3,952 matches
-
a acestui delicat „gen fix” al poeziei. În urmă cu câțiva ani, am descoperit un mai tânăr poet, care pur și simplu m-a fermecat. Lectorului curios, ori lovit de aripa formei fixe, îi recomand să citească fabulosul volum de sonete „FIIND” - 365 + 1 Iconosonete, apărut la Editura „Semne”, fondată și îmbogățită cu titluri remarcabile de ing. Ștefan Dulu, garantând revelația inconturnabilă a darului natural al lui Theodor Răpan. În cele aproape 800 de pagini ale volumului citat, ni se dezvăluie
EVOCAREA UNUI SONETIST DE EXCELENŢĂ – THEODOR RĂPAN. In: Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
1 Iconosonete, apărut la Editura „Semne”, fondată și îmbogățită cu titluri remarcabile de ing. Ștefan Dulu, garantând revelația inconturnabilă a darului natural al lui Theodor Răpan. În cele aproape 800 de pagini ale volumului citat, ni se dezvăluie 366 de sonete care și-au propus și au reușit să-l farmece pe cititor, indiferent de gradul acestuia de sensibilitate. Personal, cu experiența pe care o am și cu sentimental precoce pentru sonet, afirm, fără teama de a exagera, că Theodor Răpan
EVOCAREA UNUI SONETIST DE EXCELENŢĂ – THEODOR RĂPAN. In: Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
pagini ale volumului citat, ni se dezvăluie 366 de sonete care și-au propus și au reușit să-l farmece pe cititor, indiferent de gradul acestuia de sensibilitate. Personal, cu experiența pe care o am și cu sentimental precoce pentru sonet, afirm, fără teama de a exagera, că Theodor Răpan este, fără îndoială, cel mai important sonetist al poeziei de astăzi!
EVOCAREA UNUI SONETIST DE EXCELENŢĂ – THEODOR RĂPAN. In: Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
Testament în Alfabetul Tăcerii, Ed. Tipo Moldova, Colecția „Opera Omnia”, Poezia contemporană, 2013. Așa cum se vede, autorul a devenit foarte activ după 2009, ceea ce confirmă o resurecție a personalității în alte contexte sociale și existențiale. Poetul își denumește volumul de sonete cu termenul inventat - Sonetar - care s-ar putea să prindă în lumea cunoscătorilor. Aceste sonete petrarchiste, închinate unei „donna angelicata”, exprimă sentimente discrete, iluminate de pasiunea interioară, temperată de echilibrul personalității și o conștiință armonioasă cenzurată de credința în puterea
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
vede, autorul a devenit foarte activ după 2009, ceea ce confirmă o resurecție a personalității în alte contexte sociale și existențiale. Poetul își denumește volumul de sonete cu termenul inventat - Sonetar - care s-ar putea să prindă în lumea cunoscătorilor. Aceste sonete petrarchiste, închinate unei „donna angelicata”, exprimă sentimente discrete, iluminate de pasiunea interioară, temperată de echilibrul personalității și o conștiință armonioasă cenzurată de credința în puterea Divinității, oferă o lectură extrem de agreabilă. Dragostea de aici e o motivație și un imbold
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
moarte, existența ca un drum cu două capete în opoziție, precum insinuează motto-ul din Nichita Stănescu: „M-am trezit fiind, voi ațipi nefiind!” Autorul mizează pe cifrele și structurile cu semnificație ciclică precum: 365, XII luni, forma fixă a sonetului și pe starea incantatorie a versurilor. Sonetul I are gravitatea și solemnitatea unui incipit de epopee: „Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea,/ Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura sufletului nu mă minte!// Dor nepereche-mi mistuie
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
capete în opoziție, precum insinuează motto-ul din Nichita Stănescu: „M-am trezit fiind, voi ațipi nefiind!” Autorul mizează pe cifrele și structurile cu semnificație ciclică precum: 365, XII luni, forma fixă a sonetului și pe starea incantatorie a versurilor. Sonetul I are gravitatea și solemnitatea unui incipit de epopee: „Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea,/ Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura sufletului nu mă minte!// Dor nepereche-mi mistuie simțirea,/ Zarzării iernii își croiesc veșminte/ Și
