1,301 matches
-
l-a reprezentat individul, iar identitatea colectivă a fost considerată o emergență, o rezultantă a identificărilor comune. Definiția identității socioculturale, de la care am plecat în analize, s-a bazat pe asumpția unei ontologii triplu stratificate și a fost următoarea: identitatea socioculturală este rezultatul unui proces continuu de identificare, similară cu a celorlalți, cu elemente aparținând dimensiunii latente (valori, memorii colective, simboluri etc.), actualizate prin și în anumite (și nu alte) trăiri (emoții, atitudini ș.a.), cogniții, reprezentări sau acțiuni sociale (fie ele
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu alte) trăiri (emoții, atitudini ș.a.), cogniții, reprezentări sau acțiuni sociale (fie ele discursuri sau comportamente). Întrebarea principală pe care am urmărit-o în plan empiric a fost "Care este profilul identitar al tinerilor din România?". Nu am investigat identitatea socioculturală sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunile axiologică și etnospirituală, la care am adăugat nivelul reprezentărilor sociale asupra identificărilor socioculturale. În planul reprezentărilor sociale, am concluzionat, sub rezerva puținelor datelor disponibile, că întoarcerea către tradiționalism sau conservatorism a tinerilor din
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
am urmărit-o în plan empiric a fost "Care este profilul identitar al tinerilor din România?". Nu am investigat identitatea socioculturală sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunile axiologică și etnospirituală, la care am adăugat nivelul reprezentărilor sociale asupra identificărilor socioculturale. În planul reprezentărilor sociale, am concluzionat, sub rezerva puținelor datelor disponibile, că întoarcerea către tradiționalism sau conservatorism a tinerilor din rural e reflectată și în reprezentările pe care aceștia le au despre ei înșiși. Rezultatele acestea vin în întâmpinarea celor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pp. 151-178. Roth, Andrei (2002), Modernitate și modernizare socială, Iași, Polirom. Rughiniș, Cosima (2006), "Religiozitate și scepticism religios", în D. Sandu (coord.), Viața socială în România urbană, Iași, Polirom, pp. 123-132. Rusu, Horațiu (2000), "Elemente reprezentare și internalizare a identității socioculturale în rândul tinerilor în societatea românească", în Revista Româna de Sociologie, 1-2, pp. 55-74. Rusu, Horațiu (2003), "Towards a theoretical model of identity. The sociocultural identity as internalization of religious values", în Voicu, Bogdan și Rusu, Horațiu (ed.), Globalization, European
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
România urbană, Iași, Polirom, pp. 123-132. Rusu, Horațiu (2000), "Elemente reprezentare și internalizare a identității socioculturale în rândul tinerilor în societatea românească", în Revista Româna de Sociologie, 1-2, pp. 55-74. Rusu, Horațiu (2003), "Towards a theoretical model of identity. The sociocultural identity as internalization of religious values", în Voicu, Bogdan și Rusu, Horațiu (ed.), Globalization, European Integration, and Social Development in European Postcommunist Societies, Sibiu, Psihomedia, pp. 265-274. Rusu, Horațiu (2004), "Romanians and the idea of european integration: an analysis based
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în aforismul său: panta rei. 13 Care pot fi incluse în categoria întrebărilor ontologice (vezi de exemplu Hay, 2002:61-63) 14 Capitolul 3 (Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul) și Capitolul 4 (Perspective românești asupra identității). 15 Capitolul 5 (Identitatea socioculturală). 1 Conceptul de paradigmă va fi utilizat pe parcursul lucrării în sensul lui Kuhn (1999). Paradigmele desemnează un model de abordare a realității sociale care generează o tradiție coerentă a cercetării științifice. Ele sunt "acele realizări științifice universal recunoscute care, pentru
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
8 Vezi Bădescu (2002). 9 Vezi Bădescu (2002; 2005). 10 Vezi și Barth (1969) pentru detalii privind relația categorizare, identitate (etnică) și elemente culturale. 11 Vezi Capitolul 2 pentru discuția personal-colectiv. 12 Cu alte cuvinte, sistemul de referință este dimensiunea socioculturală ca dimensiune totală. 13 Interacțiuni sociale, de exemplu. 14 Coduri, valori de exemplu 15 De fapt, considerăm că ideea identităților multiple își are sursa în confuzia definirii intern-extern sau hetero- și autoidentificare; cu alte cuvinte, chiar dacă pentru observatorul extern fețele
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
reversibil" vezi Afloroaiei (2005) și Bădescu (1988). 21 Timpul prezent sau comun, ireversibil și irecuperabil Afloroaiei (2005: 89-91). 22 Nivelul spiritual, social, politic, religios, al tradițiilor și instituțiilor. 23 Adică în urma filtrului generat de nivelul potențialităților. 24 Practic nucleul identității socioculturale reprezintă componenta sau dimensiunea sa etnospirituală. 25 Vezi Capitolul 6. 1 Vom constata pe parcursul capitolului că de această întrebare vor fi legate și altele, ce vizează aspecte privind schimbarea identității sau percepția schimbării. 2 Evident că o chestiune atât de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
