2,985 matches
-
familia lor, 24% au fost victime ale acestor abuzuri în ultimele 12 luni, mai mult decât o dată, iar 42% dintre femei au fost abuzate în ultimele 12 luni de soț sau de partener. Cauzele acestor manifestări de violență sunt: statutul socioeconomic al familiei (57%), problemele legate de creșterea copiilor (8%) și consumul de alcool (8%)” (Liiceanu, 2003, p. 170). Referindu-ne la profilul demografic al femeilor victime, s-a constatat că majoritatea au fost abuzate verbal și emoțional (cele cu vârste
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cu 1939, de Sheldon și Eleanor Glueck, la Școala de Drept de la Harvard; acest studiu se află la originea unei lucrări fundamentale (publicată în 1950) despre delincvența juvenilă. Cercetarea urmărea compararea unor tineri delincvenți cu parteneri nedelincvenți de același nivel socioeconomic. Cei 500 de delincvenți studiați de Glueck și Glueck erau internați în școli de corecție ca urmare a faptului că au comis delicte grave și pe fondul apartenenței lor la un mediu socioeconomic defavorizat. Între 1940 și 1944, Glueck și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
delincvenți cu parteneri nedelincvenți de același nivel socioeconomic. Cei 500 de delincvenți studiați de Glueck și Glueck erau internați în școli de corecție ca urmare a faptului că au comis delicte grave și pe fondul apartenenței lor la un mediu socioeconomic defavorizat. Între 1940 și 1944, Glueck și Glueck au constituit un grup-martor compus din elevi despre care se știa că nu au comis acte antisociale grave și care frecventau școli situate în vechile cartiere sărace din Boston. Tinerii delincvenți și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
anii care au urmat, cel puțin 26% au fost arestați - în general din motive legate de starea de ebrietate sau pentru delicte minore -, iar 19% au petrecut cel puțin o zi la închisoare. Aceste procentaje au fost puse în legătură cu nivelul socioeconomic scăzut al mediului de origine, și nu cu existența unor tendințe antisociale marcante. Cel de-al treilea grup inclus în Studiul dezvoltării adultului cuprinde 90 de femei și constituie, de fapt, un eșantion reprezentativ din lotul de 672 de subiecți
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
date cu privire la acele cazuri. Singura diferență dintre aceste 50 de femei și cele 40 care au participat efectiv la interviuri era doar starea lor mai precară de sănătate. Două precizări se cuvin a fi făcute: - prima se referă la nivelul socioeconomic al celor două grupuri de bărbați. „Studenții la Harvard” aparțin, cu mici excepții, unei categorii favorizate din populația generală. Subiecții grupului „Bărbaților din Boston” reprezintă, în schimb, un ansamblu de persoane defavorizate din punct de vedere socioeconomic; - cea de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
referă la nivelul socioeconomic al celor două grupuri de bărbați. „Studenții la Harvard” aparțin, cu mici excepții, unei categorii favorizate din populația generală. Subiecții grupului „Bărbaților din Boston” reprezintă, în schimb, un ansamblu de persoane defavorizate din punct de vedere socioeconomic; - cea de-a doua precizare se referă la venitul mediu anual, la 47 de ani, al subiecților din cele trei eșantioane. Calculat în dolari americani (la cursul din 1989), acest venit era de aproximativ 90.000 $ pentru „Studenții la Harvard
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
7 dintre cele 37 de femei evaluate din „Eșantionul Terman”. Rezultatele permit să concluzionăm că evaluatorii independenți, fără o formație psihanalitică, sunt în măsură să identifice în mod fidel mecanismele de apărare - mai cu seamă la subiecți provenind din medii socioeconomice defavorizate - și pot să se pună de acord în privința caracterului matur sau imatur al stilului defensiv al unei persoane. Cea de-a doua problemă enunțată la începutul acestei secțiuni se referă la validitatea evaluării mecanismelor de apărare. Pentru a o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
statistică mai mare diferența procentuală dintre mediul urban și cel rural să se păstreze. Această situație este dublată de variabila origine socială și ea exprimă o trăsătură ideologică recurentă a regimului comunist - aceea de a produce și reproduce pe scara socioeconomică indivizi cu amprentă proletară (37%) sau țărănească (53%). Un sistem pentru care conceptul de cadru de conducere ține cont mai ales de pauperitate, cultură minimală și dependență economico-culturală față de partidul-stat. În plus, recrutând indivizi care să reprezinte sistemul tocmai din
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
intrarea În MAI (vezi „Anexa I”, respectiv „Anexa II”). Din mediul rural sunt recrutați mai cu seamă cei care au absolvit liceul - 22,7% și școala profesională - 22,7%. Ceea ce poate Însemna că, În pofida specificului acestui bazin de recrutare (condiții socioeconomice precare, accesul limitat la sistemul de educație ș.a.m.d.), sunt preferați cei proveniți din mediul rural cu o educație ușor peste medie. După intrarea În MAI, situația este oarecum asemănătoare: cei din mediul rural Își upgradează studiile civile mai
