686 matches
-
procuror, stăpân pe meserie, care este ferm hotărât să facă lumină într-o gravă și complicată cauză penală. Cu răbdarea și echilibrul ce îl caracterizează, o ia iar și iar de la capăt. Așadar, cu un an înainte de a-i veni sorocul de pensionare, i s-a repartizat (aceasta fiind și dorința lui, în speranța că își va prelungi activitatea) dirigenția la o clasă a IX a. 36 de adolescenți, băieți și fete, în majoritate proveniți din mediul rural, l-au întâmpinat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
idilice. O săptămână întreagă dura alcătuirea scrisorii în nenumărate variante până ce aceasta căpăta conținutul dorit. Două săptămâni aștepta nerăbdător răspunsul. Între expedierea misivei și primirea răspunsului timpul se scurgea cu încetineală și nerăbdarea devenea tot mai mare pe măsură ce se apropia sorocul. Cu inima palpitându-i de bucurie, citea scrisoarea iubitei de mai multe ori pentru a-i savura conținutul, într-un loc ferit de ochii curioși și invidioși ai colegilor. Scrisorile Mărioarei le păstra ca pe niște prețioase bijuterii, învelite într-
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Dar în cele din urmă, pe neașteptate, bucuria trimfă. Se bucura ca un copil când primește jucăria lui preferată. Lună după lună sarcina evoluase normal, fără nici un fel de probleme majore, ajungând în perioada de prenatal. Dar când îi venise sorocul să nască, totul deveni complicat, fără a bănui cineva câtuși de puțin că era în primejdie de moarte, atât ea cât și copilul. Trecuseră șaptezeci și două de ore de travaliu și încă nu născuse. Carlina își epuizase orice fel
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de a se mai dezonora din când în când (adică, eufemistic spus, de a fi, vorba ceea, obiectiv) l-a premiat pe individ. A mai venit și răzmerița pariziană din mai 1968 când a crezut Sartre că i-a picat sorocul să fie ceea ce de mult își închipuia că i s ar potrivi, leader politic, mare insurgent, erou revoluționar. Dar, decepție, trecuseră frumoasele zile de la St. -Germain-des-Prés, crescuse altă generație care nu mai avea nimic sfânt, ceea ce, nu-i așa? era
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o conferență la Societatea Protectoare a Muzelor Daco-Romane ! O dată angajamentul luat, afișele lipite prin oraș, nu mai era nimic de făcut. Caragiale a trăit, cum v-amintiți, niște chinuri teribile, neștiind cum va scoate cămașa. Și, în sfârșit, apropiindu-se sorocul, v-amintiți, a avut inspirația salvatoare să meargă la un pantofar, care i-a dat tema conferenței ! Acuma, e-adevărat că în cazul lui era vorba despre Ce este arta ?, concept absolut exclus să poată fi definit, în ciuda ideilor, a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
murit fatele Neculai; am văzut-o purtând parastasele bunicilor Vasile și Iordana. Am văzut-o speriată când a murit tata. Postea după vechea rânduială creștinească. Deși postea, nu ne obliga pe noi copiii să postim așa cum postea ea. La soroacele obișnuite să se facă pomenirea morților, făcea colivă, cumpăra străchini și linguri de lemn și căni de lut, pe care le „împărțea”, cu lumânare aprinsă, pline cu mânăcare de post, aproape la tot satul. În noaptea Învierii, se scula din
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cea mai frecventă e ceea a creației sempiterne. Un fapt atât de umil ca încolțirea cartofilor e prilejul unui cântec suav al maternității vegetale: Îmbrăcați în straie de iască Sunt gata cartofii să nască, S-au pregătit o iarnă, de soroc, Cu cîrtițile launloc, Cu întunericul, cu coropijnița și râmele, Și din toate fărâmele Au rămas grei ca mâțele, Umflîndu-li-se țâțele. Auzi? Cartofii sunt lehuzi. Se poate ghici în înmulțirea prin negi procesul magic al nașterii prin cristalizare, nativitatea în regnul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dar eu am aminitrile proaspete, calde, încălzite de lacrimi care ard obrazul, și o văd clar, ca atunci când veneam de departe. Postea după vechea rânduială creștinească. Deși postea, nu ne obliga pe noi copiii să postim așa cum postea ea. La soroacele obișnuite să se facă pomenirea morților, făcea colivă, cumpăra străchini și linguri de lemn și căni de lut, pe care le „împărțea”, cu lumânare aprinsă, pline cu mânăcare de post, aproape la tot satul. în noaptea învierii, se scula din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
