3,508 matches
-
viață, determinate în special de malformații și cauze perinatale, și una postneonatală, care vizează decesele după vârsta de o lună. În special cea postneonatală are un determinism social important, mortalitatea după vârsta de o lună fiind profund influențată de nivelul socio-economic și educațional al familiei, de gradul de dezvoltare a zonei geografice în care se naște copilul, implicit de acoperirea cu servicii medicale și calitatea acestora, dar și de gradul de urmărire a sarcinii și de pregătirea pentru sarcină a mamei
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
au rambursat prin CNAS 993.358 "acte terapeutice" stomatologice, fără a se preciza câte dintre acestea sunt destinate copiilor*75). *75) Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Raport de activitate. 2020. http://www.cnas.ro//theme/cnas/is/ckeditor/filemanager/userfiles/Raport_activitate_CNAS_2020.pdf Copiii cu dizabilități, cei care provin din familii cu nivel socio-economic precar sau din mediul rural au o probabilitate mai redusă de a-și atinge cea mai bună stare de sănătate posibilă și sunt mai afectați de barierele de acces existente ... 4.2.5. Comportamente la risc și accesul la educație pentru sănătate
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
la toate cele trei competențe evaluate. *110) Ibidem, p. 53 *111) Institutul Național de Statistică, Sistemul educațional în România. Date sintetice, p. 26 Analiza rezultatelor PISA 2018 evidențiază existența unei diferențe majore între școli în funcție de apartenența la medii socio-economice avantajate sau dezavantajate. Indicatorul care măsoară polarizarea rezultatelor din cauza statusului socio-economic a cunoscut o creștere cu aproximativ 30%, atât la matematică, cât și la citire/lectură*112). De asemenea, cei care provin din mediile socio-economice cele mai avantajate au un risc
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
Național de Statistică, Sistemul educațional în România. Date sintetice, p. 26 Analiza rezultatelor PISA 2018 evidențiază existența unei diferențe majore între școli în funcție de apartenența la medii socio-economice avantajate sau dezavantajate. Indicatorul care măsoară polarizarea rezultatelor din cauza statusului socio-economic a cunoscut o creștere cu aproximativ 30%, atât la matematică, cât și la citire/lectură*112). De asemenea, cei care provin din mediile socio-economice cele mai avantajate au un risc de aproximativ 15% de a avea o performanță foarte slabă, respectiv sub
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
în funcție de apartenența la medii socio-economice avantajate sau dezavantajate. Indicatorul care măsoară polarizarea rezultatelor din cauza statusului socio-economic a cunoscut o creștere cu aproximativ 30%, atât la matematică, cât și la citire/lectură*112). De asemenea, cei care provin din mediile socio-economice cele mai avantajate au un risc de aproximativ 15% de a avea o performanță foarte slabă, respectiv sub nivelul 2 de performanță, în timp ce probabilitatea celor ce provin din familiile cele mai dezavantajate de a atinge cel mult nivelul
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
și cei care înregistrează rezultate foarte bune: 1 din 4 elevi cu rezultate foarte bune, provenind din medii dezavantajate se gândește că nu va absolvi învățământul terțiar, comparativ cu 1 din 30 de elevi cu rezultate foarte bune, din medii socio-economice avantajate*114). *112) OECD (2019), PISA 2018 Rezultate (Volumul I): Ce știu și ce pot face elevii, PISA, OECD Publishing, Paris, p.21 *113) Botezat, A. (2019). Factori determinanți ai analfabetismului funcțional. O analiză a datelor PISA pentru România, în Bădescu, G.
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
pentru politici responsabile bazate pe date - analiză 2015-2019, p. 38 *117) Indicele de Risc Socio-Educațional este un indicator agregat compus din riscul de abandon școlar, nivelul de pregătire al cadrelor didactice, gradul de pregătire al elevilor și nivelul de dezvoltare socio-economică a localității (Human Catalyst, Indicele de Risc Socio Educațional - fundament pentru politici responsabile bazate pe date - analiză 2015-2019, p. 21) *118) Ivan, C., Rostaș I. (2015), Măsuri de succes în prevenirea părăsirii timpurii a școlii, pp. 5-6 *119) Ivan, C.
