931 matches
-
îi dădu pe mâna păzitorilor din Lemberg.” După Wapowski, abia după acest incident regele a trecut Nistrul, în Pocuția (asta ar însemna că solii moldoveni l-au întâlnit pe rege înainte de 16 august). Credem însă că Letopisețul nostru are dreptate: solii l-au întâlnit pe rege la Coțmani. Arestarea solilor moldoveni echivala cu o declarație de război. Bielski considera și el că regele a încălcat obiceiul și dreptul tuturor oamenilor din lume. Un consiliu de război a avut loc după ce trupele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
eforturilor diplomatice făcute de Ștefan, pentru a încheia o alianță cu Lituania, marele duce va face eforturi să trimită o armată în ajutorul lui Ioan Albert. În schimb, alianța lui Ștefan cu tătarii a funcționat perfect. Mengli Ghirai trimitea o solie la Vilna, care să-l avertizeze pe Alexandru: „cu Ștefan voievod avem noi lege și jurământ, noi pe Ștefan Voievod nu-l vom lăsa singur. Dacă mergi împotriva lui, și noi vom porni război”. Solul hanului a ajuns la Vilna
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cele petrecute, regele și tot poporul au plâns cu lacrimi amare în Leopole”. Ludovicus Tubero menționa că polonii „s-au întors în patrie, câștigând ca răsplată a expediției, doar rușine și aceasta încă cu mari pierderi”. Maciej Strykowski, mergând în solie la Constantinopol, scria: „Și astăzi, în anul 1574, am văzut însumi în acel loc [Codrii Cosminului] o movilă foarte mare de oase răspândite...” O impresie profundă a făcut asupra contemporanilor modul în care Ștefan s-a comportat cu prizonierii. „Cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ajutat așa cum ar fi dorit el. Asta înseamnă că în cronicile polone s-a exagerat numărul tătarilor, care au venit în ajutorul lui Ștefan în 1497, din moment ce acesta era nemulțumit de aliatul său. Din Moldova se pregătea să plece o solie formată din 40 de persoane (o solie solemnă, deci), spre Moscova, probabil în împrejurări în care Elena și fiul său se aflau în culmea puterii. La Vilna, la 18 iunie, se pregătea un salv-conduct pentru această solie. Dintr-o scrisoare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înseamnă că în cronicile polone s-a exagerat numărul tătarilor, care au venit în ajutorul lui Ștefan în 1497, din moment ce acesta era nemulțumit de aliatul său. Din Moldova se pregătea să plece o solie formată din 40 de persoane (o solie solemnă, deci), spre Moscova, probabil în împrejurări în care Elena și fiul său se aflau în culmea puterii. La Vilna, la 18 iunie, se pregătea un salv-conduct pentru această solie. Dintr-o scrisoare din mai 1498, aflăm că Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să plece o solie formată din 40 de persoane (o solie solemnă, deci), spre Moscova, probabil în împrejurări în care Elena și fiul său se aflau în culmea puterii. La Vilna, la 18 iunie, se pregătea un salv-conduct pentru această solie. Dintr-o scrisoare din mai 1498, aflăm că Ștefan cel Mare continua să întrețină relații diplomatice cu „regele roman”, Maximilian de Habsburg. Incursiunea din Polonia. „Ștefan, voievodul Moldovei, vrând să se răzbune pentru pagubele sale”, își începe relatarea Cronica de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de Ștefan cel Mare, Moldova devenea o țară independentă, un aliat al celor două regate vecine. Locul pe care Moldova îl avea în noul context politic este definit de Alexandru, marele duce al Lituaniei. În august 1499, acesta trimitea o solie la Moscova prin care îi cerea lui Ivan al III-lea să adere la alianța cu Moldova. Alexandru îi arăta lui Ivan al III-lea că „țara lui Ștefan voievod este poarta tuturor țărilor creștine din părțile noastre; dacă țara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcut-o, ca vasal credincios, nu avea de ce să se teamă din partea turcilor. Cât privește participarea la o cruciadă, Ștefan era pregătit să participe, dacă europenii treceau la acțiune. Ca să afle ce gânduri au aceștia, la sfârșitul anului 1500, două solii moldovenești plecau, una la Buda iar alta la Veneția și, apoi, la Roma. Solia trimisă la Buda era importantă, după cum o arată și numărul de cai folosiți - 70. Aceasta sosea în capitala regatului vecin în ianuarie 1501. Solia trimisă la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
