727 matches
-
puternici, apoi își goli clondirul până la ultima picătură. Alexandru Drăghici își drese glasul și luă o poză oficială în fața șefului cel mare: Eu mi-am făcut datoria, tovarășe Dej, și v-am adus la cunoștință situația. Noi avem informații că social-democrații din unele țări vestice vor să facă iar tapaj pe chestia asta, să agite presa și opinia publică împotriva noastră. Și nu cred că e bine!... Bine sau nu, Sandule, n-avem ce-i face!... Nu putem să ne ocupăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Micul dejun se sfârșise, dar nimeni nu părea grăbit să se ridice de la masă și să plece. Maurer îi ceru profesorului Constantinescu să-i împrumute bricheta și își aprinse o țigară, iar Gheorghiu-Dej îi dădu înapoi lui Drăghici dosarul cu social-democrații și căzu pe gânduri. Era momentul pe care îl așteptase cu răbdare Nando Rossi, care până atunci se mulțumise să tacă și să asculte. Am urmărit cu atenție tot ce-ați spus aici despre social-democrații lui Titel Petrescu, își făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
uită să țină seama de individualism. N-a putut Înțelege că sexul, odată disociat de procreație, subzistă nu atât ca principiu de plăcere, cât ca principiu de diferențiere narcisistă; la fel stau lucrurile și cu dorința de Îmbogățire. De ce modelul social-democrației suedeze nu a putut Învinge niciodată modelul liberal? De ce n-a fost nici măcar experimentat În domeniul satisfacerii sexuale? Pentru că mutația metafizică operată de știința modernă aduce cu sine individuația, orgoliul, ura și dorința. În sine, dorința - contrar plăcerii - este izvor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mare autonomie administrațiilor locale, că guvernul va fi realmente reprezentativ și că se va produce o schimbare în politica economică generală. În cadrul alegerilor, Partidul Național Țărănesc, care conducea o coaliție din care mai făceau parte Partidul Germanilor din Transilvania și social-democrații, a obținut 349 de locuri, iar Partidul Liberal numai 13. Guvernul național-țărănist a rămas la putere din noiembrie 1928 pînă în octombrie 1930. El a reprezentat ceea ce a fost incontestabil cea mai bună ocazie pentru România de a institui un
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și au fost publicate în 1893 în lucrarea intitulată Introducere în studiul dreptului constituțional. Ele ating o audiență și mai largă odată cu o serie de articole teoretice publicate, din august pînă în noiembrie 1907, în revista Viața Românească, la rubrica "Social-democrație sau poporanism". Cîteva rînduri, în deschidere, trimit la originile social-democrației, la Occident. "Știu, scrie Stere, că social-democrația română nu este decît palidul reflex al unei enorme mișcări occidentale". Fidelitatea față de cauza statului român și față de cea a țărănimii îl conduce
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în studiul dreptului constituțional. Ele ating o audiență și mai largă odată cu o serie de articole teoretice publicate, din august pînă în noiembrie 1907, în revista Viața Românească, la rubrica "Social-democrație sau poporanism". Cîteva rînduri, în deschidere, trimit la originile social-democrației, la Occident. "Știu, scrie Stere, că social-democrația română nu este decît palidul reflex al unei enorme mișcări occidentale". Fidelitatea față de cauza statului român și față de cea a țărănimii îl conduce pe autor la poziții naționaliste în tratarea problemei evreiești. Aliată
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
audiență și mai largă odată cu o serie de articole teoretice publicate, din august pînă în noiembrie 1907, în revista Viața Românească, la rubrica "Social-democrație sau poporanism". Cîteva rînduri, în deschidere, trimit la originile social-democrației, la Occident. "Știu, scrie Stere, că social-democrația română nu este decît palidul reflex al unei enorme mișcări occidentale". Fidelitatea față de cauza statului român și față de cea a țărănimii îl conduce pe autor la poziții naționaliste în tratarea problemei evreiești. Aliată, apoi adversară a poporanismului termenul este lansat
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
după ce mai întîi abordaseră unele centre urbane ca București, Galați și Brăila. Ei sînt infiltrați în mediul muncitoresc, unde se profilează mișcări greviste: la Galați, în iulie 1893 și Brăila, în martie 1895. Ei dispun de ziare: Lumea nouă, organul social-democrației românești, este lansat în 1894. Socialiștii români sînt prezenți la congresele Internaționalei socialiste. În 1889, la Paris, n-au avut delegat, dar la Bruxelles, în 1891, au fost 5 delegați. Delegația prezintă o descriere a stării de lucruri din țara
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
are loc la Moscova, este numit secretar general Alexandru Stefanski, membru al partidului polonez... Această istorie a unui militantism extrem de elitist și internaționalist nu este, cu toate acestea, total ruptă de o cultură politică și de mobilizarea concretă a stîngii: social-democrația, susținătorii poporanismului de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, caută calea unei mai mari dreptăți sociale" și a unei garanții a drepturilor democratice. Partidul Social-Democrat, format din elemente care au refuzat în 1921 afilierea la cea de-a III-a Internațională
