720 matches
-
pieptănat de la frunte spre ceafă, cu fruntea lată, fața lungăreață, umerii obrajilor puțin ridicați, ochii nu mari dar vii, colorul feței întunecat, prin care străbătea încă rumeneala sănătoasă a obrajilor. Era totdeauna curat îmbrăcat"22. Colegii săi l-au văzut sociabil și plin de voioșie, un cititor pasionat, de unde i-a venit în școală oarecare faimă (Gr. Goilav). Vasile Bumbac își amintea că, de-abia sosit la Cernăuți, Mihai i-a recitat destul de bine (ziemlich gut) o poezie de Alecsandri. "Naiv
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o mahala bucureșteană, ajunge pe un șantier. La îndemnul inginerului Dan, se califică, devine electrician, ajută la ridicarea unui oraș nou și se pregătește, după o complicată poveste sentimentală, să se stabilească în mijlocul unei lumi venite de peste tot. Omul este sociabil, se împrietenește repede, are ceea ce se cheamă vocația adaptării, se pare că nimic nu o să îl împiedice să trăiască mulțumit în orașul unde el a pus prima piatră. Nimic nu anunță în el un Meursault, o victimă a complicității vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
în formă de lingură și prevăzute cu ventuze, retractile în două buzunare laterale (tentacule agățătoare). Corpul (...). Textul B F., în jur de cinzeci de ani, împlinită, 168, slabă, liberă, naturală și simplă, serioasă și veselă, realistă și visătoare, independentă și sociabilă, cu sensibilitate artistică și îndrăgostită de natură, ar dori să împartă momente plăcute cu un bărbat liber, tandru (...). Textul C NEO-MODERNISTĂ sau postnostalgică, cea mai transparentă dintre transparente. Japoneză bineînțeles, noua apariție de la SAILOR există de asemenea și în variantele
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
propunem a se aproba închiderea dosarului de urmărire informativă și clasarea spre păstrare la BID [...], iar S.T. să fie supravegheat informativ în viitor în cadrul dosarului de problemă legionară.” * Atunci când studiau o persoană - candidat la recrutare -, ofițerii urmăreau dacă respectivul era sociabil, dacă se putea angaja ușor în discuții, dacă avea multe cunoștințe. În următorul caz se pare că ofițerii au găsit exact persoana potrivită, care nu a ezitat deloc atunci când i s-a propus colaborarea. Și a urmat o colaborare sinceră
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
materialele de studiu, cât și din câte îl cunosc personal pe preotul B.B., rezultă că este un preot cu o bună pregătire culturală, este foarte hotărât în realizarea unor dorințe și perseverent în același timp, dă dovadă de inițiativă, este sociabil și comunicativ. Aceste calități l-au avantajat atât la transferarea lui la episcopie - cât și după aceasta - când i-au fost încredințate lucrările din cabinet ale noului episcop arhiereu, numit la Vâlcea, post din care poate lua la cunoștință de
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
10.1973, lt. col. Saucă loan: „[...] Prin supravegherea informativă generală și prin studiu s-a stabilit a fi corespunzător recrutării în calitate de colaborator numitul M.I. [...]. Respectivul corespunde în ce privește calitățile personale impuse de cerințele muncii organelor noastre și scopul propus, deoarece este inteligent, sociabil, cunoaște bine limbile germană și franceză, este contactat frecvent de turiști străini și îndeosebi de cei de naționalitate germană, iar în virtutea funcției ce o deține are o rază mare de activitate și are posibilitatea să contacteze un număr mare de
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
o perioadă, enigmatici și vor deveni curioși, dar în scurt timp se vor simți frustrați datorită lipsei de reciprocitate și vor ajunge, fie la concluzia că pentru noi nu este important să-i cunoaștem pe ei, fie că nu suntem sociabili sau avem unele complexe psihice. PROCESUL DE DEZVĂLUIRE Dezvăluirea propriei persoane poate fi un proces pasionant al cunoașterii reciproce. Primul care se dezvăluie puțin câte puțin face aceasta în speranța că atunci când cealaltă persoană va începe să-l vadă așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
însăși de «eu adevărat», interior, este chestionată (Turkle,1994, onlineă. Încrezătoare în potențialul spațiului virtual de a crea identități expresive ca joc de roluri sau ca remediu/terapie pentru identitatea vulnerabilă din realitatea fizică (precum în cazul introvertiților care devin sociabili onlineă, studiile autoarei devin emblematice pentru discursul identitar virtual de promovare a postmodernismului. Interesată mai mult în oferirea unei imagini pozitive a Internetului, Turkle (1995Ă urmărește modalitățile prin care subiectul uman poate să opteze pentru o identitate ideală, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dificultățile respective. Pe măsură ce săptămânile treceau, el tot încerca, însă era dureros de evident că Stan nu era făcut pentru această slujbă. Când superiorul său a început să vorbească cu el, au ajuns la rădăcina problemei: Stan nu era o persoană sociabilă și nu vroia să facă treaba care i se dăduse. Superiorul, foarte înțelept, l-a încurajat să caute altceva de lucru și chiar l-a ajutat să își găsească un loc de muncă pe post de zidar. Stan i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
