715 matches
-
pe care el însuși îi distribuie într-un spectacol reciproc 207. Se creează astfel o lume imaginară, diferită de cea reală, în care vizitatorul și cel vizitat trăiesc cu adevărat și în care cel vizitat trebuie să performeze și să socializeze cu vizitatorul. În cazul în care acesta refuză sau subminează spectacolul, vizitatorul se simte frustrat și înșelat și tinde să respingă gazda și locul pe care-l vizitează. Interesant este faptul că, în lumea virtuală, vizitatorul poate intra în mod
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
privi în ochi sau a deturna privirea, iată cîteva exemple de comportamente proxemice perfect acceptabile într-o cultură, dar tabu în alta" (E.T.Hall, 1981:207). O regulă universală într-o cultură poate reprezenta o interdicție în alta (americanii sînt socializați să-și privească interlocutorii cînd li se adresează, chinezii sînt educați să nu-i privească ), după cum un tabu într-o cultură nu numai că nu poate fi acceptat, dar nici măcar conceptualizat într-o altă comunitate (interdicția de a pătrunde pe
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Discursul despre decadență pornește de la o presupusă insuficiență parentală, iar dominanta constă în acuzarea părinților și a lipsei de repere, cum tinde s-o impună un joc de cuvinte pseudo-savant*. Noua familie, marcată de hedonismul consumerist, ar fi incapabilă să socializeze din pricina unor dificultăți psihologice și sociale de interiorizare a legii, când principiul plăcerii nu se lovește suficient de principiul realității. Împotriva moștenirii "Secolului Luminilor", apatia elevilor postmoderni (Finkelkraut, 1987). Din această critică se nasc frecvente nostalgii după "morala" republicană. Este
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
concepe și-l aplică organizat după reguli metodice, cât și pentru copilul preșcolar. Coparticipant activ la joc, copilul se concentrează și intră în rol cu toată gravitatea. Se entuziasmează, se bucură, suferă chiar, îi ajută pe ceilalți, devine combatant, comunică, socializează... Este, poate, cel mai lesnicios mod de a-l pregăti pentru etapele ulterioare ale vieții. Pentru aceasta, însă, e nevoie de răbdare, tactică pedagogică, migală de artizan, atribute necesare celor implicați în procesul educației. Fiecare joc propus aici are o
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
mass-media la spectator sau ascultător. Încercările de emisiuni care se doresc să fie interactive sunt un paleativ față de comunicarea autentică. 5.2.1. Procesele prin care acționează agenții socializării Cum agenții socializării formează gândirea și comportamentul celor pe care îi socializează? Cercetătorii sociali s-au concentrat asupra câtorva procese principale: expunerea selectivă, modelarea, recompensele și pedepsele, identificarea. Le vom trata pe fiecare. Expunerea selectivă. Una din modalitățile prin care agenții socializării influențează atitudinile și comportamentele este expunerea selectivă. Copiii sunt expuși
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ale organizației și cu obiectivele și scopurile liderilor organizaționali produce cultura organizațională. Această cultură este unică pentru fiecare organizație și nu poate fi înțeleasă numai prin examinarea structurii formale a organizației. Ca în orice cultură, membrii noi trebuie să fie socializați în cultură organizațională și angajații care nu devin socializați corespunzător de obicei trăiesc momente dificile până reușesc să facă acest lucru. Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL Să gândim cuvântul devianță. Ce fel de comportament sugerează? Mulți oameni ar
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
produce cultura organizațională. Această cultură este unică pentru fiecare organizație și nu poate fi înțeleasă numai prin examinarea structurii formale a organizației. Ca în orice cultură, membrii noi trebuie să fie socializați în cultură organizațională și angajații care nu devin socializați corespunzător de obicei trăiesc momente dificile până reușesc să facă acest lucru. Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL Să gândim cuvântul devianță. Ce fel de comportament sugerează? Mulți oameni ar răspunde că au în vedere prostituția, consumul de droguri
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
socioeconomic ca să descrie poziția socială a unei persoane bazată pe toate cele trei dimensiuni ale sistemului stratificării. Statusul socioeconomic este unul dintre factorii cei mai importanți care formează viețile noastre. Să luăm în considerare de ce cineva urmează o facultate, se socializează în cadrul unui grup de prieteni mai mult decât cu un altul, citește anumite ziare și publicații sau se bucură în timpul liber de anumite activități sportive și distractive. Ei bine, deși mulți alți factori influențează astfel de comportamente, statusul socioeconomic este
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