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
din motive economice, de șanse de viață (În termeni sociologici), fie din rațiuni obiective de penetrare a unei noi clase sociale (transgresare care s-a produs odată ce au decis să părăsească locul de baștină și să evolueze În alți parametri socioeconomici). Ca atare, e de presupus că astfel de persoane sunt și mai Încărcate cu ceea ce, psihologic vorbind, se numește ambiție socială. Din această perspectivă, preeminența ruralului În fața urbanului În materie de studii civile după intrarea În MAI este firească. În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
să coagulăm o explicație distinctă de cele precedente, sub forma a trei cercuri de conversie care merg de la centrul sistemului către periferia sa. Ambiția cercetării noastre nu este atât aceea de a sublinia rolul central al fostei nomenklaturi În structurile socioeconomice și politice ale postcomunismului, cât aceea de a arăta că implozia „socialismului real”, ilustrată foarte bine de exemplul polonez, se datorează atât transformării instituțiilor centrale care Îl conduc (Partidul), cât și mutației clasei sale conducătoare, nomenklatura. 2. Diversitatea modurilor și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
comunist, subliniind necesitatea relansării marilor Întreprinderi de stat, ca, de exemplu, combinatul siderurgic de la Galați, precum și recuperarea piețelor pe care România le deținuse sub Ceaușescu În Lumea a Treia. Considerându-l pe Ceaușescu un „bun român” și declarând strategiiile sale socioeconomice benefice și pertinente, Funar Îi reproșa numai generozitatea față de unguri și politica de promovare politică și profesională pe criterii etnice. Teama de revizionismul maghiar, prezentă În toate programele partidului, se traducea și prin refuzul integrării europene și al formulei sale
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de acest tip. În al patrulea rând, e important de punctat separat (chiar dacă au fost atinse indirect și mai sus) acele funcții care provin din nevoile de control social și politic. Partidul avea nevoie să controleze toate domeniile din angrenajul socioeconomic românesc, iar Academia „ștefan Gheorghiu” a fost un canal prin care s-a putut gestiona ușor la nivel local și central instruirea persoanelor de pe lista nomenclaturii. După Fischer, Academia a reprezentat și un mijloc prin care Ceaușescu și-a consolidat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
un program pedagogic original și controversat care, în practică, a dus la segregarea elevilor defavorizați în săli de clasă separate. Conform conceptualizării sale teoretice, decalajul educațional era un sindrom al „retardului secundar” cauzat de mediile sărace ale imigranților, de statutusul socioeconomic scăzut, de familiile. Pentru a repara „inteligența afectată” a elevilor, credea Frankenstein, era necesară „predarea de reabilitare”. În consecință, el a elaborat o metodă comprehensivă de predare aplicabilă tuturor disciplinelor școlare, care urma să fie pusă în practică în clase
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
mobil din punct de vedere socio cultural (vezi pp. 21-24 pentru o descriere a eșantionului nostru). Aproape toți s-au născut în familii de imigranți din țări musulmane care au ajuns în Israel în anii `50 și al căror nivel socioeconomic inițial era scăzut. Ca rezultat al unui proces de mobilitate socială și economică a populației în general și a acestor subgrupuri în particular, e tipic pentru urmașii acestor familii să facă parte, patruzeci de ani mai târziu, din clase sociale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
vezi tabelul 6.2. Fiindcă termenii segregare și integrare vor fi folosiți în mod repetat de-a lungul capitolului, ar trebui menționat faptul că în contextul social israelit ei se referă doar la separarea și integrarea în școli, în funcție de statutul socioeconomic al familiei, și nu au conotații rasiale, așa cum se întâmplă în Statele Unite. Pentru o mai bună înțelegere a politicii educaționale privind integrarea în școlile israeliene, vezi capitolul 2, precum și Lieblich (1995) și Amir et. al. (1984). „Activitate politică în școală
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Odată cu modurile tradiționale de producere a cunoașterii, dominate de contextul cognitiv și de structurile disciplinare, tendințele configurează emergența unui nou mod de producere a cunoașterii („modul 2”, cum îl numește autorul), în care aceasta din urmă este creată în contexte socioeconomice mai largi, de natură transdisciplinară. Producerea cunoașterii este, conform paradigmei tradiționale, un proces care se produce în locuri bine delimitate (universități, laboratoare, agenții de cercetare guvernamentale, institute de cercetare specializate) și în cadre teoretice clare, stabilite în linii mari de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
