770 matches
-
intersecția paralelei 47°58' N cu meridianul 26°23' E. Așezarea pe acestă latitudine face că orașul să primească o cantitate de căldură mai mică decât localitățile din sud, zilele să fie mai lungi cu o jumătate de oră la solstițiu de vară, primăverile să întârzie cu două săptămâni, toamna vine mai devreme și iernile sunt mai lungi. Relieful este fragmentat de Jijia și afluenții săi: pârâul Buhai și Morii unit cu pâraiele Criva și Ghițăloaia. Înălțimea cea mai coborâta a
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie - Decembrie - Zile: 20 decembrie 21 decembrie - - 23 decembrie 24 decembrie este a 356-a zi a calendarului gregorian și a 357-a zi în anii bisecți. În 22 (respectiv 21) are loc solstițiul de iarnă în emisfera nordică și solstițiul de vară în emisfera sudică. Solstițiul de iarnă este, cînd înălțimea soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sînt minime (la sud de cercul polar de sud, soarele nu răsare și se află la
22 decembrie () [Corola-website/Science/296780_a_298109]
-
Noiembrie - Decembrie - Zile: 20 decembrie 21 decembrie - - 23 decembrie 24 decembrie este a 356-a zi a calendarului gregorian și a 357-a zi în anii bisecți. În 22 (respectiv 21) are loc solstițiul de iarnă în emisfera nordică și solstițiul de vară în emisfera sudică. Solstițiul de iarnă este, cînd înălțimea soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sînt minime (la sud de cercul polar de sud, soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont). Este ziua anului
22 decembrie () [Corola-website/Science/296780_a_298109]
-
decembrie - - 23 decembrie 24 decembrie este a 356-a zi a calendarului gregorian și a 357-a zi în anii bisecți. În 22 (respectiv 21) are loc solstițiul de iarnă în emisfera nordică și solstițiul de vară în emisfera sudică. Solstițiul de iarnă este, cînd înălțimea soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sînt minime (la sud de cercul polar de sud, soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont). Este ziua anului cu lumina zilei cea mai scurtă
22 decembrie () [Corola-website/Science/296780_a_298109]
-
corespunde poziției Pământului pe orbita sa la echinocțiul de primăvară și constituie punctul de plecare a măsurărilor unghiulare ale punctelor eclipticii. Cealaltă intersecție este punctul autumnal. Punctul de pe ecliptică care este cel mai la nord de ecuatorul ceresc se numește "solstițiu de vară" în emisfera nordică / emisfera boreală și "solstițiu de iarnă" în emisfera sudică / emisfera australă. Aceste denumiri sunt inversate când Soarele este la punctul cel mai la sud al ecuatorului ceresc cu Pământul. Punctele în care orbita unui astru
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
primăvară și constituie punctul de plecare a măsurărilor unghiulare ale punctelor eclipticii. Cealaltă intersecție este punctul autumnal. Punctul de pe ecliptică care este cel mai la nord de ecuatorul ceresc se numește "solstițiu de vară" în emisfera nordică / emisfera boreală și "solstițiu de iarnă" în emisfera sudică / emisfera australă. Aceste denumiri sunt inversate când Soarele este la punctul cel mai la sud al ecuatorului ceresc cu Pământul. Punctele în care orbita unui astru din Sistemul Solar taie planul eclipticii se numesc "noduri
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
păduri de foioase(circa 52 % din totalul comunei) și cu o deschidere largă spre sud-est. Caracterul temperat al climei de aici este dat însă, fără îndoială, si de poziția latitudinala a teritoriului comunei (46°58'N) care face ca la solstițiu de vară razele de soare să cadă pe suprafețele orizontale ale reliefului sub un unghi de 66°, iar la solstițiu de iarnă, când soarele se ridică puțin deasupra orizontului, acest unghi să fie numai de 19°35'. La echinocțiile de
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
aici este dat însă, fără îndoială, si de poziția latitudinala a teritoriului comunei (46°58'N) care face ca la solstițiu de vară razele de soare să cadă pe suprafețele orizontale ale reliefului sub un unghi de 66°, iar la solstițiu de iarnă, când soarele se ridică puțin deasupra orizontului, acest unghi să fie numai de 19°35'. La echinocțiile de primăvară și de toamnă unghiul format de razele solare cu suprafețele orizontale ale rliefului are o valoare de 43°02
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Rusu, SLAST, 1989, Eugen Simion, România literară, 1990, Gabriel Stănescu, Albină, nr. 9/ septembrie 1990, Alină Cuceu, Echinox, nr. / 1990, p. 3, Eugeniu Nistor, Steaua, ianuarie 1990, pp. 55 - 56, Rodica Beraru Draghincescu, manuscris, Al. Cistelecan, Vatra, 1990, Cornel Munteanu, Solstițiu, 1990, Petru Scutelnicu, Ateneu, 1990, Cristian Stamatoiu, Vatra, 245/ august 199l, p. 4, Ioan Milea, Tribuna, nr.15/ 12 aprilie 1991, Al. Pintescu, Poesis, 1991, Traian Ț. Coșovei, Contemporanul nr. 42/ 18 octombrie 1991, si in volumul Hotel Urmuz, Editura
