1,210 matches
-
Distincția dintre acești termeni este specifică mai ales sociologiei americane care, sub imperiul temerilor endemice legate de provocările socialismului comunist, se ferește de jargonul "purist" al conceptului de social. Potrivit unor întrebuințări terminologice, "sociale" ar fi instituțiile sau legislația, iar "societale" ar fi evoluțiile, forțele, marketing-ul sau atitudinile. "Socialul" s-ar raporta la traiul comunitar în genere, în vreme ce "societalul" s-ar referi la societăți particulare. Nu consider că o astfel de abordare este fructuoasă: dimpotrivă, instituțiile sunt sociale, deoarece se
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
comunist, se ferește de jargonul "purist" al conceptului de social. Potrivit unor întrebuințări terminologice, "sociale" ar fi instituțiile sau legislația, iar "societale" ar fi evoluțiile, forțele, marketing-ul sau atitudinile. "Socialul" s-ar raporta la traiul comunitar în genere, în vreme ce "societalul" s-ar referi la societăți particulare. Nu consider că o astfel de abordare este fructuoasă: dimpotrivă, instituțiile sunt sociale, deoarece se referă la societate, însă structurile societății sunt societale. În accepțiunea mea, termenul "social" se referă strict la fenomenologia societății
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
atitudinile. "Socialul" s-ar raporta la traiul comunitar în genere, în vreme ce "societalul" s-ar referi la societăți particulare. Nu consider că o astfel de abordare este fructuoasă: dimpotrivă, instituțiile sunt sociale, deoarece se referă la societate, însă structurile societății sunt societale. În accepțiunea mea, termenul "social" se referă strict la fenomenologia societății, în vreme ce termenul "societal" are mai degrabă conotații stuctural-morfologice iar în aceste sensuri voi folosi diferențiat cele două concepte. În ceea ce privește societatea românească actuală, voi considera că aceasta parcurge un traseu
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
referi la societăți particulare. Nu consider că o astfel de abordare este fructuoasă: dimpotrivă, instituțiile sunt sociale, deoarece se referă la societate, însă structurile societății sunt societale. În accepțiunea mea, termenul "social" se referă strict la fenomenologia societății, în vreme ce termenul "societal" are mai degrabă conotații stuctural-morfologice iar în aceste sensuri voi folosi diferențiat cele două concepte. În ceea ce privește societatea românească actuală, voi considera că aceasta parcurge un traseu al modernizării contemporane asemănător (deși nu identic) oricărui spațiu cultural al lumii de tip
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o importanță argumentativă deosebită în cadrul capitolelor privind societatea postindustrială în genere. Lucrarea de față este structurată în trei părți. În prima secțiune voi expune elementele teoretice fundamentale care mi se par relevante pentru cercetarea modernității, a modernismului și a structurilor societale. În partea a doua voi aborda aspectele metodologice ale acestui demers. Ultima secțiune va consta în cercetarea însăși și în concluziile acesteia. În ceea ce privește izvoarele documentare, le-am grupat în două categorii: pe de o parte, lucrări citate sau numai consultate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dacă acesta există atât ca definiendum, cât și ca definiens al realităților concrete) pare să nu reprezinte altceva decât o "alterare" a setului axiologic ce inițiază "modernitatea". Întrebarea esențială constă așadar în felul în care ne raportăm la evoluția sistemului societal de sorginte european-occidentală pe parcursul ultimelor secole. Este lesne să constatăm că ne aflăm într-un punct de impas, în care întâmpinăm dificultăți în clasificarea și definirea modernității înseși. În primul rând, este "modernitatea" (sau "modernismul") doar un construct metodologic? Este
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
metodologic? Este starea de spirit modernă contemporană o "anchiloză" a trăirii spirituale iluministe? În esență, ne întrebăm dacă "modernitatea" este un simplu construct necesar pentru explicarea funcționării societății sau dacă nu cumva aceasta reprezintă un produs real al dezvoltării "organice" societale. În al doilea rând, este clară definirea modernității înseși, câtă vreme unii gânditori consideră că aceasta ne este contemporană? Întrebarea de fond este dacă putem să judecăm și să definim epoca istorică în care se dezvoltă societatea contemporană, în condițiile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
căilor de dezvoltare socială, ceea ce contribuie la constituirea, printre altele, a unei crize identitare a lumii contemporane. Definirea modernității înseși poate cirmcumscrie o dificultate în cadrul discuției generale privind epoca modernă. Sociologia clasică, a cărei apariție coincide cu observațiile asupra modificărilor societale caracteristice modernității timpurii industrializarea, urbanizarea, apariția statului-națiune democratic, laicizarea culturii -, a abordat din perspective specifice timpului problematica acestor schimbări. Pentru Karl Marx (1867/1955-1960), spre exemplu, societatea modernă este reprezentată de societatea capitalistă, care succede istoric societății feudale. Relațiile sociale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a traversat trei stadii de dezvoltare. În cadrul "Primului Val", aceasta a cunoscut faza agricolă; în "Al Doilea Val", omenirea a traversat faza industrială; iar cel de "Al Treilea Val" corespunde civilizației contemporane, caracterizate prin mutații complexe la nivel cultural și societal: Această nouă civilizație este atât de revoluționară încât sfidează toate presupunerile noastre anterioare. Vechile moduri de gândire, vechile formule, dogme și ideologii, oricât de îndrăgite sau folositoare vor fi fost ele în trecut, nu mai corespund realităților. Lumea care se