el venind pe lume, când era pribeag în Polonia. în casă, sub portretul cu ramă îndoliată al lui Ion Banea l-au năpădit gânduri triste, amintindu-și de cum fusese acesta ucis și familia lui îndurerată, persecutată și urmărită fără încetare. Sorocul scadențelor „N-am apucat bine să mă așez acasă și aud de la camarazi și prieteni, care mă vizitau că Rusia sovietică a somat guvernul român să cedeze Basarabia și Bucovina de nord. A doua zi s-a auzit că România
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și primăverii 1940, începând cu războiul ruso-finlandez și continuând cu ocuparea țărilor baltice. După atâtea greșeli pe plan politic extern și lanțul de greșeli și crime capitale pe plan politic intern, au început să se arate urmările acestor fărădelegi, era sorocul scadențelor. După acceptarea guvernului român de a evacua cele două provincii istorice, rușii n-au mai așteptat termenul de două zile, ci au intrat imediat cu trupele lor de unități motorizate. N-a mai fost timp suficient să se organizeze
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
contur terifiantului și patologicului. Cea dintâi nuvelă a sa, Sultănica (1885), drama unei fete de la țară, mistuită de dragoste și amărăciune, dar și Bunicul, Bunica evidențiază una dintre paradigme: univers patriarhal, lume pură, mirifică, cu eresuri și mistere, legi și soroace, în care intervin uneori drame, întâmplări de spaimă. Naturismul voluptuos duce spre pitorescul și armonia liniilor din pânzele lui N. Grigorescu, iar filonul liric, când nu anticipă sentimentalismul sămănătorist, trimite la arta lui M. Sadoveanu sau la finețea senzitivă din
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
falsă de sațietate. În rest, porcii erau prietenii noștri, îi goneam și le luam mâncarea pe care o scoteau. Porcii erau ai oamenilor din zonă și dacă aveau o scroafă care făcea 6 purcei îi dădeau în Baltă și la soroc își luau șase porci. Era o înțelegere între oamenii din Balta Brăilei să-și crească porcii în Baltă. Însă nu m-am apucat să rod oase, nu m-am apucat să rad hârdăul ăla după... C. I.: Au fost care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de program pentru că “își ajută nevasta la bucătărie” (p. 319). Primii lideri ai noii structuri represive au „farmecul” lor. Teohari Georgescu agresează sexual peste 50 de femei, dar este foarte ferm ca ministru (pp. 113-131), până când îi vine și lui sorocul, fiind demis în 1952 și anchetat (pp. 241-259). Adjunctul ministrului, Gh. Pintilie, poate fi cel mai bine caracterizat prin „perlele” debitate la întâlnirile cu „activul” (pp. 132-152, 156-161), unde orice problemă „rămâne de frământat”: „La noi n-au ce căuta
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
conducători și regi, pe care lumea nu putea să-i mai încapă, alții au slujit în altarele creștine ale românilor până la fruntariile țării...toate acestea au fost rodul muncii generației noastre, a promoției unite ce ne-am întâlnit la toate soroacele... și poate că ar fi bine ca acestea să fie însemnate undeva...spre aducere aminte. Din adâncul sufletului omenesc, câteodată, irumpe, printre gânduri zbuciumate, dorințe și așteptări, acea fulgerare din care, pe nesimțite, se întrupează dorința de a scrie, de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]
-
Petcu Str. Sg. Ilie David Str. Sg. Marin Sandu Int. Sisești Ale. Slătioara - nr. 1 - 13 Ale. Slătioara - nr. 2 - 6 Str. Slt. Nicolae Belerciu Int. Smaranda Str. Sold. Dumitru Minca Str. Sold. Gheorghe Lica Str. Sold. Ioan Ciocodeica Int. Sorocului Str. Spătar Preda Buzescu Str. Spiniș - nr. 2 - 10 Str. Spiniș - nr. 1 - 7; Str. Spiniș - nr. 9 - 13 Str. Stejărișului Str. Stoian Militaru - nr. 2 - 118 Str. Stoian Militaru - nr. 1 - 139 Int. Stoicani Str. Straja - nr. 12 Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
de marginea trupului doar amintirile care te locuiesc invers pixelii era noaptea de februarie iarna ningea bătea crivățul dinspre răsărit steaua roșie bucile ei zdravene străluceau printre ostrețe ceasloave călimări și parastase mama voia să nu mai nască îi venise sorocul mugea și se ruga ca o sfântă în ieslele putrede aici LINIȘTE pacea noroadelor înfrățite singuri cu Dumnezeu și cu steaua aceea pe frunte privegheau în tăcere pe cel care vine pe cel care se duce copii femei și bătrâni
pixelii leana bădălana și păcala făgețelului by Petruț Pârvescu () [Corola-website/Imaginative/2651_a_3976]
-
o lume modernă, dacă se inventă asemenea otrăvuri?!"/ Rimbaud; Măcar cu trecerea anilor să devenim oameni... să devenim oameni..."/ Soljenițîn Și totuși, lumea pare spre bolgii zor că-și face, Hecatele pierzării sporindu-se în ea. Estimp, înțelepciunea, ajunsă la soroace, Lăsată-n voia sorții, mai pâlpâie abia. De-acum, impertinența-i în largul ei oriunde Și niciun mag nu poate s-o bage la podvig; De-a lungul și de-a latul, doar piezele imunde Foiesc prin atmosferă ca-ntr