analiza dedicată reprezentărilor. 55 De fapt, tipul datelor și lipsa datelor longitudinale în ceea ce privește identificările pe dimensiunea etnospirituală nu ne permit să afirmăm, dar nici să infirmăm concluziile degajate în urma analizelor celorlalte dimensiuni. 1 VRA. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- HORAȚIU RUSU Schimbare socială și identitate socioculturală 2 1
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
complexitatea termenului și, în același timp, obligativitatea menționării unui alt concept din sociopsihologie, si anume cel de imagologie, care "cercetează sistematic reprezentările pe care le au popoarele sau clasele sociale despre ele însele" (DEX, 1996: 475). I.3.b. Imagologie socioculturala (auto)percepția românilor Am menționat în "Spre o semiotica socială" că atât imaginea, cât și imagologia au în structura de profunzime noțiunea de valoare care trebuie interpretată nu doar ca scop, ci și ca mijloc, prin întruparea mentalului colectiv al
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în structura de profunzime noțiunea de valoare care trebuie interpretată nu doar ca scop, ci și ca mijloc, prin întruparea mentalului colectiv al interlocutorilor în obiecte-semn cu un caracter persuasiv. Aspectualizarea durativa a unui sistem de valori specific unui spațiu sociocultural se obține prin recursul la memorie, adică la ceea ce [...] da omului sentimentul de continuitate a eului de-a lungul timpului, în cadrul societății, conturându-i astfel personalitatea. Trecutul alimentează prezentul cu standarde, criterii de comparație, experiențe, tradiții, determinând reacțiile din experiența
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
19). Greimas și Fontanille ([1991] 1997) oferă în modelul actanțial imaginea acțiunii subiectului în căutarea unui obiect de valoare. Dar dincolo de valențele respectivului obiect, subiectul trebuie să dețină anumite competențe, pe care le putem echivala cu mărci axiologice universale sau socioculturale specifice și care vor constitui mijloacele morale pe care se bazează performanță subiectului pentru a atinge "stările-scop dezirabile" (Jacob, Flink apud Mureșanu 2001: 25). Discursurile autohtone corporatiste și politice din ultimii ani ar trebui să ia în considerație valorile socioculturale
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
socioculturale specifice și care vor constitui mijloacele morale pe care se bazează performanță subiectului pentru a atinge "stările-scop dezirabile" (Jacob, Flink apud Mureșanu 2001: 25). Discursurile autohtone corporatiste și politice din ultimii ani ar trebui să ia în considerație valorile socioculturale românești menționate în 1992 și 2002 de Alină Mungiu-Pippidi în Românii după '89 și Politică după comunism și în 2005 într-un studiu cantitativ (Valorile și credințele românești și europene: la fel sau nu?), realizat de IRSOP Market Research & Consulting
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de supliciu Cele două expresii idiomatice presupun două acțiuni umane, constituind imaginile convenționale pe care legăturile motivaționale se bazează. Alte două aspecte trebuie de asemenea menționate: pe de o parte, trecerea de la valoarea funcțională a celor trei obiecte către valoarea socioculturala, iar pe de altă parte, cele două legături motivaționale vor fi într-o relație de interdependenta. L1 Această primă legătură motivaționala, care asociază "a duce cu zăhărelul" (A1) cu "a înșela" (B), se axează, în contextul situațional al alegerilor, pe
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
simbolul dreptății în contextul cultural românesc. Asistăm la o reîntoarcere în timp prin acuzațiile de corupție împotriva PSD-ului, dar și prin acest străvechi instrument de tortură. Utilizarea metaforica a tepei ne determină să vorbim mai degrabă despre o valoare socioculturala a acesteia: "a nu vota pe x". Cei doi semnificanți (nivelurile meta-metaformei), a trage în țeapă și a da țeapă, au semnificații diferite, iar acest lucru se poate observa la nivelul agentului rațional: în timp ce a da țeapă este adesea asociat
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
țară reprezentarea sociosemiotică a realității românești în "Baroneasă", de Liviu Rebreanu Cred că testul literaturii este dacă noi înșine trăim mai intens prin actul lecturii.51 Deși considerat un text ficțional, suntem de părere că discursul literar rămâne un produs sociocultural care dezvăluie valori atât universale, cât și specific naționale. Motoul jurnalistei americane specializate pe domeniul politic demonstrează faptul că literatura se savurează nu doar printr-o lectură pasivă, ci printr-o trecere dincolo de o simplă secvențialitate a unor episoade narate
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Piru56 critică această optică greșită a scriitorului transilvănean. Reflectarea adâncă a lumii satului românesc transforma opera lui Rebreanu "într-o creație viguroasa, de lungă respirație și mari dimensiuni", după cum afirmă Al. Piru. Dincolo de un text ficțional, Baroneasă rămâne un discurs sociocultural al existenței fetelor din mediul rural, care încearcă să-și depășească condiția socială, chiar dacă această luptă poate conduce la o degradare a stării de a fi ca individ. În loc de concluzii De la "semio-ce" la semiotici textuale " Vizibilitatea este o capcană", afirma