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
se putea face față poverii decizionale. În acest scop au trebuit să fie inventate instituții politice noi, revoluționare." (id., p. 587). Cu toate acestea, există și aici un punct de "masă critică", la fel ca în orice proces de structurare societală. Toffler argumentează în felul următor în favoarea ideii că democrația apare de la sine în contemporaneitate: "În fiecare moment însă există o anumită limită a capacității elitelor guvernante de a absorbi oameni noi, limită determinată în esență de mărimea poverii decizionale. De
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sunt colaterale modernității; cauza lor constă într-adevăr în industrializarea excesivă, iar gestionarea lor aparține modernității târzii ca epocă istorică. Însă nu cred că acestea reprezintă și o caracteristică definitorie a izomodernismului. Prin cercetarea fenomenelor cu impact real asupra structurilor societale, voi propune în această lucrare o definire a epocii istorico-sociale în care pătrundem în prezent, drept societate "izomodernă". "Modernă" este limpede din ce motive: consider că nu am părăsit "modernismul" și că ne aflăm în plină tranziție în interiorul modernității. "Izo
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în contemporaneitate reprezintă, cred, o a treia fază a epocii moderne, survenind postmodernității relativizante, ambigue, tumultoase. Iar această fază, împreună cu o multitudine de caracteristici structurale și funcționale proprii, îmbracă și forma unor recuperări izvorâte din marile revoluții ale cunoașterii și societale ale modernității incipiente. La nivel metateoretic, nu este de ignorat că însăși sociologia ca știință s-a născut din nevoia unor explicații generată de apariția modernității. Fiind strâns interconectate, caracterul modern al viziunilor marilor clasici ai sociologiei înseși (Marx, Durkheim
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
contemporane nouă, presupune nu numai analize asupra rostului sociologiei ca știință, ci și analize asupra schimbărilor structurale la nivelul societății. Principalele aspecte de interes pentru lucrarea de față în ceea ce privește schimbările structurale vor fi abordate în capitolul următor. Capitolul 2 Structuri societale ale modernității Problematica legată de structurile societale a suscitat și continuă să genereze vii dezbateri în cadrul comunității științifice, în special prin aspectele de (aparentă?) neconcordanță între principalele teorii explicative: structuralism, funcționalism, interacționism (simbolic). Dincolo de aceste dispute, atât metodologice, cât și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
rostului sociologiei ca știință, ci și analize asupra schimbărilor structurale la nivelul societății. Principalele aspecte de interes pentru lucrarea de față în ceea ce privește schimbările structurale vor fi abordate în capitolul următor. Capitolul 2 Structuri societale ale modernității Problematica legată de structurile societale a suscitat și continuă să genereze vii dezbateri în cadrul comunității științifice, în special prin aspectele de (aparentă?) neconcordanță între principalele teorii explicative: structuralism, funcționalism, interacționism (simbolic). Dincolo de aceste dispute, atât metodologice, cât și de abordare descriptivă, întrebarea fundamentală se focalizează
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
lucrare, în măsura în care societatea parcurge în prezent un proces de restructurare morfologică și morfogenetică, ea tinde să devină izomodernă. Această restructurare capătă forma celei de "a patra hipnoze". Numesc aici "a patra hipnoză" procesul actual de mutații morfogenetice asemănătoare cu mutațiile societale asociate apariției artei rupestre ("prima hipnoză"), inventării scrisului ("a doua hipnoză"), respectiv inventarea tiparului ("a treia hipnoză). Potrivit definiției de dicționar, hipnoza reprezintă o "stare modificată de conștiință, trecătoare și artificială, provocată la sugestia altei persoane care se numește "hipnotizator
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
2006). Folosesc aici termenul "hipnoză" tocmai pentru a sublinia prin analogie caracterul cvasiinconștient al proceselor traversate de societatea contemporană și slăbirea controlului conștient asupra propriilor comportamente și a contactului cu realitatea socială obiectivă. Conexiunea dintre modernitate în genere și modificările societale la nivel structural nu este, de asemenea, dificil de intuit. Dacă modernitatea este relativ continuă, aceasta cunoaște totuși unele modificări structurale importante. În a treia parte (Secțiunea III, cap. 4-7) a acestei lucrări, voi încerca să identific unele dintre cele
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
4-7) a acestei lucrări, voi încerca să identific unele dintre cele mai importante astfel de modificări. Pentru acum însă, voi întreprinde o incursiune sumară în sociologia structuralistă. Acest demers este necesar pentru a delimita înțelesul conceptului sociologic de structură socială/societală. Odată desprinsă semnificația acestui concept, voi putea trece la identificarea unor schimbări structurale specifice perioadei izomoderne. Modelul de analiză pe care îl propun constă, după cum voi explica mai pe larg, la sfârșitul lucrării, în trinomul structurare destructurare restructurare. Conform teoriilor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