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
cu preotul sau; parohia apuseana îl are preot pe părintele NICOLAE POPA, iar parohia răsăriteana îl are preot pe părintele NICOLAE ANCAU. Obiceiurile tradiționale, specifice localității Porumbacu de Sus, dintre care la loc de frunte se situează cele desfășurate la solstițiul de iarnă de către cetele de feciori. Datinile și obiceiurile au constituit în satul tradițional din totdeauna cadrul în care s-a plămădit întreaga noastră producție spirituală, principalele momente de materializare în cântec și poezie a năzuințelor, bucuriilor și durerilor țăranului
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
piramidele din Egipt, folosind umbrele (a determinat momentul zilei în care umbra noastră este egală cu înălțimea). Diogenius Laertius, în cartea "Viețile și opiniile marilor filozofi" ne spune că "Thales a fost primul care a determinat cursa Soarelui de la un solstițiu la celălalt și a declarat că mărimea Soarelui ar fi a 720-a parte din cercul solar, și mărimea Lunii ar fi aceeași fracție din cercul lunar. Se spune că el a descoperit cele patru anotimpuri ale anului și l-
Thales din Milet () [Corola-website/Science/298546_a_299875]
-
din unghiuri neîntâlnite la Ion Barbu, chiar un „spectacol grațios-liric“, un „controlat“ narcisism, spațializarea eului (cf. PPg, 126 sqq.), îndeosebi, în volumul din 1966, "Răsfrângeri" („în flacăra drumului“, „de nuntă“, „în memoria soarelui“, „de umbră“, „cu spini“, „de dragoste“, „de solstițiu“, „de fulger înnoptat“, „de arbore lacom“ etc.), spațializarea eului fiind specifică întregii generații a resurecției, chiar o „maximă expansiune a eului“, o anume „somptuozitate“, o anume „epurare a concretului“, cerebralizarea / rafinarea pitorescului folcloric, dar și o anume „destindere ludic-folclorică“, „resuscitarea
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
Phoenix" a amartizat în Valea Verde din Vastitas Borealis la 25 mai 2008, într-o zi de la sfârșitul primăverii din emisfera de nord marțiană (L = 76,73), unde Soarele a luminat panourile sale solare pe toată durata zilei marțiene. Până la solstițiul de vară din emisfera nordică marțiană, care a avut loc la 25 iunie 2008, Soarele a apărut la poziția maximă de . "Phoenix" a văzut primul apus de soare la începutul lui septembrie 2008. Amartizarea a avut loc pe o suprafata
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
râde”" (1990) - roman cuprinzător în care se încearcă, utilizându-se tetehnici literare moderne, o altfel de investigație în lumea țărănească unde disoluția pare a fi, pe moment, completă. De asemenea, Eugen Mihăescu este autorul a două cărți de publicistică "„Între solstiții și echinocții”" (1981) și "„Numele tău, Ioane”" (1985). După 1990 publică mai multe cărți în editura proprie, dar nu neaparat cu pretenții literare, ci mai degrabă documentaristice: "Codul bunelor maniere", "Marele zodiac al iubirii", "Carte românească de vise", "Enciclopedia sfaturilor
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
revine dimensiune simbolică a cărții -, ea rămâne fidelă premiselor; e vorba de primele zile din destinul de „producător” al tânărului inginer Vasile Ionescu. Țăranii de platină După o carte de proză scurtă ("Noaptea după ploaie") și una de reportaje ("Între solstiții și echinocții"), Eugen Mihăescu ne oferă primul său roman, "„Țăranii de platină”" al cărui titlu trimite spre artificialitatea țărănului care se îndepărtează de sat pentru a răspunde tentației vieții urbane. Se simte în această carte experiența reporterului care a dobândit
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
În zonele cu climă temperată, vara este cel mai cald dintre cele patru anotimpuri. Solstițiul ce are loc în timpul său se numește "solstițiul de vară" și marchează momentul în care, în emisfera respectivă, ziua are durata cea mai mare. Data de început și de final ale verii sunt aproximative, și variază de la o cultură la
Vară () [Corola-website/Science/306633_a_307962]
-
În zonele cu climă temperată, vara este cel mai cald dintre cele patru anotimpuri. Solstițiul ce are loc în timpul său se numește "solstițiul de vară" și marchează momentul în care, în emisfera respectivă, ziua are durata cea mai mare. Data de început și de final ale verii sunt aproximative, și variază de la o cultură la alta. În zonele polare aflate între pol și