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
reducere a emisiilor antropice naționale de poluanți atmosferici, care presupune în principal: – prezentarea opțiunilor de politică care trebuie luate în considerare și care ar contribui la îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor până în anul 2030; ... – prezentarea situației privind premisele socio-economice și a datelor privind indicatorii socio-economici la nivel național și pe sectoare de activitate; ... – prezentarea necesarului și a deținătorilor de date și informații care să contribuie la stabilirea măsurilor de reducere a emisiilor; ... – identificarea și prezentarea politicilor/strategiilor/reglementărilor la nivel național
PROGRAM NAȚIONAL din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273977]
-
poluanți atmosferici, care presupune în principal: – prezentarea opțiunilor de politică care trebuie luate în considerare și care ar contribui la îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor până în anul 2030; ... – prezentarea situației privind premisele socio-economice și a datelor privind indicatorii socio-economici la nivel național și pe sectoare de activitate; ... – prezentarea necesarului și a deținătorilor de date și informații care să contribuie la stabilirea măsurilor de reducere a emisiilor; ... – identificarea și prezentarea politicilor/strategiilor/reglementărilor la nivel național care au ca efect prevenirea, controlul
PROGRAM NAȚIONAL din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273977]
-
se bazează pe datele istorice cuprinse în IIR, strategiile și planurile de dezvoltare la nivel național și sectorial și prognozele indicatorilor macro-economici rezultați din elaborarea și analiza strategiilor și politicilor Guvernului României adoptate la nivel național și sectorial pentru dezvoltarea socio-economică a țării. Pentru elaborarea prognozelor de emisii de poluanți atmosferici în scenariul cu măsuri se iau în considerare: – P și M implementate: acele P și M pentru care legislația națională este în vigoare, asupra cărora s-au stabilit acorduri de
PROGRAM NAȚIONAL din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273977]
-
IMPLEMENTĂRII UNOR MASURI DE REMEDIERE LA UN STUDIU DE CAZ Cerințe preliminare dar necesare pentru analiza cost - beneficiu: ● Definirea obiectivelor Obiectivele proiectului reflectă beneficiile aduse de implementarea metodelor de prevenire și control a pătrunderii radonului în clădirile existente. Principalul obiectiv socio-economic al unui proiect trebuie să fie reducerea îmbolnăvirilor cauzate de emanațiile de radon, fiind unul din principalii agenți din mediul înconjurător considerat, după fumat, a doua cauză în apariția cancerului pulmonar. Stabilirea temei de proiectare este independentă din punct de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
dorit. În acest sens companiile de la toate nivelurile pot contribui la dezvoltarea durabilă prin procese inovatoare. Ciclul de viață - abordarea bazată pe ciclul de viață Obiectivul principal este reducerea impactului produselor si serviciilor asupra mediului si îmbunătățirea performanței lor socio-economice pe întreg ciclul de viață. Aceasta include proiectarea, extracția materiilor prime, producția, logistica, utilizarea până la eliminare sau reciclare la sfârsitul ciclului de viață. La toate nivelurile, entitățile pot contribui la dezvoltarea durabilă prin procese inovatoare, în loc să se
METODOLOGIE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276523]
-
MEDIUL ABIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE 2.1.a. Geologie 2.1.b. Relief 2.2. Clima ... 2.3. Hidrografie ... 2.4. Pedologie ... ... 3. MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE 3.1. Flora și vegetația ... 3.2. Habitatele ... 3.3. Fauna ... 3.4. Peisajele ... ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE 4.1. Aspecte socio-economice ... 4.2. Factorii interesați ... 4.3. Utilizarea terenurilor ... 4.4. Obiective turistice ... 4.5. Activități educative și dotări ... ... 5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV 5.1. Evaluare pentru mediul fizic și biodiversitate 5.1.1. Evaluarea pentru mediul