schimbări ale regulilor, ale simbolurilor culturale, ale sistemelor valorice, ale organizării sociale etc. Schimbarea socială este inerentă evoluției umane, indiferent dacă o analizăm structural sau funcțional. De cea mai mare importanță este să formulăm explicații (mai puțin prognoze) privind dezvoltarea societală. Iar astfel de explicații (sau, atunci când este posibil, prognoze) pot fi conturate atât prin observații privind acțiunea socială, cât și prin studiul despre structurarea socială. Asupra acestor aspecte mă voi apleca în continuare. Structurarea Potrivit teoriilor amintite mai sus, structurile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sunt reductibile la acțiuni, dar nici nu ar exista în lipsa acestora. Relația dintre structuri și acțiuni sociale este biunivocă. Să reținem din teoria structurării accentul pus pe acțiunea socială. Această rezultantă poate fi exprimată prin intermediul următoarei axiome: (A) Chiar dacă structurile societale prezintă o importanță fundamentală, nu sunt de ignorat acțiunile care pot conduce la noi structurări și, implicit, la schimbări în sistemul social datorate acțiunii actorilor sociali. Într-adevăr, acțiunea socială nu poate fi separată de structurile societale create prin aceasta
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
A) Chiar dacă structurile societale prezintă o importanță fundamentală, nu sunt de ignorat acțiunile care pot conduce la noi structurări și, implicit, la schimbări în sistemul social datorate acțiunii actorilor sociali. Într-adevăr, acțiunea socială nu poate fi separată de structurile societale create prin aceasta; chiar dacă acțiunile nu dobândesc trăsături specific sociale decât în interiorul unor structuri în cadrul cărora acestea capătă sens, intenționalitatea lor și externalizarea scopurilor creează însuși caracterul lor social. Partea a II-a METODOLOGIA Capitolul 3 Spre o abordare paradigmatică
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sociale. În particular, voi încerca să descopăr în capitolele următoare viabilitatea sau, dimpotrivă, inaplicabilitatea metodologiilor specifice teoriilor morfogenetice ale complexității la fenomenele parcurse de unele dintre subansamblele sociologice. Acest demers se axează, așa cum am precizat, pe realitățile contemporane ale dezvoltării societale postindustriale. Un aspect de importanță majoră se reliefează aici prin faptul că metodele și metodologiile clasice, atât cantitative, cât mai ales calitative, ale cercetării sociologice nu sunt ignorate, ci sunt integrate într-un spectru mai larg al cercetării teoretice fundamentale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dereglările psihice; la fluctuațiile și turbulențele bursiere; sau la unicitatea operelor artistice de geniu. Dacă astfel de exemple de fenomene complexe sunt lesne de observat în viața cotidiană, de ce nu am avea speranța să descoperim fenomene morfogenetice și în plan societal? În condițiile în care teoriile morfologice au fost elaborate de către cercetători din cadrul științelor exacte, nu intenționez să cad în greșeala de a confunda aceste științe cu științele sociale, interpretând societatea ca pe un simplu mecanism supus legilor naturii. Însă intenționez
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
numește fenomene de autoorganizare apărute în anumite condiții în populații compuse din indivizi identici a priori. Putem identifica astfel de populații complexe în seturile de molecule din chimie, celulele studiate de biologie, rețelele de agenți economici sau entitățile și structurile societale. În esență, structurile disipative desemnează generarea aparent spontană a unei ordini prin intermediul unor "procese cooperante". Este aici vorba de fenomene de autoorganizare care apar în anumite condiții (e.g., în reciclarea și ecologia urbane, în asimilarea migrației temporare sau definitive etc.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
împreună cu setul analitic reprezentat de concepte precum cel de turbulență, de atractor, de supersensibilitate la condițiile inițiale sau de proces cooperant. Desigur, dacă aplicăm teoria fractalilor la știința actuală a sociologiei, vom putea avea îndrăzneala să ne gândim la structurile societale ca la entități de tip fractal, iar la stările geopolitice ca la structuri de același tip. Într-adevăr, puține sunt în realitatea socială structurile nonfractale. Majoritatea structurilor societale sunt instabile, neregulate, și au comportamente adesea dificil de prevăzut; iar majoritatea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
actuală a sociologiei, vom putea avea îndrăzneala să ne gândim la structurile societale ca la entități de tip fractal, iar la stările geopolitice ca la structuri de același tip. Într-adevăr, puține sunt în realitatea socială structurile nonfractale. Majoritatea structurilor societale sunt instabile, neregulate, și au comportamente adesea dificil de prevăzut; iar majoritatea statelor duc politici neregulate, dictate de interese variabile. Chiar și în societățile închise de tipul celor totalitare, există schimbări "fracturante"; și chiar și în "familii/grupuri închise", se
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]