Vară () [Corola-website/Science/306633_a_307962]
-
marchează momentul în care, în emisfera respectivă, ziua are durata cea mai mare. Data de început și de final ale verii sunt aproximative, și variază de la o cultură la alta. În zonele polare aflate între pol și cercul polar, în preajma solstițiului are loc fenomenul de „nopți albe”. În cele mai multe țări, în această perioadă copiii sunt în vacanță. În unele țări vacanța începe la mijlocul lunii mai, pe când în Anglia copiii încep vacanța abia în mijlocul lui iulie. Vacanța de vară în Australia începe
Vară () [Corola-website/Science/306633_a_307962]
-
și săptămânile de câte șapte zile. Deoarece făceau socoteli cu numere foarte mari au întocmit o tabelă a înmulțirii de la 1 la 18.000. Astronomii babilonieni erau foarte interesați în studierea stelelor și a cerului, și puteau prevedea eclipsele și solstițiile. În astronomie totul era considerat ca având vreun scop, de obicei legat de religie și soartă. În Mesopotamia antică, eclipsele erau considerate semn rău, însă numai cele observate erau importante. Dacă o eclipsă nu putea fi văzută în orașul regal
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
devorat imediat. Mai târziu, Jupiter s-a întors împotriva lui Saturn și a celorlalți titani, devenind astfel cea mai puternică divinitate din univers. În memoria Epocii de aur, o epocă în care domina Saturn, exista o sărbătoare numită Saturnalia în jurul solstițiului de iarnă. Inițial, această sărbătoare dura o zi și se sărbătorea pe 17 decembrie, dar mai târziu această sărbătoare dura o saptămână întreagă. De-a lungul timpului, Saturn s-a schimbat mult față de mitologia greacă, el fiind întotdeauna una dintre
Saturn (zeu) () [Corola-website/Science/302408_a_303737]
-
egiptenii s-au bazat în calendarul lor pe răsăritul heliacal al stelei Sirius, anume în ziua în care aceasta devine vizibilă înainte de răsărit, când este destul de depărtată de strălucirea Soarelui. Perioada era chiar înainte de inundațiile anuale ale Nilului și înainte de solstițiul de vară, după o absență de 70 de zile de pe cer. Hieroglifa pentru Sothis reprezintă o stea și un triunghi. Sothis a fost identificat după marea zeiță Isis, care a format o parte a unei trinități de zei cu soțul
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
în două emisfere. Așa cum apariția lui Sirius pe cerul dimineții a marcat vara în Grecia, ea a marcat și venirea iernii aprige pentru Măori, a căror denumire de "Takurua" reprezenta nu numai steaua, ci și denumirea sezonului. Culminarea sa din cadrul solstițiului de iarnă era marcată de celebrații în Hawaii, unde era cunoscută ca "Ka'ulua", „Regina Raiului”. Multe alte denumiri polineziene au fost înregistrate, printre care "Tau-ua" în Insulele Marchize, "Rehua" în Noua Zeelandă, "Aa" și "Hoku-Kauopae" în Hawaii, și "Ta'urua-fau-papa
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
din China, înainte în aceste spații goale au fost folosite, în loc de zerouri, un sistem de bare (linii) de numerotație. El este cunoscut și pentru lucrul cu teorema chinezească a resturilor, formula lui Heron, și datele astronomice utilizate în determinarea datei solstițiului de iarnă. Lucrarea cea mai însemnată a lui Qin a fost „Tratate matematice în nouă capitole”, publicată în 1247. Geometria a fost esențială pentru topografie și cartografie. Cele mai vechi hărți chinezești existente datează din secolul al IV-lea î.Hr.
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
cea a satelitului Calisto al lui Jupiter. Prezența altor gaze, cum ar fi azotul sau metanul este improbabilă, deoarece gravitația slabă a satelitului nu le poate împiedica să se disipe în spațiu. La o temperatură maximă, care pe Titania la solstițiul de vară este de 89 K, presiunea vaporilor de dioxid de carbon este de aproximativ 3 nbar. La 8 septembrie 2001, Titania a ocultat o stea strălucitoare (HIP106829) cu o magnitudine aparentă de 7,2; aceasta a fost o ocazie
Titania (satelit) () [Corola-website/Science/304018_a_305347]
-
afirmă că norii din regiunea polară de sud se formează atunci când nivelurile sporite ale luminii soarelui din timpul verii îi ridică în atmosferă, rezultând convecție. Această explicație este complicată de faptul că formarea norilor a fost observată nu numai după solstițiul de vară, dar, de asemenea, și în mijlocul primăverii. Umiditatea de metan a crescut la Polul Sud, contribuind eventual la creșterea rapidă a mărimii norului . Acolo, în emisfera sudică, a fost vară până în 2010, atunci când orbita lui Saturn, care reglementează mișcare
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]