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
mă minte!// Dor nepereche-mi mistuie simțirea,/ Zarzării iernii își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea.// Plânsu-mau iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide.// Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” O atmosferă de arhaicitate, realizată printr-un lexic străvechi creează o atmosferă cețoasă de Ev Mediu, care se va perpetua până la ultimul text, cu o identică
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
Dor nepereche-mi mistuie simțirea,/ Zarzării iernii își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea.// Plânsu-mau iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide.// Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” O atmosferă de arhaicitate, realizată printr-un lexic străvechi creează o atmosferă cețoasă de Ev Mediu, care se va perpetua până la ultimul text, cu o identică vigoare dantescă
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” O atmosferă de arhaicitate, realizată printr-un lexic străvechi creează o atmosferă cețoasă de Ev Mediu, care se va perpetua până la ultimul text, cu o identică vigoare dantescă, ca în Sonetul CCCLXVI: „Ultim sonet! Sunt viu după coridă!/ Am sângerat destul! Am plâns în mine!/ Cu ceam rămas? Cuvintele-albine/ Roit-au toate! Mierea-i aguridă?// Rănit definitiv, văd ghilotine!/ Golgota e aproape... Sub hlamidă,/ Iubirea tace, inima-i lividă!/ Groparul, de
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” O atmosferă de arhaicitate, realizată printr-un lexic străvechi creează o atmosferă cețoasă de Ev Mediu, care se va perpetua până la ultimul text, cu o identică vigoare dantescă, ca în Sonetul CCCLXVI: „Ultim sonet! Sunt viu după coridă!/ Am sângerat destul! Am plâns în mine!/ Cu ceam rămas? Cuvintele-albine/ Roit-au toate! Mierea-i aguridă?// Rănit definitiv, văd ghilotine!/ Golgota e aproape... Sub hlamidă,/ Iubirea tace, inima-i lividă!/ Groparul, de-ntristare, nu mai
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
rău și în nici un caz subiect al deriziunii „colegiale”. Ființa, trestia gânditoare care percepe simultan alienarea socială, dar și solidaritatea cosmică, parcurge o regresiune genealogică, de unde patina arhaică și moderat regională. Discursul liric este obscurizat, fără referințe personale. Sunt rare sonetele în care se mai întrevăd unele reminiscențe biografice: „Zănatică lumina se străvede/ Și-n prispa casei umbra o așteaptă,/ Sortirea larilor este nedreaptă,/ Schiloadă, luna-n câmp la drum purcede!// O, dulcele final se întrevede,/ Din somn lăuntrul Clipei se
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
seceriș, holda e coaptă -/ În mine Maica Domnului se-ncrede!// Fărâma neființei sunt și-mi pare/ Că voi lega Înaltul de Câmpie,/ Hotarele topindu-se-n uitare.// Ce-ntârziată sau nescrisă lege/ Îngăduie să moară-n Poesie/ Amorul, prefăcut în fărdelege?” (Sonetul CCXCIX). Iubitorul de artă autentică identifică în cartea lui Theodor Răpan, FIIND 365 + 1 Iconosonete, cu ilustrații din CESARE RIPA „DELLA NOVISSIMA ICONOLOGIA” (Padova, 1625), creatorul împătimit de poezia cu formă fixă, Poetul care-i dăruie Cuvântului inefabilul simțirii și
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
însoțit de imagini adecvate, aduse dintr-un timp străvechi (secolul al XVII-lea), în deplină consonanță cu versurile, acum mai proaspete ca oricând, prin sensibilitatea imaginilor, prin ineditul stilistic, prin profunzimea mesajului, dincolo de rigorile tehnice impuse de această specie lirică, Sonetul - „Prințul Poeziei”! Este o carte unică între cărțile tipărite la noi, dar și un album de artă, care bucură, deopotrivă, ochiul și spiritul! Lectura ei, cu siguranță, vă va îmbogăți nemărginit!
