1,004 matches
-
ou la ville épar-pillée, Paris, Le Seuil, 1976. 205 Geneviève Dubois-Taine și Yves Chalas, La ville émergente, La Tour d'Aigues, Éd. de l'Aube, 1997. 206 Pentru o punere în gardă față de efectele dezastruoase ale dezvoltării pavilionare masive asupra sociabilității și urbanității, cf. Raymond Passant, Banlieue de Banlieue, Paris, Ramsy, 1986. 207 B. Oudin, op. cit., 1972, p. 204. 208 Ibid., p. 241. 209 H. Lefebvre, op. cit., 2001 (1970), pp. 220-221. 210 Pierre George, în Les politiques urbaines françaises depuis 1945
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dar civicul este esențial pentru predicția economicului, într-o măsură mai mare decât economicul însuși” (Putnam, 2002, 167). Mai târziu, studiul societății americane îl conduce pe autor la constatarea unei scăderi alarmante a capitalului social, a unei presupuse degradări a sociabilității americane și proliferări a atitudinilor de alienare, neîncredere și egoism (Putnam, 1995). Autorul nu este însă foarte explicit în ceea ce privește modul în care distinge între variabilele independente și cele dependente, între participarea la asociații și încrederea socială. Ulterior, Putnam exclude încrederea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a fost măsurat în ancheta noastră în acord cu definițiile utilizate de World Values Surveys (Inglehart, 1997) și European Values Surveys (van Schaik, 2002) pe patru dimensiuni: încrederea generalizată și participarea la organizații secundare (cf. WVS) și alte măsuri ale sociabilității - sub forma întâlnirilor cu prietenii, cu colegii de muncă în afara orelor de program, cu oamenii de la biserică - dar și măsuri ale normelor de reciprocitate, precum atitudinea de cooperare cu numeroși alți indivizi în logica acțiunii colective. Prima dimensiune este încrederea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sau desfășoară activități voluntare Membru (%) Voluntar (%) Nici o asociație 71,6 80,1 O asociație 18,7 12,5 Două asociații 5,6 3,0 Trei asociații 1,9 2,1 Patru sau mai multe asociații 2,2 2,3 În ceea ce privește sociabilitatea, după cum arătam, aceasta diferă de la un context la altul. Timpul petrecut cu prietenii, cu colegii de lucru sau din cadrul profesiei în afara locului de muncă, cu oamenii de la biserică sau cu cei din diverse cluburi sau asociații diferă semnificativ. Măsurarea sociabilității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sociabilitatea, după cum arătam, aceasta diferă de la un context la altul. Timpul petrecut cu prietenii, cu colegii de lucru sau din cadrul profesiei în afara locului de muncă, cu oamenii de la biserică sau cu cei din diverse cluburi sau asociații diferă semnificativ. Măsurarea sociabilității corespunde în ancheta noastră cu măsurarea participării informale din modelul EVS (van Schaik, 2002). Tabelul 4. Nivelul participării informale Prietenii Colegii de lucru Oamenii de la biserică Oamenii din cluburi Săptămânal 44,7 14,7 14,9 4,8 O dată, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și fiindcă pe atunci nici turbanul nu se lua de pe cap, uitaseră să-și ia jobenul. Această scenă era așa de ridicolă, încât ar fi meritat să o desenez” (Veress, 1928-1929, 380-381). Comunitatea sătească rusească (mir-ul) și spiritul de sociabilitate Dorind să sublinieze unicitatea comunității sătești slave, Haxthausen insistă asupra diferitelor sensuri cu care este investit cuvântul care o desemnează în limbajul popular (sensuri diferite de cele atribuite de „buna societate” rusă, care din necunoaștere o confundă cu germanul gemeinde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în „caracterul fundamental al naționalității slave în general și al celei rusești în particular”, și anume: „Popoarele slave sunt în general foarte sociabile, dar poporul rus este cel mai sociabil dintre toate” (Haxthausen, 1853, vol. III, 132). Tema explicativă a sociabilității caracteristice poporului rus este reluată în repetate rânduri de-a lungul studiului (Haxthausen, 1847, vol. I, 130, vol. II, 10). Traiul în comun în cadrul grupului familial extins, iar la un nivel mai larg în cadrul comunității sătești devălmașe de tipul mir
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fost pus în evidență și pentru partea occidentală a continentului european, însă pentru o epocă mai târzie (Laveveye, 1874; Stahl și Guidetti, 1979). Încercarea de explicație dată de Haxthausen reflectă epoca în care a fost realizat studiul. Invocarea spiritului de sociabilitate slav corespunde întru totul abordărilor de psihologie a popoarelor (Völkerpsychologie) ce încep să se răspândească în spațiul german din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cazul românilor, obștea, fără a avea un caracter sacru, se bucura de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