devine o ierarhie de rețele, condusă de accelerarea ritmului schimbărilor și a învățării. Se creează o societate-rețea, în cadrul căreia oportunitatea și capacitatea de a obține acces și de a face parte din relații intense de cunoaștere și învățare determină poziția socioeconomică a indivizilor și companiilor (OECD, 1996). B) Geopolitica lumii contemporane ne propune, așa cum spunea M. Malița, zece mii de culturi, dar o singură civilizație. Procesele de frontieră se manifestă aici prin permeabilizarea și chiar disoluția granițelor statului național. Interesele geopolitice au
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
integrată. Învățarea devine, pentru prima dată în istoria omenirii, mult mai mult decât o îndeletnicire academică, menită să asigure „transmiterea culturii” și „pregătirea pentru viață”. Ea devine fundamentul unei noi viziuni asupra lumii și punctul central al unui nou proiect socioeconomic. „Conceptul de forță a ideii de societate a învățării constă în legarea explicită a învățării de ideea unei societăți a viitorului.” (Smith, 2000, p. 7) 2.2. Din nou despre „globalizarea învățării”: învățarea pe tot parcursul viețiitc "2.2. Din
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
acestora și pentru participarea de-a lungul întregului continuu al contextului învățării. Următoarea decadă trebuie să însemne implementarea acestei viziuni. Toți cei care locuiesc în Europa, fără excepție, trebuie să aibă posibilități egale pentru a se adapta la cerințele schimbării socioeconomice și să participe activ în conturarea viitorului Europei. (Memorandum..., 2000, p. 5) În comunicarea Making a European Area of Lifelong Learning a Reality din 2001, Comisia Europeană a renunțat la definirea mai îngustă a conceptului de învățare pe tot parcursul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
premisele de bază de la care se pornește este următoarea: orice fundament conceptual sau teoretic pentru definirea și selectarea competențelor-cheie este influențat inevitabil de concepțiile despre indivizi și societate și de ceea ce este valorizat în societate și în viață în condiții socioeconomice și politice specifice (Rychen, Salganik, 2000, p. 7). Sunt identificate, pe această bază, trei presupoziții principale pentru selectarea competențelor-cheie: - consistența cu principiile drepturilor omului și ale valorilor democratice; - capacitatea de a le oferi indivizilor șanse pentru o viață bună, de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
la care România a luat parte în ultimii ani (PISA, TIMSS, PIRLS), rezultatele obținute de elevii noștri nu justifică și nu susțin deloc mitul conform căruia sistemul nostru de învățământ e bun și performant. Dincolo de numeroasele cauze externe, de tip socioeconomic, există fără îndoială și o determinare internă a acestor rezultate slabe. Modul în care se predă și se învață, dar și (sau poate mai ales) modul în care se face evaluarea nu sunt adecvate. Tipul de probe pe care le
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pot fi Întrerupte violențele directe Însă conflictele nu sunt neapărat eliminate și pacea nu poate fi restabilită pentru mult timp. Consolidarea procesului de pace Acesta este un proces de durată ce are drept scop modificarea atitudinilor negative și a structurilor socioeconomice, prin acțiuni concentrate asupra factorilor ce declanșează conflictele și asupra elementelor care pot aduce Împreună părțile aflate În conflict. De regulă, acest ultim obiectiv este realizat prin acțiuni de reconstrucție socioeconomică și dezvoltare. Dată fiind natura sa, este deci un
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
are drept scop modificarea atitudinilor negative și a structurilor socioeconomice, prin acțiuni concentrate asupra factorilor ce declanșează conflictele și asupra elementelor care pot aduce Împreună părțile aflate În conflict. De regulă, acest ultim obiectiv este realizat prin acțiuni de reconstrucție socioeconomică și dezvoltare. Dată fiind natura sa, este deci un proces care implică Întreaga societate și care poate presupune metode extrem de diverse. Printre acestea se numără, În general, programele de sprijin economic și educațional, cooperarea pentru dezvoltare și sprijinul psihosocial pentru
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
poate fi conceptualizată fie În sens restrâns ca securitate fizică a cetățenilor și a statelor, fie Într-un sens mai larg ce ține cont de faptul că, În cazul conflictelor etnopolitice, consecințele sunt imediate și pe termen lung pentru securitatea socioeconomică și a mediului, pentru a numi numai două aspecte. Înaintea extinderii din 2004, conflictele din interiorul Uniunii nu au generat amenințări majore la adresa securității și stabilității UE. Totuși, după 2004 a Început să se contureze din ce În ce mai pregnant percepția unor amenințări
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]