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
THEODOR RĂPAN, este, după socoteli îndelungi ale subsemnatului, a 17-a carte de autor (și trag nădejde să nu mă înșel!), a hăruitului nostru sonetist, de baștină româno-teleormăneană. O carte care este splendidă, spiritual, prin poemele sale, cu parfum florentino-valah (sonete șlefuite, vorba Poetului Pădurii Nebune/Deli Orman: „până la os!” - și, cu adevărat, foarte greu poți „vâna” vreun șchiopătat de ritm! - dar, niciodată, un amurg de rimă!), și devine extrem de agreabilă, prin excepționalele gravuri renascentiste, ale lui CESARE RIPA („Cu ilustrații
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
ar fi: Lacrimi de bazileu, Taina lăuntrului, Scrisori din Amalthea, Acatistul iubirii etc.), se raportează la trăiri și experiențe interioare personale: I - GERAR - Taina lăuntrului; II - FĂURAR - Cămașa lui Nessus; III - MĂRȚIȘOR - Scrisori din Amalthea; IV - PRIER - Pascalia; V - FLORAR - Sonete în aqua forte; VI - CIREȘAR - Lacrimi de bazileu; VII - CUPTOR - Ars amandi; VIII - GUSTAR - Fructul oprit; IX - RĂPCIUNE - Lampa lui Aladin; X - BRUMĂREL - Orb în lumină; XI - BRUMAR - Evlavii; XII - UNDREA - Acatistul iubirii; ... Și, în fine: Sonetul bisect! - pentru ritmul
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
Pascalia; V - FLORAR - Sonete în aqua forte; VI - CIREȘAR - Lacrimi de bazileu; VII - CUPTOR - Ars amandi; VIII - GUSTAR - Fructul oprit; IX - RĂPCIUNE - Lampa lui Aladin; X - BRUMĂREL - Orb în lumină; XI - BRUMAR - Evlavii; XII - UNDREA - Acatistul iubirii; ... Și, în fine: Sonetul bisect! - pentru ritmul cuaternar al Terrei. Poetul sonetist THEODOR RĂPAN este un petrarchist autentic (dar nici pe sonetistul-sculptor nu-l dă uitării, pe „divinul” Michelangelo: „Cu Michelangelo nimic nu piere:/ În mine rugul, flacăra în tine!/ Fac parastas credinței, pe
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
sonetist THEODOR RĂPAN este un petrarchist autentic (dar nici pe sonetistul-sculptor nu-l dă uitării, pe „divinul” Michelangelo: „Cu Michelangelo nimic nu piere:/ În mine rugul, flacăra în tine!/ Fac parastas credinței, pe albine/ Trimit spre ceruri glas denapoiere” - cf. Sonetul CCXCVIII) - senzual, dar nu lasciv („Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea,/Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura sufletului nu mă minte!” - cf. Sonetul I): pe trunchiul său italienizant se altoiește, din izbucnire pătimașă în izbucnire pătimașă
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
în tine!/ Fac parastas credinței, pe albine/ Trimit spre ceruri glas denapoiere” - cf. Sonetul CCXCVIII) - senzual, dar nu lasciv („Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea,/Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura sufletului nu mă minte!” - cf. Sonetul I): pe trunchiul său italienizant se altoiește, din izbucnire pătimașă în izbucnire pătimașă, un sonetist din ce în ce mai eminescianizant, prin Vis/Visare și Pătimire-întru-Necuprins: „Visul visat visează, Doamne, visul,/ Gândul gândit pe sine se gândește,/Eu voi muri cândva, pe românește/ Și
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