În aceeași zi, la aceeași oră, toți țăranii se duc la lucru, unii pentru a ara, alții pentru a grăpa, și revin toți împreună. Această regularitate nu este hotărâtă de starosta sau de bătrânii satului, fiind rezultatul acestui spirit de sociabilitate ce caracterizează poporul rus și al nevoii de ordine ce animă comunitatea” (Haxthausen, 1847, vol. I, 129-130). „Spiritul de sociabilitate”, invocat și cu această ocazie, oferă o explicație vagă. În satele organizate pe principiul celor trei tarlale, răspândite în trecut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și revin toți împreună. Această regularitate nu este hotărâtă de starosta sau de bătrânii satului, fiind rezultatul acestui spirit de sociabilitate ce caracterizează poporul rus și al nevoii de ordine ce animă comunitatea” (Haxthausen, 1847, vol. I, 129-130). „Spiritul de sociabilitate”, invocat și cu această ocazie, oferă o explicație vagă. În satele organizate pe principiul celor trei tarlale, răspândite în trecut în întreaga Europă, lucrările agricole începeau și se terminau la anumite date hotărâte de întreaga comunitate. Toți membrii acesteia erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
definind acest spațiu a cunoscut o creștere importantă mai ales începând cu anii 1970, adică tocmai atunci când aceste spații au lipsit cel mai mult din producția de masă. Moley urmărește evoluția discursului asupra „spațiilor intermediare” pornind de la diferitele căutări ale sociabilității rurale pierdute în procesul urbanizării accelerate. Apariția lentă a unui discurs despre spațiile intermediare, remarcă Moley, ar avea de fapt legătură cu declinul comunităților tradiționale caracteristic societății rurale preindustriale. Reprezentarea idealizată și nostalgică a acestora a stimulat investigația formelor pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
intérieure..., vol.III, 150-151. Ibidem, 140. Ibidem, 163. Ibidem, 132. Ibidem, vol.I, 130 și vol.II, 10. La mai bine de trei decenii după apariția studiului lui Haxthausen, Anatole Leroy-Beaulieu va duce mai departe explicația acestuia, punând spiritul de sociabilitate al rușilor pe seama climatului aspru în care trăiesc: „Sufletul rus este melancolic. Dacă plictisul incurabil, ipohondria sau spleenul britanic sunt mai rare decât în Anglia, aceasta se explică prin faptul că, fiind mai aspru, climatul este cu mult mai puțin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
britanic sunt mai rare decât în Anglia, aceasta se explică prin faptul că, fiind mai aspru, climatul este cu mult mai puțin umid și mai puțin înnorat, dar poate și prin faptul că tristețea rusului este învăluită sau înlăturată de sociabilitatea sa, una din calitățile cele mai generale ale slavilor, una din acelea pe care încătușarea iernii cu lungile sale nopți a contribuit cel mai mult la a o dezvolta” (1990, 121). Haxthausen, Études sur la situation intérieure..., vol.III, 134
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Un alt model de interpretare a culturii organizaționale este reprezentat de matricea arhitecturii sociale, elaborată de R. Goffee și G. Jones (2001, apud Pânișoară, 2005, p. 217). Cele două valori promovate, ce devin și criterii de definire a matricei, sunt: sociabilitatea, definită prin intermediul relațiilor ce se stabilesc între indivizii ce împart aceleași interese, idei, valori și solidaritatea ce presupune colaborare la nivel interuman și intergrupal, dar care accentuează aspectele formale și rolurile pe care le îndeplinesc indivizii la nivelul organizației. Cultură
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nivelul organizației. Cultură de tip rețea Cultură comunitară Cultură fragmentară Cultură "mercenară" Fig. 8. Matricea arhitecturii sociale (adaptare după R. Goffee și G. Jones) Sursa: G. Pânișoară, I. O. Pânișoară, 2005, p. 217 La intersecția valorilor maxime și minime ale sociabilității și solidarității apar patru tipuri de cultură organizațională, fiecare promovând anumite caracteristici: cultura rețea, cultura fragmentară, cultura mercenară și cultura comunitară. a) Cultura de tip rețea se caracterizează prin loialitatea indivizilor, activități rutiniere și ritualuri ce susțin prietenia. Totuși, aceste
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
mediile informale. În general birourile sunt goale, iar atunci când angajații pătrund în ele, ușile se închid. Sunt bine utilate, astfel încât indivizii să nu fie nevoiți să părăsească prea des biroul; d) Cultura comunitară se caracterizează printr-un grad crescut al sociabilității și solidarității. Nivelul amplu al relațiilor ce se stabilesc la nivel interpersonal poate prezenta riscul apariției unor conflicte ce produc, treptat, instabilitate. Angajații sunt pasionați de munca lor, de rolul și statutul conferit de organizație, motiv pentru care petrec foarte
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
