1,510 matches
-
siguranță; sincer; sîcîitor; statornic; stăruință; studios; sufăr; suflet; tablă; tace; tata; tinde spre ceva; tocilar; totdeauna; totul; trist; unchi; verticale; vigilent; voios; voitor; a vrea; zăpăuc; zgîrcit (1); 732/281/84/197/0 pește: apă (166); mîncare (55); mare (34); solzi (19); somn (17); zodie (16); oase (15); crap (14); lac (12); păstrăv (12); viu (12); icre (10); acvariu (9); acvatic (9); gustos (9); miros (9); ocean (9); prăjit (9); somon (9); animal (8); baltă (8); libertate (8); rîu (8); bun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
memorie; mișcare; mobilitate; mult; munte; natură; neam, neam; neplăcut; os; osos; pateu; păstrare; pereche; pescar; pescăruș; pește; piranha; pisică; pîine; nu îmi place; plasă; preferat; prostituate; pute; putred; rapid; răufăcător; rechini; repede; respirație; roadă; salină; sare; sărat; sărbătoare; scîrbos; scrumbie; solz; sos; spadă; spini; strălucitor; subacvatic; șuios; ton; ulei; undițe; urît mirositor; urs; valuri; vapor; viață; viclean; vitamină; vitamine; viteză; zăpada; zodiac (1); 811/216/87/129/0 piatră: tare (219); rocă (39); stîncă (32); bolovan (25); duritate (23); dur (20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fobie (3); iad (3); mușcătură (3); pădure (3); sîsîit (3); trădare (3); vietate (3); 2013 (2); coadă (2); colac (2); cu clopoței (2); durere (2); dușmănie (2); fioros (2); iarbă (2); a mușca (2); otravă (2); pervers (2); rîmă (2); solzi (2); sss (2); tîrîtor (2); umed (2); zmeu (2); Adam; Adam și Eva; Africa; alb; an; animal înfricoșător; ascuțit; broască; cal; capră; carne; carte; cădere; copac; criminal; curea; dezgust; dinți; drac; dubios; dușmani; energie; Eva; fiară; frica; fricos; frig; frunze
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3 g, cu apă caldă, o dată pe zi. O cură ține 15 zile. Repetați cura de 2-trei ori. Psoriazisul CE ESTE ȘI CARE ÎI SUNT CAUZELE? Este o boală de piele cu zone roșii proeminente, care provoacă mâncărime, acoperite de solzi albi care se cojesc. Cauza psoriazisului nu a fost încă determinată. Ar putea fi legată de stres, alcool și starea vremii, sau poate fi genetică. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă bănuiți că problema dermatologică pe care o aveți
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
și a situației actuale. Nu vă necăjiți. Ascultați o muzică liniștitoare timp de 15 minute, la soare - iată o modalitate de a reduce stresul. Înainte de a pune unguente, spălați cu grijă zona afectată, folosind apă caldă și săpun moale. Îndepărtați solzii sau cojile. Sunt foarte utile băile de soare pe vreme frumoasă și călduroasă. Începeți cu câte 10 minute și prelungiți treptat durata până la o oră. Purtați ochelari care să vă protejeze ochii. Dacă se poate, faceți o baie cu minerale
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
un "resteu" furat, în seara de Sfântul Andrei sau de Sfântul Vasile, de la o casă unde "oamenii nu sunt a doua oară cununați" și rostește un descântec: "Eu, focule, te-nvălesc / Dară tu te dezvelește, / Și te fă laur, / Balaur / Cu solzii de aur, / Cu 99 de limbi, / Cu 99 de ochi, / Cu 99 de mâni, / Cu 99 de picioare, / Cu 99 de capete / Și te du peste hotară / Tocmai peste-a noua țară / Și-mi adă ursitul meu / Cel lăsat de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ar îneca-o."67 II. FOCUL În descântecele "de dragoste", cel mai des utilizat este "focul" sacru sau focul cosmic, ca metamorfoză a soarelui: "Foc, focușorule, / Tu te-ai învăli, / Eu te-oi dezvăli, / Te-i face șarpe balaur / Cu solzii de aur, / Te-i duce la ursitorul meu..."68 sau "Răsai, soare, / Frățioare, / Nu peste cârduri de oi, / Nici peste cârduri de boi, / Ci peste ochișorii mei, / Și peste statul meu, / Și peste sfatul meu, / Și peste mersul meu, / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
eu."69 În descântecele "de ursită", focul este "un slujitor" care ascultă de porunca stăpânei descântătoare: "Foc, focușor, eu m-oi culca ș-oi adormi, tu sî nu ti culci și să nu dormi; să ti faci laur, balaur, cu solzii di aur (...), sî ti duci la ursita lui..."70. Pe de altă parte, în descântecele "de deochi", focul cosmic, soarele, și "stăpâna apelor", luna, se află sub puterea blestemului de a fi transformat norocul în soartă rea: "De-o fi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ai strigat în gura mare? / Ori oile-ai prapadit, / Ori mâncarea ai sfârșit? / Ba eu singur am greșit / Că m-am culcat sub un hat, / Sub un hat lăturat / Și șerpe-n sân mi-a intrat. Un șerpe balaur / Cu solzii de aur..."364 Simbioza dintre om și șarpe reliefează manifestarea Verbului primordial care reface lumea din temelii, învestind puterile stihiale ca principii active ale realității originare. Trecerea de la șarpele terestru la șarpele cosmic este posibilă printr-o disoluție existențială care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cosmic este posibilă printr-o disoluție existențială care dă naștere legăturii de sânge dintre universul uman și universul cosmic: "La mijlocul drumului, / La puțul porumbului / Văzui floarea câmpului, / Dar nu-i floarea câmpului, / Și-i chiar ochiul șarpelui, / Șarpe lung cu solzii verzi, / Nici să-l vezi, nici să-l visezi. / Cel balaur din păcate / Înghițise jumătate / Trup cu arme ferecate, / Trupușor de voinicel / Ce striga mereu din el: / "Sai, bădiță ortomane, / Că m-ajunge la ciolane! / Sai, bădiță, de mă scoate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pfui. Descântecu-i al meu, / Leacu-i de la Dumnezeu."376 Desăvârșirea gnoseologică,prin intermediul unor rituri nocturne, oficiate de Anul Nou sau de Bobotează, este posibilă prin prezența șarpelui ca metaforă a existențialului: "Brâu, brâușorul meu, / Fă-te un șearpe, un balaur, / Cu solzii de aur / Și te du la ursitorul meu, / care de Dumnezeu e lăsat / Și de oameni buni îndemnat.../ Să-i puie perina mă-sei șerpi / Și așternutul ciulini / Să nu se poată odihni, ostovi, / Până la mine n-o veni."377
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trebuie să se facă de trei ori. Limbrici Să nu lăsați pe copii să mănînce lut, că fac limbrici. Cine preface mămăliga rău face, că-i rău de limbrici. Lin Cînd frigi sau prăjești lin, să nu-l curăți de solzi, că-i rău de belitură. Lindini Să nu te speli cu apă rece pe cap, căci faci lindini. Lingură Lingura să nu ți-o schimbi la mîncare, că nu te mai saturi. Cînd uiți lingura sara în oală, noaptea nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
edificii ca să nu se apropie șerpii. Să nu dormi duminecă dimineața cînd auzi clopotele la biserică, că trec șerpii peste tine. Cînd pui la foc un șerpe viu și-l ții așa pînă mai se frige, atunci el scoate de sub solzii lui patru piciorușe. Șerpele are picioare pe care le scoate numai cînd îl pui pe jăratec. S, Cînd se măsură doi copii, să scuipe jos; dacă n-o scuipa, se măsură șerpele cu el și moare. Cînd găsești întîi primăvara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a mușcat vreun om. Să nu zici „șerpe“ în luna lui mart, căci toată vara îți iese în cale. Se crede că capul de rățoi și de chișcar* nu se mănîncă, avînd cap de șerpe. (La rățoi, penele străvezii, ca solzii de șerpe; la chișcar, forma de șerpe și pistruii negri de pe cap.) Cine nu ucide șerpele ce-i iese înainte mare păcat face. Primăvara, cine vede șerpe întîi să-și dea osteneala să-l ucidă, căci omorîndu-l îi ia puterea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
adică zmeul, șede ziua ascuns în butoarea* de nuc ori de alun, căci lui nu-i este iertat de la Dumnezeu a vedea lumina soarelui. Din acele butori iese sara în murgit* și zboară în lume, ca să facă rele. El are solzi rotunzi ca cei de pește, albi, care nu ard în foc. Calendarul sărbătorilor citate Sf. Vasile / Anul Nou - 1 ianuarie Boboteaza / Ziua de Iordan - 6 ianuarie închinarea cinstitului lanț al Sf. Petru - 16 ianuarie Circovii de iarnă - 17-18 ianuarie (sărbătoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
infracționalității. Importantă este, mai întîi, tipologia personajelor. Iată. "Alin" e prins definitiv în jocurile video de pe consola care transfigurează realul, îl introduce pe copil în dinamica lor periculoasă, pulverizîndu-i ființa interioară; totul în jur e deformat, mama e "dragonița cu solzi roșii" care "scuipă flăcări", tatăl e ciclopul, iar prietenul acestuia, reptilianul, sora e sirena, iar polițaiul, în fața căruia ajunge inevitabil e căpcăunul, într-o lume care pare "mai reală decît realitatea": consola video, căreia îi lipsește tasta de pe "telecomanda realității
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
o face doar din comoditate, că-i lene să iasă din casă. Complet neadevărat. Hai cu noi, lasă mofturile, i-a spus mama. Ce să faci acasă, să joci jocuri pe calculator ca să-ți strici ochii? Asta era dragonița cu solzi roșii, care scuipa flăcări și uneori îi punea probleme serioase. Era dificil să treacă de ea. Nu era una din creaturile alea pe care să le învingă pentru a trece la nivelul următor și să nu mai aibă treabă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