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
structura și funcționalitatea ecosistemelor forestiere, acvatice și praticole. Atitudinea administrației silvice fată de terenurile din parc a favorizat menținerea stării de conservare a pădurilor în unele zone, iar în altele, declanșarea unor măsuri de reabilitare ecologică. După anul 1990, condițiile socio-economice și retrocedarea unor terenuri forestiere au determinat o schimbare de atitudine a deținătorilor/utilizatorilor de terenuri, presiunea asupra resurselor naturale crescând în mod semnificativ. Este foarte probabil ca presiunea turistică să crească, ceea ce constituie un factor de risc pentru conservarea
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
peisagistic, riscă să dispară. Un alt proces, asemănător cu cel anterior, este dezvoltarea și răspândirea comunităților de jneapăn pe versanți ceea ce face ca smirdarul, iubitor de lumină, să fie eliminat din competiție. ... ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE 4.1. Aspecte socio-economice Unități administrativ-teritoriale Unitățile administrativ-teritoriale aferente ariilor naturale protejate vizate, sunt constituite din 25 de comune, municipiul Toplița și municipiul Vatra Dornei, repartizate pe aria a 4 județe. Tabelul nr. 6 - Unitățile administrative-teritoriale de pe raza Parcului Național Călimani Județul Comune
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
OG3: Dezvoltarea sistemului național de Cercetare - Dezvoltare - Inovare în domeniul IA OG4: Asigurarea transferului tehnologic prin parteneriate OG5: Facilitarea adoptării IA în întreaga societate OG6: Dezvoltarea unui sistem de guvernanță și de reglementare a IA Capitolul 7 Rezultatele așteptate - impactul socio-economic al adoptării IA Capitolul 8 Indicatorii Capitolul 9 Procedurile de monitorizare și evaluare 9.1. Linii directoare 9.2. Cadrul instituțional și procedural pentru implementare, monitorizare și evaluare Capitolul 10 Instituțiile responsabile Capitolul 11 Implicațiile bugetare și sursele de finanțare 11.1. Instrumente
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
organizarea unei rețele naționale de spații de testare și experimentare (TEF) a soluțiilor dezvoltate în domeniul IA. OG5. Facilitarea adoptării IA în întreaga societate OS5.1. Adoptarea tehnologiei IA în sectorul public. OS5.2. Adoptarea și valorificarea tehnologiilor de IA în sectoare socio-economice prioritare. OG6. Dezvoltarea unui sistem de guvernanță și de reglementare a IA OS6.1. Asigurarea cadrului de guvernanță pentru dezvoltarea IA. OS6.2. Facilitarea dezvoltării IA prin reglementare și standardizare. Fiecare dintre obiectivele specifice de mai sus este detaliat pe calupuri de
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de produse și servicii inovative. Un avantaj este că testarea acestor aplicații este asigurată în mediu real). Soluțiile dezvoltate, inclusiv codul, urmează să fie făcute publice și promovate de către ADR. OS5.2. Adoptarea și valorificarea tehnologiilor de IA în sectoare socio-economice prioritare Program - Adoptarea și valorificarea IA în sistemul de sănătate – Dezvoltarea și utilizarea unor soluții bazate pe IA pentru îmbunătățirea procesului de identificare a urgențelor medicale semnalate de cetățeni către Serviciul de urgență 112, precum și de gestionare a acestora
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
AIID al organizației Partnership for AI. A se vedea Cap. 8 care conține un tabel cu aceste registre. *145) Pe linia https://www.ai4media.eu *146) Inclusiv dezvoltare de jocuri educaționale pentru antrenarea copiilor/adolescenților în identificarea știrilor false. Capitolul 7 Rezultatele așteptate - impactul socio-economic al adoptării IA În iunie 2023, Parlamentul European a adoptat poziția sa referitoare la Pachetul de măsuri promovat de Comisia Europeană, denumit AI Act, primul set de reguli, la nivel mondial, menit să gestioneze riscurile generate de adoptarea tehnologiei IA