subculturi, delimitate funcție de dominanta curriculară, de vârstă, gen, vechime etc. La nivelul școlii se remarcă existența unei subculturi a învățătorilor, orientată spre cooperare, comunicare, respect reciproc, spirit de echipă și, din acest considerent, mai apropiată de cultura comunitară, în care sociabilitatea și solidaritatea sunt la cote maxime, și o subcultură a profesorilor, "mercenară", dominată de individualism, competiție, elitism, uneori autosuficiență; o subcultură a cadrelor didactice vârstnice/sau cu vechime, caracterizată prin conservatorism, nostalgie, înțelepciune, rutină etc. și o subcultură a cadrelor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
încă greu de definit, deși au fost exprimate opinii diverse în acest sens. Ea va deveni tot mai vizibilă odată cu profesionalizarea managementului educațional, ceea ce va solicita profesorului-manager asumarea unor noi responsabilități la nivelul școlii. Analizând organizația școlară prin prisma raportului sociabilitate solidaritate din matricea arhitecturii sociale propusă de R. Goffee și G. Jones, suntem de părere că la nivelul său coexistă elemente ale culturii fragmentare cu cele aparținând culturii "mercenare", ultima fiind mult mai bine reprezentată. Oricât de dură ar părea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
8m pe 130,5m); încă parțial conservat în secolul al XIX-lea, dar distrus după aceea, avea dimensiuni apropiate de Colosseum din Roma (188m pe 155m). Mai sînt și monumentele apelor, apeducte și *terme, al căror rol este esențial pentru sociabilitatea urbană. Nîmes era alimentat prin apeductul podului de pe Gard și primea aproximativ 20.000 de metri cubi de apă pe zi. Parisul avea cel puțin trei edificii termale: în apropiere de Collège de France, pe strada Gailussac și, în fine
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ești uneori apatică și poți deveni pesimistă. 3 - capacitate de exprimare, spirit, simți din plin bucuria de a trăi. Calități: îți place armonia, te domină dorința de a-ți manifesta talentele creatoare. Te caracterizează căldura sufletească, plăcerea de a conversa, sociabilitatea și comunicarea sinceră. Defecte: latura negativă a acestui număr poate conduce la un anumit tip de exces: poți deveni cu ușurință frivolă și superficială. 4 - ordonată, pragmatică, ai nevoie de dezvoltare continuă. Calități: ești o foarte bună organizatoare, excelent manager
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
științei și artelor. Iar Bildung reprezintă înțelesul subiectiv al culturii, ca putere de modelare lăuntrică, intelectuală și morală, din care rezultă în cea mai amplă formă personalitatea. După Wilhelm von Humboldt, prin urmare, conceptului de civilizație i se atribuie materialitate, sociabilitate și interes, iar conceptul de cultură apare purificat și ridicat în sfera idealității lipsite de interes. Nu e de prisos să adăugăm că, în gândirea germană, disocierea operată în noțiunea globală de civilizație e urmată de o a doua disociere
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
puternică personalitatea creatoare, cu atât necesitatea de a se exprima „în conștiința lumii înconjurătoare” e mai vie. Omul nu se exprimă în vid decât dacă e anormal. Natura expresiei cere în mod firesc societatea, căreia vrea să i se comunice. Sociabilitatea e în chip organic legată de expresie. Filosoful francez J. M. Guyau tocmai în această sociabilitate vede esența și rostul artei. „Arta adevărată, zice el, fără să urmărească în afară de ea un scop moral și social, își are în sine moralitatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vie. Omul nu se exprimă în vid decât dacă e anormal. Natura expresiei cere în mod firesc societatea, căreia vrea să i se comunice. Sociabilitatea e în chip organic legată de expresie. Filosoful francez J. M. Guyau tocmai în această sociabilitate vede esența și rostul artei. „Arta adevărată, zice el, fără să urmărească în afară de ea un scop moral și social, își are în sine moralitatea profundă și sociabilitatea profundă care singură îi constituie sănătatea și vitalitatea”(J. M. Guyau: L’ art
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
chip organic legată de expresie. Filosoful francez J. M. Guyau tocmai în această sociabilitate vede esența și rostul artei. „Arta adevărată, zice el, fără să urmărească în afară de ea un scop moral și social, își are în sine moralitatea profundă și sociabilitatea profundă care singură îi constituie sănătatea și vitalitatea”(J. M. Guyau: L’ art au point de vue sociologique, p. XLIX). Oricât de nouă și de superioară ar fi creația, din moment ce ea este expresia unei personalități, e legată în mod fatal
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
au point de vue sociologique, p. XLIX). Oricât de nouă și de superioară ar fi creația, din moment ce ea este expresia unei personalități, e legată în mod fatal de societatea pe care o caută să i se împărtășească. Această tendință de sociabilitate vine nu numai din natura specifică frumuseții de a se comunica pentru a fi admirată, dar și din natura personalității. Artistul nu e o abstracție, ci un om viu, legat de un anumit loc și de un anumit timp. Personalitatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]