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
motiv aparent și nu întîlnesc nici o rezistență cînd liderii preiau inițiativa. Socialiștii germani își proclamaseră intenția de a se opune războiului, dar în 1914 au votat pentru el; despre gestul lor, Rosa Luxemburg scria: "organizarea solidă și reputata disciplină a social-democrației au avut un rezultat splendid. A fost suficient ordinul cîtorva parlamentari pentru ca în douăzeci și patru de ore această masă de patru milioane de oameni să își schimbe atitudinea și să se lase înhămată la căruța imperialismului, în a cărui distrugere își
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
administrației publice centrale în procesul descentralizării servicilor de asistență socială, lucrare master în politici publice, coordonator lector univ. dr. Georgeta Ghebrea. Giddens, A., 2001, A treia cale și criticii ei, Editura Polirom, Iași. Giddens, A., 2001, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași. Lambru, M., 2003, Politici publice și administrație, curs, București. Lambru, M., 2004, „Parteneriat public-privat și contractare de servicii în domeniul social”, Revista de Asistență Socială, nr. 1, pp. 3-17. Lambru, M.; Mărginean, I. (coord.), 2004, Parteneriatul public-privat
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în Societatea Națiunilor o asociație europeană. Începînd din 1945 însă, dinspre partidele socialiste și democrat-creștine începe să se simtă un suflu european. Social-democrații, al căror internaționalism oficial este exsanguu, au conservat o oarecare ardoare meta-națională în ideea europeană, iar bătrîna social-democrație și-a păstrat încă imunologia dinainte de război cu privire la bolșevism, iar apoi la stalinism. Creștin-democrația se ivește în germene în Germania și Italia, pe rămășițele nazismului și fascismului, regăsind întrucîtva spiritul transnațional al Creștinătății europene. Acest dublu suflu ideologic și politic
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pot fi caracterizate din punct de vedere ideologic, deși ambele au legături strânse cu grupuri de interese și chiar tabere politice aflate în conflict. Neoortodoxismul conviețuiește la același ziar cu postmodernismul, liberalismul alternează cu autoritarismul, democrația creștină se exprimă alături de social-democrație. Într-o săptămână, fiecare din ziarele noastre parcurge întregul spectru politico-ideologic, atingând uneori și extremele. În consecință, polarizările ideologice, culturale și politice din sfera publică românească rămân neclare, imprevizibile, fluide, în ciuda recentelor divizări de pe scena politică, sau poate tocmai datorită
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
conferințe organizate și generos finanțate de fundații nord-americane ca Liberty Fund (un format ideal: schimburi intensive și conviviale în grupuri mici, cu ușile închise) sunt adesea scene ale unor aprinse controverse pe aceste teme. Eu însumi, înclinat întru câtva spre social-democrație când e vorba de politici sociale, dar atras de liberalismul tocquevillian din punct de vedere moral și istorico-filozofic, sunt extrem de sensibil la aceste dispute de doctrină și, în același timp, de practică politică. Prin urmare, mă regăsesc în mod consecvent
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
solda Statelor Unite. Confruntările politico-ideologice și cultural-intelectuale dintre cele două blocuri deveniseră mai nuanțate în a doua jumătate a anilor ’60, eroziunea partidelor staliniste și maoiste progresa vizibil, iar „a treia cale” nu mai amenința să fie recuperată de comuniști, deoarece social-democrația europeană se afirmase convingător la guvernare, părând că răspunde mai bine sensibilității populare decât ideologiile anticomuniste „pure și dure”. De la jumătatea anilor ’70 și până în 1989, chiar partenerii de dialog est-europeni ai liberalilor occidentali se schimbaseră: în locul „foștilor” de toate
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
minorităților sexuale, trecând prin apărarea laicității instituțiilor statului sau prin opoziția față de războiul din Irak, PSD se distanțează brutal de poziția stângii europene, rămânând de un conservatism agresiv care îl apropie mai degrabă de neoconservatorii tip Sarah Palin decât de social-democrația europeană. Competența tehnică a administratorilor din PSD a fost repede întrecută de arbitrariul unei guvernări care a practicat fățiș epurările, presiunea polițienească exercitată asupra adversarilor politici, oricare ar fi fost ei, și, mai grav încă, asupra reprezentanților mass media, cărora
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dată noua zi națională, primul ministru încurajează fățiș și în direct huiduielile suporterilor veniți din toate județele contra ardeleanului Coposu, succesorul legitim al Partidei Naționale factor esențial al Marii Uniri și chiar contra lui Sergiu Cunescu, care amintea de rolul social-democrației în construcția statului național. Cu câteva excepții de pildă, în 1996, imediat după victoria CDR în alegeri -, 1 decembrie și locul său istoric, Alba Iulia, au reprezentat constant nu un simbol al Unirii, ci unul al diviziunii. Atunci când, în iarna