patriotismului, consensului și a respectului pentru sistemul social în care trăiesc. În general, școlile învață copiii să fie mândri de societatea lor și să o vadă pozitiv mai mult decât critic. Realitatea este că fiecare societate modernă folosește educația să socializeze copiii pentru a crede în cultura acesteia. Valorile și tradițiile învățate în școli, care se convertesc în atitudini și comportamente, alcătuiesc un curriculum ascuns al sistemului educațional. Sociologii de toate orientările teoretice sunt de acord că în afară de formarea de deprinderi
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și tinerii învață ceva pe care în mod sigur nu l-au aflat în familii: birocrația care operează independent de nevoile și dorințele indivizilor. În acest sens, Talcott Parsons argumentează că de natura birocratică a școlii beneficiază societățile moderne deoarece socializează copiii într-un mod impersonal pentru lumea competitivă a adulților tocmai datorită relațiilor din grupurile secundare în care aceștia sunt cuprinși. În școli, copiii învață ceva care în mod normal nu învață în familiile lor: planificările birocrațiilor care operează independent
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
inculca copiilor valori ca independența în gândire și realizarea obligaților școlare, spre deosebire de familiile muncitorești și cele sărace care accentuează pe obediență și conformare. Aceste diferențe se bazează pe situația diferită a pozițiilor sociale ale celor două grupuri. În general, părinții socializează copiii lor în modalități care reflectă propria lor experiență de autonomie sau conformare în profesie. Ca rezultat, elevii și studenți care aparțin clasei de mijloc și celei de sus li se inculcă valorile necesare pentru ocupații manageriale sau înalt profesionalizate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că atunci când femeile realizează că ele pot să alegă, cel mai adesea aleg să aibă copii mai puțini decât ar putea avea altminteri. Însă, dacă oamenii doresc copii, aceștia îi vor avea și totodată îi vor crește și îi vor socializa într-un set particular al valorilor culturale. În unele țări unde serviciile de planificare familială sunt eficiente și condițiile sociale și economice propice, așa cum sunt China, Coreea de Sud și Costa Rica, a scăzut rata natalității. În alte multe țări, cum sînt Kenya
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bârfească, să defăimeze ori chiar să ucidă când acest lucru corespunde scopurilor pe care le urmăresc. Deoarece aceștia nu au acceptat niciodată normele sociale ca prioritare, comportamentul lor deviant nu le produce vinovăție sau rușine, așa cum se întâmplă cu persoanele socializate corespunzător. Psihologii folosesc termenul general dezordinea caracterului ca să se refere la varietatea manifestărilor care acompaniază eșecul dezvoltării conștiinței normelor sociale. Oamenii cu astfel de dezordini sunt adesea implicați în problemele sociale. Aceștia pot căuta putere, bogăție și măreție, după cum ei
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
prins elan în cadrul statelor occidentale centralizate, cartea tipărită a ajuns să fie principalul mijloc de construire a simțului identitar național și al memoriilor naționale. Manualele de istorie au ajuns să fie nu doar instrumente pedagogice prin care statele naționale își socializau subiecții în trecutul colectiv al națiunii, ci și "cărămizile textuale" din care au fost zidite memoriile naționale. În Europa răsăriteană, nu atât spiritul antreprenorial al editorilor de cărți a fost forța motrice care a asigurat elaborarea vernaculalelor în limbi naționale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
telefon; e-mail-ul este folosit în scopul micilor "șuete". Specialiștii remarcă faptul că această mare cantitate a comunicării duce la creșterea ritmului de schimb a informației (conducând, pare-se, și la stimularea creativității); • angajații folosesc timpul de lucru pentru a se socializa și nu sunt penalizați pentru acest lucru; astfel, oamenii se cunosc unii pe alții într-un timp relativ scurt și leagă prietenii de lungă durată; • faptul că sociabilitatea este crescută conduce la sentimentul similarității, care îi apropie (îi atrage). Cultura
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
astăzi cazul în marea majoritate a țărilor civilizate (Franța, cu 1,8, se plasează încă bine printre țările europene). Atunci se produc numeroase dezechilibre, foarte greu de corectat. Orice societate cere, pentru o bună funcționare, ca membrii ei să fie socializați conform normelor, comportamentelor, cunoștințelor care predomină în sânul ei. Primul mediu în care această socializare se împlinește este familia. Dacă familia nu inculcă anumite valori, ca respectul față de persoane, față de bunurile acestora, de integritatea lor fizică, crește riscul ca delincvența
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
tulburări specifice la nivelul acesteia, a Eului personal. K. Jaspers afirmă că istoria individuală a unei persoane se face în afara ei. În sensul acesta viața trebuie înțeleasă ca fiind o construcție atât autonomă și egocentrică în asimilarea obiectului, cât și socializată în ceea ce privește coexistența și conviețuirea ei în lume. Se desprinde de aici faptul că în cazul reacției participă atât persoana, cât și experiența de viață a acesteia. Reacția trebuie considerată, în acest caz, ca un tip special, neobișnuit de experiență, o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