limbaj. Teatralizarea vorbirii Parizienei se exprimă prin tonalitate, dialoguri intime, tentația declamării, cochetăria refuzului, emotivitatea (pe care n-o resimte, dar o provoacă)368. Efectul de surpriză, rapiditatea și abilitatea întrebărilor pot fi puse sub semnul unei cunoașteri intelectuale, caracterului sociabil și curiozității Parizienei: "Juliette, qui avait la mânie des questions, même avec leș personnes qu'elle connaissait le moins, interrogeait son mari, coup sur coup, souvent sans attendre leș réponses" [Zola, Une page d'amour, p.125, 127]. Multiplicarea enunțurilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
temperamentale pure apar foarte rar; cel mai frecvent se întâlnesc comportamentele combinate în care predomină un anumit pattern. După concepția lui C.G. Jung, există două orientări majore ale personalității: extravertitul, orientat cu precădere spre lumea exterioară, lumea obiectivă, este foarte sociabil, leagă cu mare ușurință relații cu ceilalți, are mulți prieteni, agrează riscul, astfel că acționează sub inspirația momentului și este impulsiv; introvertitul, este o persoană calmă, retrasă, foarte rezervată, preferă o cunoașere destul de detaliată a activităților, își face planuri pentru
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
este lăsat la vedere Arma / urme absente Arma și urme prezente Transportă cadavrul Cadavrul rămâne la locul crimei Victimele sunt indivizi ușor manipulabili și / sau dominați, de obicei sunt străini cu care făptașul are ceva trăsături comune. Infractorul este considerat sociabil și folosește abilitățile verbale pentru a-și manipula victimele și pentru a prelua controlul asupra lor. Este conștient de gravitatea faptei săvârșite și este încrezător în abilitățile sale în confruntarea cu anchetatorii. Mai mult, urmărește reportajele de știri privind crima
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
concentrată a individualității psihice și morale a persoanei (N. Gheorghiu, 1992, 189). Sunt cunoscute două tipuri de caracter, după cum trăsăturile fundamentale ale acestuia au tendința de a se exprima în exterior ori de a se interioriza: tipul extravertit-deschis, comunicativ, jovial, sociabil și intravertit-închis, orientat spre propriul eu, aparent mai puțin sociabil și mai puțin comunicativ. Criminologia nu a reușit sa implice diferit tipurile de caracter în etiologia infracțiunii. Interesant este totuși de semnalat că în formele lor extreme de manifestare, extrovertirea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
1992, 189). Sunt cunoscute două tipuri de caracter, după cum trăsăturile fundamentale ale acestuia au tendința de a se exprima în exterior ori de a se interioriza: tipul extravertit-deschis, comunicativ, jovial, sociabil și intravertit-închis, orientat spre propriul eu, aparent mai puțin sociabil și mai puțin comunicativ. Criminologia nu a reușit sa implice diferit tipurile de caracter în etiologia infracțiunii. Interesant este totuși de semnalat că în formele lor extreme de manifestare, extrovertirea tinde spre manifestări caracteristice bolnavilor maniacali, pe când introvertirea tinde spre
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
astfel el nu cunoștea nici vanitatea, nici stima, nici disprețul. Inegalitatea între oameni ar fi cauza tuturor relelor, ea nu a existat dar a apărut odată cu constituirea societății. Prin urmare, în opinia lui, societatea a deteriorat specia umană făcând-o sociabilă, generând în acest fel o ființă rea. Și conchide: „proprietatea și organizarea socială sunt instituiții uzurpatoare pentru om, pentru că societatea binefăcătoare pentru animale, este corupătoare pentru ființa umană". Și mai departe “societatea născândă ar fi făcut loc celei mai oribile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
integratoare sau structural-funcțională. Din prelucrarea statistică este suficient să observăm că aceasta evidențiază prezența expresiei faciale amenințătoare sau obosite la cadrele didactice cu reactivitate accentuată la stres, spre deosebire de cadrele didactice cu reactivitate scăzută la stres care au o expresie facială sociabilă în relația cu elevii. Dintre concluziile cercetării reținem relația direct proporțională dintre comunicarea gestuală a cadrelor didactice și reactivitatea acestora la stres, dar și faptul că nu există o corelație cu vârsta, gradul didactic, vechimea în învățământ, demonstrându-se, încă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mișcă lent și rămân cumpătați, gesturile lor fiind calme și mai controlate. Maniera în care gesturile unei persoane diferă după propria constituție morfo-fiziologică a fost demonstrată de cele trei tipuri constituționale descrise de psihologul William H. Sheldon 34: * endomorful tipul sociabil relaxat în ținută și mișcări; * mezomorful tipul corporal/atletic ferm în ținută și mișcări; * ectomorful tipul intelectual reținut în atitudine și mișcări. Plecând de la tipurile temperamentale descrise de psihologul Hans J. Eysenck (1967) după nivelul de nevrozism 35, putem anticipa
