1,263 matches
-
comun tuturor acestor regimuri și totodată străin propriilor popoare. Comunismul românesc a promovat același tip de construcție instituțională, bazat pe represiune și recunoscând primatul ideologiei asupra binelui propriului popor. Gestul mult comentat al lui Ceaușescu de a nu permite armatei sovietice să tranziteze România În zilele fierbinți ale „Primăverii de la Praga” nu a fost o disidență activă față de acest sistem, pentru simplul fapt că nu poate fi pus pe picior de egalitate cu cel al liderilor comuniști din Cehoslovacia, care au
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
anticomunistă armată din România Între istorie și memorietc "Rezistența anticomunistă armată din România Între istorie Și memorie" Context istorictc "Context istoric" Rezistența anticomunistă armată din România a fost un fenomen istoric care s-a derulat Începând cu intrarea unităților militare sovietice În România, În anul 1944. Ea este de la bun Început expresia confruntării dintre două lumi, două sisteme politice, culturale și etice, mai exact Între o lume românească remanent democratică după 1944 și una comunistă, străină, totalitară. Stranietatea acestei lumi vine
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În școlile din perioada intrebelică: „Am știut din școală ce-i comunismul, care nu-i spre binele omenirii, Îi o doctrină care asuprește lumea. Am aflat În școala primară, am fost educați În stilul ăsta”27. Contactul cu realitățile Rusiei sovietice din timpul războiului a consolidat aceste convingeri anticomuniste: În Rusia am văzut sărăcie, era colectiv... Numai dacă ceva făceau, primarul, starosta, că așa Îi spuneau, cu milițianul puteau să-i Împuște. (ă) Era deja un an de front și știu
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și benefică, În termeni de epopee. Petru Dumitriu (1924-2002) a reeditat la vremea respectivă de mai multe ori acest roman de mai bine de șase sute de pagini, pesemne una dintre cele mai ticăloase dintre toate abdicările scriitoricești, pe măsura celei sovietice a lui Gorki, unde lupta cu elementele se confundă cu aceea Împotriva adversarului politic, burghezia ostilă, sabotorii și diversioniștii. Un document relativ recent, din arhivele Securității, demonstrează că scopul acestei cărți - comandată de partid - fusese acela de a pregăti opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
politică angajează o subversiune cognitivă concretizată printr-un vast demers de epurare dictat de Încheierea Convenției de Armistițiu dintre guvernul român și guvernele Națiunilor Unite (12 septembrie 1944), ceea ce Înseamnă „supunerea Întregii prese dispozițiilor Comisiei Aliate, mai concret reprezentanților Rusiei Sovietice”6. Decretul-lege nr. 364 din 2 mai 19457 semnat de Regele Mihai prevede alcătuirea unei Comisii pe lângă Ministerul Propagandei care să aplice art. 16 din Convenția de Armistițiu prin „Întocmirea listei tuturor publicațiilor periodice și neperiodice apărute În România de la
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nu are totuși fluența, superficialitatea antrenantă, capacitatea de a crea rapid impresia de viață proprii scrisului lui Cezar Petrescu”. SCRIERI: Imagini și cugetări duminecale, București, 1930; La ribellione di un sanzionista, pref. N. Iorga, București, 1936; Pax americana - o pax sovietica, I-II, Madrid, 1947; Dotla - rien que des cendres, Paris, 1948; ed. tr. Badea Nicolescu, Alba Iulia-Paris, 1996; Un junimist antisemit: A. C. Cuza, Madrid, 1956; Un singuratic: C. Stere, Madrid, 1956; Poezie și politică - Octavian Goga, Madrid, 1956; Nicolae Iorga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
Sud este una dintre puținele regiuni care și-a dobândit independența de sub tutela britanică pe calea luptei armate. Aici însă miza geostrategică a controlului accesului prin strâmtoarea Bab-el-Mandheb era atât de mare în contextul războiului rece, iar influențele din exterior (sovietice, britanice, americane) atât de intense, încât chiar și diplomatul Albion a recurs la forță directă pentru a include Adenul și protectoratul britanic al Arabiei de sud (platoul Hadhramaut) în nou creata Federație a Sultanatelor și Emiratelor de la Golful Persic. Acest
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
deși a condamnat Uniunea Sovietică din același considerent doar din august 1939 până în iunie 1941, adică în timpul funcționării pactului ruso-german. Începând cu sfârșitul anului 1945, opinia publică din aceste două țări s-a împotrivit din nou politicii externe a Uniunii Sovietice ca unei amenințări la pacea mondială. Opinia publică rusă, pe de altă parte, a fost împotriva Germaniei, văzută drept prin-cipala amenințare la adresa păcii, până la semnarea pactului cu Germania în august 1939. De atunci și până la atacul german împotriva Uniunii Sovietice
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și privată de protecția americană, ar fi împinsă către o poziție politică și militară neutră, dacă nu chiar amicală, față de vecinul impunător de la est. Această orientare ar fi considerabil întărită de relația complementară dintre economia Germaniei de Vest și cea sovietică. Așa cum a evidențiat disputa privind traseul conductei europene de gaze la începutul anilor ’80, Uniunea Sovietică a decis în mod evident să-și întărească eforturile de modernizare industrială printr-un aflux masiv de tehnologie occidentală. Republica Federală este una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru supremația militară, fiecare dintre cei doi rivali încercând, în cel mai rău caz, să mențină distribuția de putere existentă și, în cel mai bun caz, să o modifice în avantajul său. Pe parcursul anilor 1980, administrația Reagan a propus Uniunii Sovietice dezafectarea tuturor sau a aproape tuturor rachetelor de sol SS-20 amplasate în Europa. Statele Unite s-au angajat ca în schimb să nu amplaseze rachete de croazieră sau Pershing. La rândul lor, sovieticii au avansat propuneri care ar fi dus la
