc sufletul și astfel să biruim, prin post, patimile și divolul. Prin post ne smerim trupul, iar prin rugăciune ne luminam mintea. Cel ce nu poate posti din cauza bolii, să facă mai multă milostenie, să se roage mai mult, să împlinească cu râvna poruncile dumnezeiești, spre a nu da trupul spre satisfacerea plăcerii, ci spre
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
termen care provine din grecescul monos: singur) nu atrăgeau simpatia mulțimii: "niciodată pieptănați, rar spălați, cu bărbile încâlcite, cu miros greu de praf, murdari din cauza armurilor și a căldurii"23 își cultivau prin tradiție o asceză sănătoasă pentru a-și smeri trupul, urmând modelul sfântului Macarie care trăia ca stâlpnic și "atunci când viermii cădeau de pe el, sfântul îi aduna și îi punea la loc pe corp, pentru ca și ei, făpturi ale Domnului, să-și aibă festinul lor"24. Aceste ființe umane
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
să fie vouă slugă” iar ca exemplu învățătorul spală picioarele apostolilor ca și ei la rândul lor să facă la fel. Nu mai puțin convingătoare este pilda așezatului la masă când Iisus spune: „oricine se înalță pe sine se va smeri și oricine se smerește, pe sine se va înălța”. Se poate spune fără a greși că numai Iisus a recunoscut la oameni patima de proprietate și de dominație și numai el a propus, pentru aceste devieri ale instinctelor naturale, remedii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
iar ca exemplu învățătorul spală picioarele apostolilor ca și ei la rândul lor să facă la fel. Nu mai puțin convingătoare este pilda așezatului la masă când Iisus spune: „oricine se înalță pe sine se va smeri și oricine se smerește, pe sine se va înălța”. Se poate spune fără a greși că numai Iisus a recunoscut la oameni patima de proprietate și de dominație și numai el a propus, pentru aceste devieri ale instinctelor naturale, remedii eficace în conformitate cu natura umană
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
trei asemenea momente. Mai întâi la Craiova, unde Iliescu a funcționat drept suport electoral pentru Năstase, dar și pentru Geoană, cap de listă în Bănie. Candidații PSD au folosit din plin decorul sărbătorii de Sfântul Dumitru: ei s-au aplecat smeriți asupra moaștelor și s-au ridicat împărtășiți din popularitatea fondatorului PSD. Cu grație, biserica a făcut figurație. Dacă la Craiova dl Iliescu a invocat statutul său prezidențial, la București și-a dat jos masca. „Președintele tuturor românilor“ l-a lansat
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
răbdare, îi arată ce lașitate ar fi să abandoneze un infirm nefericit. Însă viața este apăsătoare pentru tânăra femeie, care suferă crunt din pricina brutalității și bănuielilor soțului. Pastorul intervine și-l ceartă pe bolnav pentru insultele nedrepte. Metei plânge, se smerește și obține prin căință iertarea și iubirea pe care violențele lui le îndepărtaseră. Este o înaltă lecție de moralitate și încredere. Concluzia este prea frumoasă pentru a convinge sufletele vulgare. Aceste se vor îndoi că fericirea lui Frosi este sinceră
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]