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
de iarbă. Când ici când colo, un iepure sare din ascunziș și sperie stolul de ciori adormite. Nici zborul, nici fuga nu le ajută. și nici ariciul ce face semne verii să mai rămână. Ei, verii, timp al curajului pierdut, soroc al libertăților interzise. Focul aprins pe colină e stins. el, singurul lucru dus la bun sfârșit! Lațul se strânge. consideră totul ca fiind adevărat. Acceptă iluzia și mergi mai departe. Fuga nu mai ajută. Doarme Doarme. Și buzele ei murmură
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-website/Imaginative/8599_a_9924]
-
Sus), J Brad ogo Nicola (și frătescu Nicola) și cu toți cetași lor Sibinesci și de Janoși Zaharesci, I. Dumbrava, Vâlcan și de văru sau Oteosin, se le alegem moția din hotarul Sisinescilor. Când am fost la di și la soroc am mers la facia locului și am vestit pe toți mojnenii Băluceni și Panorăni ca să vie cu scrisori ce vor avea și când am intrat în hotaru Sisinesci a venit toți moșnenii și le-am cerut cărțile de moșie să
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
dimineața de ajun copii mergeau în „pițărăi". Toți copiii se adunau într-un capăt al satului și mergeau din casă în casă, iar sătenii ieșeau la poartă cu colaci, mere, nuci, bomboane și bani mărunți. Fetele tinere își dădeau de soroc în seara de ajun sau de anul nou, se așezau pe masă pahare sub care se puneau boabe de porumb și fasole (fără să vadă ele) și apoi se ridicau să vadă surpriza: dacă se măritau sau nu anul care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Cuieșd), Moldova (Cuejdiu, Chiojdeni) și în Ungaria (pentru amănunte: Legenda istorisește despre o familie de moșneni care s-ar fi statornicit în localitatea Bătrâni (azi comună de sine stătătoare) care avea doi flăcăi și o fată. Când le-a venit sorocul, feciorul cel mare s-a așezat pe valea Chiojdului, întemeind o așezare nouă: Chiojdul Mare (astăzi Starchiojd), cel mic a înființat Chiojdul Mic (astăzi Chiojdu), iar copila s-a măritat și s-a așezat mai la sud-est, unde a deschis
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
de credincioși la biserică spre sfințire, în cinstea sfântului zilei, în ziua onomastică a cuiva sau pentru ușurarea sufletelor celor răposați, de păcate și scoaterea lor din osânda veșnică. Coliva este elementul principal, absolut necesar pentru pomenirea morților. La toate soroacele de pomenirea morților, creștinul se îngrijește să facă o colivă pe care s-o aducă la biserică împreună cu o sticlă cu vin, pentru a fi sfințite. Coliva a fost introdusă în practica Bisericii după minunea Sfântului Teodor Tiron, săvârșită la
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
îndepărtat de casele morții. Căpițele din fața caselor aruncau lumină prin ferestre peste mutilați. Cei doi nu vor scăpa niciodată de spectacolul apocaliptic, populându-le mințile zi și noapte cu imagini de groază, fără putință să scape de ele până la încheierea sorocului, la 4 mai, 1958 pentru Ivașcu; ani de existență chinuită, fulgerată numai rareori de normalul vieții libere a semenilor săi, pentru el ziua aceea dc 14 octombrie 1944 se dilata mereu, acoperind cu țol plin de sângele și de gemetele
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
copiilor, din zece în zece ani, pești, broaște, păsări au plecat în același fel, fiecare în ordinea și sezonul cerute de specia din care făceau parte. Au urmat apoi tinerii, acestora părându-li-se că le-a venit și lor sorocul să se integreze în ritmul vieții cosmice. Dar analogia nu era decât un mijloc de înfăptuire a unui gând care devenise o obsesie, mai ales, după marea procesiune ordonată de papa Inocențiu al III-lea în anul 1212, la care
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
întoarce în Europa, stabilindu-se din nou în Elveția, iar în 1952 apare romanul "Scânteia vieții" a cărui acțiune se petrece într-un lagăr de concentrare (sora scriitorului fusese închisă și ucisă de naziști într-un asemenea lagăr). Romanul său "Soroc de viață, soroc de moarte" (1954) a fost cenzurat de editura germană care l-a publicat, eliminând scenele despre atrocitățile comise de naziști în țările ocupate, în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale. Remarque a continuat să publice până în 1962
Erich Maria Remarque () [Corola-website/Science/311478_a_312807]