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de aceste 3 state. Creșterea volumului de investiții în IA a fost realizată, în special, de sectorul privat (66% din totalul investițiilor), în timp ce sectorul public a crescut investițiile cu 34%, într-un singur an. O analiză a impactului socio-economic, în absența unor date concrete pentru România care să indice punctul de start, poate fi gândită prin extrapolarea acestor informații și monitorizarea investițiilor pe care companiile din România le realizează și, ulterior, a beneficiilor, de natură economică. De asemenea, o
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
autorităților publice care beneficiază de sprijin (cf. măsurilor propuse la OS5.1) pentru a dezvolta servicii, produse și procese digitale. Sursă ADR, Observatorul de date al transformării digitale Număr 11 150 238 OS5.2. Adoptarea și valorificarea tehnologiilor de IA în sectoare socio-economice prioritare Indicator de rezultat 5.2.1 :Numărul companiilor care folosesc tehnologii IA, din sectoarele economice prioritare Sursă ADR Număr - 20 100 OG6. Dezvoltarea unui sistem de guvernanță și de reglementare a IA Indicator de impact 6.1: Avansarea în clasamentul “Government Al
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
că mecanismul de monitorizare și evaluare va trebui să facă față unor provocări, precum: 1. dinamica domeniului, evoluții imprevizibile, salturi tehnologice majore, cadru legislativ în continuă adaptare; ... 2. diferențele dintre percepția și nivelul real de utilizare a IA în mediul socio-economic din România; ... 3. dificultățile în evaluarea corectă a utilității sistemelor de IA; ... 4. lipsa de transparență a sistemelor bazate pe IA; ... 5. nevoia de diferențiere între programe pilot și sisteme utilizate efectiv.*155) ... *155) De exemplu, sunt multe proiecte/colaborări care urmăresc
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
sprijinirea unei comunități de dezvoltatori (freelancers) care să mențină/ să dezvolte sisteme de IA deschise pentru reutilizare în administrația publică din România. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării; Ministerul Finanțelor Obiectivul specific 5.2. Adoptarea și valorificarea tehnologiilor de IA în sectoare socio-economice prioritare Măsura 5.2.1. Stimularea dezvoltării de aplicații bazate pe IA care utilizează datele disponibile în Dosarul Electronic de Sănătate (DES), precum și datele colectate prin programe naționale specifice, pentru monitorizarea stării de sănătate și implementarea de măsuri de screening și
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
digitală IMM-urilor și autorităților publice din România consolidând astfel procesele de transformare digitală a societății și economiei la nivel regional și național prin intermediul CID-urilor. Obiectivul general sprijină atingerea viziunii care fundamentează transformarea digitală ca vehicul pentru dezvoltarea socio-economică armonioasă a României. ... 6.2. Obiective specifice: 6.2.1. OS1: Consolidarea dialogului structurat privind digitalizarea, coordonat la nivel național de MCID impreuna cuADR și întărirea rolului fundamental nu doar consultativ al CID-urilor în elaborarea de politici, strategii și mecanisme pentru digitalizare
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288984]
-
IMM-urilor și a autorităților publice din România consolidând astfel procesele de transformare digitală a societății și economiei la nivel regional și național prin intermediul CID-urilor. Obiectivul general sprijină atingerea viziunii care fundamentează transformarea digitală ca vehicul pentru dezvoltarea socio-economică armonioasă a României. OS1: Consolidarea dialogului structurat privind digitalizarea coordonat la nivel național de MCID și ADR și întărirea rolului fundamental nu doar consultativ al CID-urilor în elaborarea de politici, strategii și mecanisme de digitalizare și inovare a IMM
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288984]