din izbucnire pătimașă în izbucnire pătimașă, un sonetist din ce în ce mai eminescianizant, prin Vis/Visare și Pătimire-întru-Necuprins: „Visul visat visează, Doamne, visul,/ Gândul gândit pe sine se gândește,/Eu voi muri cândva, pe românește/ Și-n locul tău voi scrie Necuprinsul.” - cf. Sonetul IX. Patru obsesii majore, ale sonetistului THEODOR RĂPAN: 1 - IUBIREA și FRUMUSEȚEA, ca factori DEMIURGICI (complementar!: „De tine azi sunt trist ca niciodată,/Zeița mea cu noaptea prinsă-n plete,/Izvoarele iubirii-mi țin de sete,/ Cum să te las
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
majore, ale sonetistului THEODOR RĂPAN: 1 - IUBIREA și FRUMUSEȚEA, ca factori DEMIURGICI (complementar!: „De tine azi sunt trist ca niciodată,/Zeița mea cu noaptea prinsă-n plete,/Izvoarele iubirii-mi țin de sete,/ Cum să te las splendorilor furată? - cf. Sonetul III) - ca și Petrarca, și THEODOR RĂPAN dezvoltă, în Poezia sa, o adevărată teorie despre soteriologia Iubirii! 2 - CUVÂNTUL/LOGOS/NOMOS DEMIURGIC („Uși făr’ de chei deschid cu gândul, mamă,/Șin temnița Cuvântului mi-e bine” - sau: „Privește-mă, Lumino
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
Poezia sa, o adevărată teorie despre soteriologia Iubirii! 2 - CUVÂNTUL/LOGOS/NOMOS DEMIURGIC („Uși făr’ de chei deschid cu gândul, mamă,/Șin temnița Cuvântului mi-e bine” - sau: „Privește-mă, Lumino, sunt divinul/ Pe care-l tulbură demult Cuvântul” - cf. Sonetul V), 3 - ARTA/ARTISTUL/ORFISMUL/ ATITUDINEA HRISTICĂ - doar prin autojertfire, se poate năzui spre Revelațiile Cerului și Tainelor-Fântâni („Setos de Cântec ard stindarde mute,/Fântânile, sleite, îmi beau Clipa”) - și 4 - TIMPUL/NEMURIREA - de fapt, Exorcizarea de Timp-Istorie, prin Patimă-Pătimire
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
se afundă,/ Văpaie sunt! Văpaia naște undă:/ Ah, inimă, neprihănită rană!”). Sau: „Vai, Doamne, cât mai e până departe?/Azi , cum să-ngădui chinul ce-ntârzie/Regretul? Doar căința reînvie!/ Mult timp mai am iubirii să-i fac parte?” - cf. Sonetul CCCIII. Iubirea combină, logic, Inițierea întru Frumos și Nemurirea (pe de o parte), cu Transfigurarea întru Floare și Mire (pe de altă parte) - întru HIEROGAMIANIMB: „Ea, Dragostea, înspină trandafirii!/ Oprește-mă să-ndur și nu socoate/ Că-n nimbul florii
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
întru Frumos și Nemurirea (pe de o parte), cu Transfigurarea întru Floare și Mire (pe de altă parte) - întru HIEROGAMIANIMB: „Ea, Dragostea, înspină trandafirii!/ Oprește-mă să-ndur și nu socoate/ Că-n nimbul florii se ascund toți mirii!” - cf. Sonetul XIII. Meritul primar, petrarchian și răpanian, deopotrivă (în concepție, cel puțin!) - constă în estomparea, cât mai înaltă (neipocrită, dar exasperată de dorul de spiritualitate/respiri tualizare a Sinelui, ca restaurare a SINEI COSMICE!), estomparea cât mai „dureros de dulce”, a
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
Dă jos armura genelor, să scape/De trudnica ivire călătoare!/ Umil și fericit prăsesc cuvinte,/ Împerechez fiorul cu cinstirea,/ Ecoul gândului o ia ’nainte.../ Și tot așa, până ce istovirea/ Apleacă tuiul inimii, fierbinte,/ Ea să maștepte-n prag! Prinos? Iubirea!” - cf. Sonetul CLII. Expresivitatea Logos-ului, ca Ordine Dumnezeiesc Universală, se capătă, firește, prin inițierea întru Taina Creației, care este Taina/ Misteriul Cavaleresc al Iubirii: „Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea” (cf. Sonetul I) - Privirea Revelatorie trimite la
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]