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și Marc Bonhomme ([1997] 2005: 283) consideră că funcția calculelor topice constă în discernerea subiectelor sau a matrițelor tematice proiectate asupra imaginii pe baza întrebării: ce concepte subiacente și convenționale vehiculează ea? La acest nivel, interpretantul reactivează subiectele arhetipale sau socioculturale injectate de autorul conceptului, grație universului enciclopedic împărtășit de acestea. 47 Jean-Marie Klinkenberg ([1996] 2004 Inițiere în semiotica generală, Iași, Editura Institutul European, p. 378) realizează un tablou al figurilor iconice, iar modul în praesentia conjunct este unul dintre cele
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
tulburări de schemă corporală, timiditate excesivă, fobie școlară etc.; cauze ambientale/de mediu: cauze care provin din mediul școlar: afectarea comunicării optime dintre elevi și Învățător, supradimensionarea conținuturilor, organizarea deficitară a Învățării etc.; cauze care provin din mediul familial: condiții socioculturale și materiale precare, familii dezorganizate sau climat familial tensionat, dezinteresul părinților etc.; cauze sociale sau care țin de comunicare: condițiile precare din unele școli, absența serviciilor de asistență și asigurări sociale pentru familii aflate În dificultăți socioeconomice care nu-și
REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA OBIŞNUITĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2163]
-
Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua epocă a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • România religioasă, Mălina Voicu • Roumanie. Regards sociologiques, Ion. I. Ionescu • Schimbare socială și identitate socioculturală: O perspectivă sociologică, Horațiu Rusu • Simțul practic, Pierre Bourdieu • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia comunității, Tudor Pitulac • Sociologia culturii, Matthieu Béra, Yvon Lamy • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociology of law studies and research, Doina Balahur • Sociologia educației, Dumitru
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Demografie și societate, Philippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Era individului, Alain Renaut • Guvernarea orașului, Thierry Oblet • Identitatea socioculturală a tinerilor, Sabina-Adina Luca • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria gândirii sociologice. Marii clasici, Gilles Ferreol • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • România religioasă, Mălina Voicu • Roumanie. regards sociologiques, Ion. I. Ionescu • Sat bogat, sat sărac. Comunitate, identitate, proprietate în mediul rural românesc, Adela Elena Popa • Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică, Horațiu Rusu • Societatea românească azi, Constantin Crăițoiu • Societatea românească în tranziție, Ion I. Ionescu • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociologia minciunii, J.A. Barnes • Sociologia modei. Stil vestimentar și dezirabilitate socială, Alina
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
într-un anume sens, avangarda acestui fenomen social pe tărâmul virtual al comunicării online. Din punct de vedere tehnic, aceste comunități beneficiază de cele mai avansate soluții, iar din punct de vedere al diversității membrilor, ele sunt deschise unei varietăți socioculturale maxime. Games.net (http://www.games.net/) și Inlink (http://www.inlink.ro/) sunt exemple de comunități ce se încadrează în această categorie. 8. Sănătate. Comunitățile din domeniul sănătății variază de la mici grupuri de persoane care se confruntă cu aceleași
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
dezvoltă discursul religios într-un teritoriu al spațiului virtual necartografiat până în prezent. Conținuturile comunicării înglobează concepte fundamentale ale paradigmei creștine, precum cele referitoare la divinitate și atributele sale, dar și la condiția umană, abordate cu mijloacele lingvistice și în contextul sociocultural și istoric românesc. Temele identificate marchează repere conceptuale ce pot servi ca punct de plecare în delimitarea specificului comunităților virtuale religioase de limbă română în comparație cu alte tipuri de comunități virtuale de același tip. Un alt rezultat al analizei a condus
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
asociate într-o mai mare măsură rigidității și stabilității. Pe de altă parte, comunitățile virtuale religioase au fost promovate încă de la apariția lor ca forme comunitare religioase care, prin natura lor, prezintă un grad ridicat de flexibilitate la nevoile, particularitățile socioculturale și ideologice ale participanților. În plus, posibilitatea comunicării asincrone, în funcție de timpul disponibil al fiecărui subiect, reprezintă o altă dimensiune în care comunitățile virtuale sunt deosebit de flexibile comparativ cu cele locale. De aceea, existența unor diferențe semnificative statistic (p<0,01
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]