privește participarea la o cruciadă, Ștefan era pregătit să participe, dacă europenii treceau la acțiune. Ca să afle ce gânduri au aceștia, la sfârșitul anului 1500, două solii moldovenești plecau, una la Buda iar alta la Veneția și, apoi, la Roma. Solia trimisă la Buda era importantă, după cum o arată și numărul de cai folosiți - 70. Aceasta sosea în capitala regatului vecin în ianuarie 1501. Solia trimisă la Veneția ajungea în cetatea de pe lagună în februarie 1501. Solii cereau venețienilor îngăduința de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1500, două solii moldovenești plecau, una la Buda iar alta la Veneția și, apoi, la Roma. Solia trimisă la Buda era importantă, după cum o arată și numărul de cai folosiți - 70. Aceasta sosea în capitala regatului vecin în ianuarie 1501. Solia trimisă la Veneția ajungea în cetatea de pe lagună în februarie 1501. Solii cereau venețienilor îngăduința de a angaja un medic și de a cumpăra stofă scumpă, țesută cu fir de aur (panni d’oro). În aceeași vreme, o solie ungară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1501. Solia trimisă la Veneția ajungea în cetatea de pe lagună în februarie 1501. Solii cereau venețienilor îngăduința de a angaja un medic și de a cumpăra stofă scumpă, țesută cu fir de aur (panni d’oro). În aceeași vreme, o solie ungară sosea la Moscova, în ianuarie 1501, iar o alta, polo-lituaniană, în februarie 1501. Nu se ajunge la o împăcare. Pe de altă parte, Ioan Albert trimisese în ianuarie o solie la Constantinopol, ca să încheie o înțelegere cu Poarta, deși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de aur (panni d’oro). În aceeași vreme, o solie ungară sosea la Moscova, în ianuarie 1501, iar o alta, polo-lituaniană, în februarie 1501. Nu se ajunge la o împăcare. Pe de altă parte, Ioan Albert trimisese în ianuarie o solie la Constantinopol, ca să încheie o înțelegere cu Poarta, deși Vladislav ar fi dorit să se organizeze o acțiune comună antiotomană. În primăvara anului 1501, Ștefan cel Mare trimitea o solie la Moscova și o alta la hanul tătarilor, pentru a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pe de altă parte, Ioan Albert trimisese în ianuarie o solie la Constantinopol, ca să încheie o înțelegere cu Poarta, deși Vladislav ar fi dorit să se organizeze o acțiune comună antiotomană. În primăvara anului 1501, Ștefan cel Mare trimitea o solie la Moscova și o alta la hanul tătarilor, pentru a media o înțelegere între părțile aflate în conflict, căci spunea domnul „Noi am fi bucuroși să putem face dragoste și pace și înțelegere între voi, cum a fost mai înainte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poate că, datorită acestui incident, Ștefan a ordonat represalii la granița cu Polonia. Portarul Arbore i-a spus starostelui de Halici că Ștefan dorește să cucerească Haliciul și să distrugă celelalte cetăți din regiune. În decembrie 1501, ajungea la Cracovia solia lui Ștefan cel Mare. Domnul se scuza că nu l-a felicitat la timp pe Alexandru, când a fost ales ca rege, pentru că nu a fost informat din vreme. El cerea liberă trecere pentru solul moldovean, Șandru, care mergea la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mare armată pe uscat și pe apă ca să atace Ungaria în anul următor. Solul, pe care regele îl va trimite în Turcia, să folosească alte cuvinte decât domnul Lanczkoronski. La începutul anului 1502, în ianuarie sau februarie, sosea la Suceava solia polonă formată din Mikolaj (Nicolae) Kameniecki, castelan de Sandomir, Jan Bochotniki, staroste de Cracovia și Jan Krowicki, decanul de Liov. Regele se plângea că moldovenii au prădat în lung și în lat în Polonia, pricinuind mari pagube, iar negustorii poloni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcute de nobilii poloni, pentru că ele au mai fost făcute, dar n-au fost respectate. „Dar acum, îi spuse domnul starostelui, vreau să țin ceea ce este al meu, punându-mi capul. Și cel căruia i-ar fi de trebuință o solie, mă va găsi în această țară, adică în țara Rusiei”. Formal, domnul n-a anexat Pocuția în acel moment și, după cum avea să-i spună solului Firley, în 1503, a mai așteptat acolo aproape cinci săptămâni și jumătate. Logofătul Tăutu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