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
adesea incorecte. Cu alte cuvinte, elevii sunt convinși că așa cum se poartă un profesor la prima întâlnire se va purta până la sfârșitul anului școlar. Datorită efectului de undă sau de aură, profesorii, care la primul contact cu elevii sunt prietenoși, sociabili, carismatici, atrăgători, primesc din partea elevilor etichete care exprimă competența, inteligența, profesionalismul etc. Ținând cont de semnificația primei impresii pe care o creează, profesorul învăță să se controleze și să acorde atenție mărită primului contact cu o clasă nouă de elevi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
intonația poate fi considerată drept un indicator al competenței relaționale: dacă intonația plată poate traduce un fond afectiv sărac, inhibiții în comportamentul social, timiditate și incapacitate de exteriorizare a propriilor sentimente, intonația dinamică este specifică profesorului pasionat de cariera didactică, sociabil, expresiv, senzitiv, capabil să-și dezvăluie sentimentele și temerile. Reținem faptul că neutilizarea intonației poate să contribuie la inexpresivitatea vorbirii profesorului și la imposibilitatea de a transmite elevilor stări, emoții, sentimente, atitudini. • Poziționarea accentului în secvențele discursive. Cu ajutorul acestui parametru
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de clasă, postura corpului profesorului oferă informații despre starea psiho-fizică echilibrată sau stresată/dezechilibrată în funcție și de reactivitatea la stres a acestuia. • Expresia facială amenințătoare sau obosită este întâlnită frecvent la profesorii cu reactivitate accentuată la stres față de mimica sociabilă în relația cu elevii a profesorilor cu reactivitate scăzută la stres (coeficientul Pearson Chi-Square ia valori între 27,48 37,13; p < 0,001) [Anexa 7]. Mimica profesorului se referă la acele modificări ale fizionomiei care constituie adesea ,,discursuri în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului către elev, înclinarea capului spre elev etc.) provoacă efecte/sentimente pozitive la elevi: apropiere, receptivitate, siguranță, sinceritate, cooperare, stimulare, participare, înțelegere, încredere, credibilitate, interes, respect, motivare, optimism, relaxare etc. [Anexa 13]. Rezultate surprinzătoare am obținut la verificarea ipotezei
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau își sprijină capul pe palmă. B) Profilul profesorului cu reactivitate scăzută la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Funcții ale gesturilor: a) stimulează/optimizează comunicarea didactică: - intră cu o postură relaxată în sala de clasă; - are o expresie facială sociabilă în timpul comunicării didactice; - stabilește contactul vizual direct cu elevii. b) exprimă atitudinea de cooperare, interes și încredere: - își orientează corpul sau își concentrează privirea în direcția elevului ales; - indică elevul prin înaintarea capului și schițarea unui surâs; - atinge pe umăr
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
3. Faptul că gesturile diferă după constituția morfo-fiziologică a emițătorului a fost demonstrat de cele trei tipuri constituționale (endomorful, mezomorful, ectomorful) ale psihologului William Sheldon. Precizați profilul gestual posibil fiecărui tip constituțional: a) intelectual, reținut în atitudine și mișcări; b) sociabil, relaxat în ținută și mișcări; c) corporal/atletic, ferm în ținută și mișcări; 4. Descifrați cum se modifică natura relației dintre cei trei interlocutori, comparând gesturile și posturile acestora din cele două imagini (imagini după Allan Pease, 1981/1997): 5
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
df = 2 p = ,000 Anexa 7 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind expresia facială a profesorilor în funcție de reactivitatea la stres (27,48-37,13) Observator număr 1 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.expresie facială amenințătoare 13 1 14 2.expresie facială sociabilă 18 41 59 3.expresie facială obosită 19 8 27 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 27,732 df = 3 p = ,000 Observator număr 2 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.expresie facială amenințătoare 16 1 17 2.expresie
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
41 59 3.expresie facială obosită 19 8 27 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 27,732 df = 3 p = ,000 Observator număr 2 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.expresie facială amenințătoare 16 1 17 2.expresie facială sociabilă 14 42 56 3.expresie facială obosită 20 7 27 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 33,774 df = 3 p= ,000 Observator număr 3 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.expresie facială amenințătoare 16 2 18 2.expresie
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]