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și jumătate de la prăbușirea regimului totalitar, vocile care au cerut confruntarea oficială a trecutului comunist au rămas fără ecou în coridoarele puterii politice, populate în mare parte de foști membri ai Partidului Comunist convertiți la o formă sau alte de social-democrație și extremist naționalist. Cele mai sistematice eforturi de recuperare a memoriei traumatice a comunismului au fost depuse de victimele directe ale fostului regim, prin intermediul literaturii memorialistice de detenție. Doar până în anul 2005, pe piața cărții românești erau vehiculate nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai fost o temă conflictuală așa cum se prefigurase anterior, deoarece președintele în funcție, Jose Manuel Durao Barroso a primit încă din timpul campaniei electorale susținerea atât din partea partidului propriu (PPE) cât și a unor partide de stânga importante (de ex. social-democrații germani, socialiștii spanioli, respectiv laburiștii britanici). În acest fel, eforturile conducerii Partidului Socialiștilor Europeni de a transforma alegerile europene într-o competiție dintre stânga și dreapta nu au primit susținerea necesară de la nivel național; * în fața informațiilor privind efectele globale ale
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Congresului de la Viena / 141 4. Spiritualitatea germană în expansiune / 148 V. GERMANIA SUB IMPACTUL REVOLUȚIILOR INDUSTRIALE / 155 1. Revoluțiile industriale: un impact pozitiv / 155 2. Triumful liberului-schimb (1846-1880) / 162 VI. TRANSFORMĂRI SOCIALE ȘI POLITICE / 167 1. Ascensiunea burgheziei / 167 2. Social-democrația germană / 169 3. Evoluție sau revoluție? / 171 VII. GERMANIA ÎN REVOLUȚIA EUROPEANĂ DE LA 1848 / 175 1. Contextul european / 175 2. Revoluția / 176 VIII. ASCENSIUNEA PRUSIEI ȘI UNITATEA GERMANĂ / 179 1. Prusia în Europa (a doua jumătate a secolului al XIX
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a marii burghezii a barat clasei mijlocii orice posibilitate de ascensiune socială. De aceea, aceasta s-a îndreptat frecvent către organizații care optau pentru transformarea radicală a organizării politice sau sociale. Din rândurile ei s-au recrutat militanții și cadrele social-democrației germane, conducătorii anarhiști sau cei ai naționalismului pe cale a se constitui. 2. Social-democrația germană Industrializarea și creșterea considerabilă a proletariatului au determinat, în mod firesc, apariția mișcării sindicale. În absența unei legislații sociale, muncitorii trăiau în condiții mizere. Tensiunile sociale
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
aceea, aceasta s-a îndreptat frecvent către organizații care optau pentru transformarea radicală a organizării politice sau sociale. Din rândurile ei s-au recrutat militanții și cadrele social-democrației germane, conducătorii anarhiști sau cei ai naționalismului pe cale a se constitui. 2. Social-democrația germană Industrializarea și creșterea considerabilă a proletariatului au determinat, în mod firesc, apariția mișcării sindicale. În absența unei legislații sociale, muncitorii trăiau în condiții mizere. Tensiunile sociale au provocat acțiuni violente, printre care ridicarea țesătorilor silezieni în 1844, o insurecție
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a marii burghezii au barat clasei mijlocii orice posibilitate de ascensiune socială. De aceea, aceasta s-a îndreptat frecvent către organizații care optau pentru transformarea radicală a organizării politice sau sociale. Din rândurile ei s-au recrutat militanții și cadrele social-democrației germane, conducătorii anarhiști sau cei ai naționalismului pe cale a se constitui. 2. Unificarea Germaniei: diplomație, foc și sabie În acest context european, Prusia făcea pași importanți pe calea unificării Germaniei. Războiul Crimeei a fost o șansă, iar poziția adoptată de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
nu era străin, a urmat guvernarea lui Hohenlohe (1894-1900). O perioadă destul de confuză, în care forța "solidarității de interese" a fost canalizată agresiv în politica externă, mai ales după numirea amiralului von Tirpitz ca secretar de stat pentru marină (1897). Social-democrația, deși era una din formațiunile susținute de milioane de alegători, rămânea exclusă de la putere. Guvernările ulterioare, conduse de Bülow și Bethmann Hollweg, nu au reușit nici ele să formeze o bază parlamentară stabilă, care să nu mai fie vulnerabilă în fața
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
intervenția armată a fost extrem de dură. La 15 ianuarie 1919, cei doi lideri radicali, Karl Liebknecht și Rosa Luxemburg, au fost uciși 581. 2. Republica de la Weimar Evenimentele care au urmat au reușit să aducă în prim-planul scenei politice social-democrații (SPD), Partidul Popular Creștin de centru (CVP) și Partidul Democrat German al liberalilor de stânga (DDP). La 19 ianuarie 1919 au avut loc alegeri pentru Adunarea constituantă 582. Cele trei partide dețineau împreună o majoritate de trei pătrimi pentru "coaliția
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]