excepțional care ne dă posibilitatea să cunoaștem felul în care s-au desfășurat tratativele. Deși bolnav și la o vârstă foarte înaintată, domnul a apărat cu multă dârzenie interesele Moldovei. Firley i-a cerut domnului să respecte învoielile stabilite de solii poloni cu regele Vladislav. “De învoielile acelea, a replicat domnul, eu nu vreau să știu, pentru că ele au fost făcute fără solii mei, nici unul dintre oamenii mei nu a fost chemat pentru aceea; dar voi, după cum obișnuiți, vreți să mă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul, eu nu vreau să știu, pentru că ele au fost făcute fără solii mei, nici unul dintre oamenii mei nu a fost chemat pentru aceea; dar voi, după cum obișnuiți, vreți să mă amăgiți cu șireteniile voastre”. Solicitând un alt salv-conduct pentru solii poloni, care trebuiau să vină la Colacin, domnul i-a răspuns: „n-am să-ți dau un alt salv-conduct decât acela primit mai înainte”, pe care domnul îl dăruise în prezența solului ungur, Marcu Horvath și a solului polon Iacob
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acolo ?” S-a hotărât ca solii unguri și poloni să meargă la stăpânii lor și să discute despre întrunirea unei comisii mixte, la 21 aprilie 1504. La întâlnirea din 5 noiembrie, domnul i-a spus lui Firley: „Am înțeles din solia ta că nu vreți să împliniți învoiala făcută de mine cu Horvath și aprobată de Iacubovici (Buceațchi) și încercați să scăpați prin șireteniile voastre. Din aceasta, văd că nu vreți să vă amintiți că vouă v-a fost bine cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la colegii săi, domnul a fost categoric: dacă se respectă cele discutate cu Horvath, atunci solul poate să plece, deoarece știa care este răspunsul său. Ștefan a poruncit boierilor săi să reocupe Pocuția și l-a trimis pe Lucaci în solie la regele Alexandru. Mesajul domnului adresat regelui era simplu: „E vremea să se pună capăt acestei trebi !”. Să-i fie lăsată acea bucată de pământ, „pentru că ea a fost a țării noastre, a Moldovei, ocină din vechime”, și să se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să vină din Germania, se pare că nu a ajuns niciodată în Moldova. Venețienii nu s-au arătat dispuși să caute un doctor spunând că, dacă moldovenii vor unul, n-au decât să și-l caute. De aceea, o nouă solie, prin postelnicul Teodor, ajungea la Veneția odată cu solul ducelui Ioan Corvin. Solul le amintește venețienilor câte servicii a adus domnul Creștinătății și aceștia decid să caute un doctor potrivit. Până la urmă avea să plece în Moldova Hieronim da Cesena, despre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Tzamplakon, unchiul Mariei. Din familia Tzamplakon erau oșteni, care se aflau în slujba Veneției, iar Ioannes Tzamplakon putea fi una și aceași persoană cu Iohannes Paleologus Zamblaco, care se afla în 1461, la Roma. Ștefan cel Mare i-a încredințat solia unei persoane cunoscute și apreciate la Veneția, așa explicându-se de ce “senatorii și-au exprimat îndoita bucurie de a-l vedea pe Caloianis Valacus”, pentru că era solul lui Ștefan cel Mare, dar și din cauza respectului pe care îl aveau față de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era atât de mare în comparație cu moșiile celor mai mari boieri, încât descuraja orice încercare de împotrivire a unui boier. De altfel, toate pârghiile puterii se aflau în mâna domnului. El decidea în problemele de politică internă și externă. Tratativele cu solii poloni în ultimii ani ai vieții ni-l arată pe domn foarte puternic, promt și caustic în replici, autoritar și deloc dispus să facă concesii în fața reprezentanților unui mare rege, cum era monarhul polonez. În relațiile cu subalternii, domnul a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
amănunt foarte important: în unele dintre ele expunerea se face la persoana întâi, exprimă deci gândurile și voința domnului. Maria Magdalena Szekely a avut inițiativa fericită de a cerceta și identifica în documentele rămase de la Ștefan cel Mare “fragmente de solii, din tratate de pace, din pisanii, din relatările călătorilor străini”, care reflectă gândurile, starea de spirit a acestuia. Anumite expresii se regăsesc în locuri diferite - cum este relatarea bătăliei de la Războieni în Letopiseț și de pe pisania bisericii ridicată de domn
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
adresate apusenilor sunt adevărate cronici, în care răzbate întregul zbucium al unui om care se vede părăsit de toți, în schimb, în timpul tratativelor din Pocuția, din anul 1502, ni s-a povestit dialogul pe care domnul l-a avut cu solii poloni. Se remarcă replica promptă, ironia și reproșurile pe care le face solilor: “Nu știu care este cauza de vă place așa de mult să veniți la Colaciu, pe care îl aveți de dulce”, “văd că nu vreți să vă amintiți că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]