deși se apropie uneori de acestea. După lingvistul danez, limba se prezintă ca o structură ce asigură caracterul ei de sistem și permite selecția operată de normă, aflată în relație cu uzul (sprogbrug, Sprachgebrauch) ce se prezintă într-o formă socializată prin uzul colectiv, dar se manifestă în formă particulară prin uzul individual (acesta reprezentînd vorbirea în sens restrîns). Germenii schimbării se află la nivelul uzu-lui, așa cum specifica și Philippide, dar, pe baza disocierilor lui Hjelmslev, s-ar putea preciza că
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sintagmatică, astfel încît, în ambianța comunicativă, semnul lingvistic își pro-bează capacitatea de nominație și își reînnoiește anvergura socială. Tot în asemenea împrejurări, cuvîntul poate căpăta însă și valențe noi de conținut, ce pot rămîne la nivelul accidențelor sau se pot socializa prin propagare și, astfel, se pot esențializa producînd mutații de semnificație și reorientări în desemnare. În sfîrșit, tot în comunicare, cuvîntul poate ajunge în situația de a se raporta la elemente sau aspecte ale limbii, dovedind prin aceasta că respectivele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de opțiuni, care, dacă devin prescriptive, alcătuiesc normele (= regulile) ei, istoria limbii literare trebuie să identifice momentul, promotorul și motivul acestor opțiuni, să stabilească dacă ele au devenit tradiție și cînd s-a produs aceasta, dacă și cînd s-au socializat, dacă și de ce au fost obiectul unor controver-se, rectificări, contestări sau contracarări cu alte propuneri. Ca atare, deosebirea dintre lingvistica limbii literare și cea a limbii populare este atît de pronunțată ca metode, obiective și rezultate, încît o discuție extinsă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
direcțe provoacă la un moment dat schimbarea sunetului inițial în altul 195. Dar, precizează Philippide, deși pornesc ca fenomene naturale și inconștiente (determinate de baza articulatorie), schimbările lingvistice (în măsura în care au într-adevăr un efect asupra evoluției limbii) tind să se socializeze și să devină conștiente. Urmărind în continuare concepția lui Eugen Coșeriu, se remarcă afirmația că, spre deosebire de fenomenele naturale care se produc printr-o cauză, printr-o necesitate exterioară, fenomenele culturale, precum schimbările lingvistice, se produc în virtutea unei finalități, unei necesități
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de vitală pentru menținerea sistemului, încât face parte din definiția trăsăturilor esențiale ale acestuia" (Kapstein și Mastanduno, 1999, pp. 15-16). În esență, Deudney și Ikenberry privesc hegemonia americană ca o condiție necesară, dar nu și suficientă, pentru ca statele să fie socializate într-o ordine internațională liberală (Ikenberry și Kupchan, 1990). În consecință, sistemul internațional imaginat de autori rămâne asimetric într-un grad ridicat, SUA preluând o parte disproporționată din drepturile și responsabilitățile menținerii ordinii internaționale. Prin urmare, în practică autorii cedează
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
comportamentul internațional. În schimb, el poate fi interpretat ca bazându-se pe o logică a selecției, în care unitățile ce nu reacționează la imperativele balanței de putere sunt pedepsite sau eliminate din rândul actorilor semnificativi. Potrivit acestei descrieri, procesele competitive socializează unitățile în sensul adoptării unei identități egoiste, iar apoi asigură reproducerea ei în timp. A doua etapă a argumentului este reinterpretarea descrierii convenționale și reducționiste a teoriei liberale prin prisma intuițiilor constructiviste asupra socializării. Apariția unei școli constructiviste în anii
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pe Waltz să evidențieze importanța "pătrunzătoare" a competiției și a socializării. Socializarea este un proces de emulație, iar competiția un proces de eliminare. Statele întâlnesc stimulente structurale puternice pentru a imita rezultatele celor mai de succes actori și a se "socializa" în sistemul internațional. Dacă nu reușesc, competiția le va elimina. Aceasta are consecințe interne și externe pentru state. Pe plan intern, ele vor adopta organizări echivalente. Pe plan extern, statele vor adopta repertorii de comportament similare sub aspect structural. Competiția
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de lungă durată, statele liberale vor tinde să depășească performanțele statelor non-liberale. În mod similar, în contextul unui mediu anarhic, atributul distinctiv al statelor liberale de a fi de încredere creează o umbră pe termen lung asupra viitorului, care le socializează în mod neintenționat în pacea democratică (Huntley, 1996, pp. 57-58). Această umbră trebuie să fie clar distinsă de cea despre care discută instituționaliștii, întrucât ea apare ca urmare a identității colective adoptate de statele liberale, și nu a interacțiunii dintre
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]