plini cu îndemnuri la învățătură. Ăsta era un cap cam vorbăreț care, indiferent dacă-i prindea privirile sau își pleca capul, tot îi arunca cîte un bolovan, care i se spărgea în noduri la stomac, mai ceva decît dragonița cu solzi roșii, care scuipa flăcări. Asta mereu cînd îl prindea în cercurile magice: la masă, la intrarea în casă, chiar seara înainte de culcare și altele. Cu toate că Alin și-a astupat urechile, iar unii dintre bolovani treceau de ureche și se pierdeau
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
meditațiile amînate, Alin a încercat o prelungire a magiei, cu o mirare pe care o voia admirativă: Și chiar mai ții minte tot ce-ai citit? Ei, nu-i mai țin minte chiar pe toți, s-a umflat dragonul în solzi. Dar am o cultură generală solidă. Oricînd pot să susțin conversații pe teme diverse. Citind, înveți multe lucruri importante în viață. Da, da, da. 12 Radu n-a stat în viața lui atîta-n casă. Cu toate că trecuse ceva timp și ăia
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Fătălăul Fătălăul este una dintre poeziile tipice pentru modernism, care înfățișează lumea de la periferie, anormalitatea, excepția. Variantă a androginului, Fătălăul este ironizat și caricaturizat, are însușiri mitice, în amestecul lui de diabolic și divin: "Subsuoară/ De fecioară,/ Ai picioare/ Domnișoare/ Solz de sticlă-n unghie/ Ochiul tău înjunghie". Într-un limbaj familiar, poetul face un portret al Fătălăului, în care grațiosul se îmbină cu grotescul, comparațiile sugerează feminitatea: "Ți-este mâna/ Ca smântâna". E o făptură stranie, o parodie după mitul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ce observați la trunchiul peștilor? Ce credeți cs-a întâmplat cu membrele lor? S-au transformat în înotătoareă. Care este mediul de viațal peștilor ? Cum se înmulțesc peștii ? plante, râme, pești, trunchi înotătoare cap acvatic prin icre Animal, corp acoperit cu solzi peștii Mediul de viaț Înmulțirea alcătuire Hrana Pentru alcătuirea unui acvariu de ce vom avea nevoie ?apă, pește, plante, tub de oxigen, scoiciă. Cum trebuie sfie apa ? curată, nu poluată, trebuie spăstrăm curățenia în mediul înconjurătoră. Cântecul ‘'Ocrotim natura ‘’o strofăă
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
Gamaridele sunt considerate sanitarii lacului deoarece consumă cadavre de animale. Dintre endemisme mai pot fi amintiți bureții dendritici, viermii variați, peștii etc. Omulul Ănaște pui, deci vivipar), specie piscicolă ce dă 2/3 din producție, golomianka, un pește semitransparent fără solzi - cu carne grasă, nisetrul de circa 1,8 m lungime și 120 kg greutate, sunt câteva dintre rarități. Dintre mamifere se remarcă o specie de focă - relicva timpurilor preistorice, când lacul se afla în legătură cu Oceanul Arctic. Înconjurată de munții Stanovoi, Baikal
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
miezonopticul în care, "necruțător, întunericul inundă/ orașul/ trădează lumina", imaginația poetică naște, mai întâi, un bestiar infernal terifiant: "vipera cârnă, cu nasul în vânt,/ (ce) lunecă pe falia arcuită de galben nisip/ (ce) limba-și flutură-n aer și tinerii solzi/ ai marelui șarpe/ dansează/ în jurul undelor albe,/ mistuie în sine cruda lumină de vară" (Vipera cârnă), apoi "un șarpe vrăjit (ce) flutura eșarfă în vânt" (Răsuflarea femeii), cârtița neagră care "strivește în galerii scurgerea nopții" (În adâncimea de praguri), "Flămânzi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în zori, continuat într-o serie întreagă de poeme construite, secvențial sau total, după tiparul aventurii solitare într-un cosmos perceput ca o soluție catharctică: "îmi spăl privirea în Ocean/ de lucrurile toate/ până pielea se acoperă de sarea și solzii singurătății/ și mâinile îmi sunt ca de amfibie// sub limpedele cer/ mă aflu tot cuprins de apa/ în care munți golași// încremeniți în valuri// se revarsă" (***). Încă de la început, imaginarul poetic al lui Cassian Maria Spiridon postulează primatul rupturii din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de camuflajul (auto)ironic, în fond terapeutic: " Se lasă ceața în pahare,/ timpul beat mort mai vrea un rând,/ un fluture se-aprinde'n felinare/ și sfârâie fitilul de pământ.// Un crai de votcă se arată/ în ochiul tău ca solzii triști/ pe care scriu ca o erată/ un decalog de navetiști.// Se beau paharele-ntre ele'n/ alcoolic cor și heruvimi/ rup țuicii de la gât mărgele/ spre lauda dragii prostimi.// Astfel se naște apocalipsa/ din setea unei alte alme/ ducând
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]