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
izbucnește un război convențional în Europa Centrală, iar Statele Unite și Uniunea Sovietică sunt implicate. Statele Unite, care dispun în Europa de un număr de 9.000 de focoase așa-zis tactice, vor folosi la început câteva dintre ele împotriva țintelor militare sovietice: poduri, concentrații militare, depozite de muniție și instalații logistice. Însă chiar și această utilizare limitată a armelor nucleare va duce la distrugerea unor orașe din, să presupunem, Belarus*. Uniunea Sovietică va replica, în același spirit tactic, prin atacarea orașelor-port Brest
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
slăbiciunea inerentă a acestei națiuni și cu siguranță a ridicat semne de întrebare în legătură cu capacitatea sa pe termen lung de a influența societățile din Asia, Africa și America Latină. Nesfârșitele ore petrecute de funcționarii americani pentru a bloca ofertele de asistență sovietice și chineze păreau justificate la vremea lor, dar, retrospectiv, ele nu mai apar așa. Intervențiile Statelor Unite în afara Europei în timpul Războiului Rece nu au creat actuala amenințare teroristă. Ele au provocat temeri față de acțiunile occidentale și antipatii în regiunile care au
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
provinciei Chaco. Războiul ruso-finlandez - 1939-1940. A început cu atacul rus asupra Finlandei (30 noiembrie 1939); s-a încheiat o sută de zile mai târziu, odată cu prăbușirea rezistenței finlandeze. În tratatul de pace din 12 martie 1940, Finlanda a cedat Uniunii Sovietice Carelia, orașul Viipuri, o bază navală și teritorii totalizând 42.000 de kilometri pătrați, cu o populație de 450.000 de locuitori. Republica a III-a a Franței - A durat de la înfrângerea Franței în războiul franco-prusac (1871) până la formarea guvernului
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
românesc are aceleași elemente structurale și proiecte ca și tranzițiile care l-au precedat. O nouă tranziție politică, cea comunistă, se declanșează în 1947, urmată, începând din 1948, de o tranziție socială și economică. Impusă prin dominația politică și militară sovietică, revoluția comunistă a inaugurat dictatura Partidului Comunist, a reorientat - în relațiile internaționale - statul român dinspre Vest spre Est și a înlocuit nu numai capitalismul, ci și cea mai mare parte a societății precapitaliste, încă majoritare în zonele rurale și în
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sale. Nu guvernul era cel care folosea piața pentru a-și întări bugetul, ci dimpotrivă, jucătorii de pe piață șcei mai mulți erau bănci comerciale - n.m.ț foloseau guvernul, absorbindu-i rezervele financiare (Elțîn, 2000, p. 167). Majoritatea țărilor fostei Uniunii Sovietice au trecut prin acest proces, cu consecințe economice, sociale și politice extreme. Între aceste două modele „ideale” se situează România, în economia căreia capitalul occidental a jucat un rol neînsemnat până către sfârșitul primului deceniu al tranziției, dar în care
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
corespunzătoare, folosirea acestora din urmă simțindu-se ca necesară pentru limitarea la teritoriile respective, locuitorii spunîndu-și moldoveni, la modul general, dar și bucovineni și basarabeni, iar limba și-o numeau română, chiar dacă vorbeau moldovenește. În același timp, în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, creată de Moscova pe malul stîng al Nistrului, ideea că moldovenii sînt altceva decît românii a devenit programatică, modalitățile de punere în practică fiind nu numai diferite, ci uneori chiar diametral opuse, în raport de momentul conjunctural, mereu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
corespunzătoare, folosirea acestora din urmă simțindu-se ca necesară pentru limitarea la teritoriile respective, locuitorii spunîndu-și moldoveni, la modul general, dar și bucovineni și basarabeni, iar limba și-o numeau română, chiar dacă vorbeau moldovenește. În același timp, În Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, creată de Moscova pe malul stîng al Nistrului, ideea că moldovenii sînt altceva decît românii a devenit programatică, modalitățile de punere În practică fiind nu numai diferite, ci uneori chiar diametral opuse, În raport de momentul conjunctural, mereu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
august 1928 a fost semnat la Paris de către 15 țări, între care România și Uniunea 7 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe a României (în continuare: A.M.A.E. Ă, fond 71 Uniunea Sovietică , (1928 - 1929Ă, vol. 79, f. 119. 9 6 Sovietică, Tratatul de renunțare la război sau Pactul Briand - Kellogg. Statele semnatare se angajau să renunțe la război în vederea soluționării diferendelor internaționale. Prin semnarea acestui Pact, sovieticii înlăturau pericolul unui conflict direct cu statele occidentale. Acesta era începutul unui plan, conceput
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
aceste taratative și că Varșovia condiționa semnarea unui asemenea document de încheierea unuia similar și cu România, oferind și medierea sa îm privința negocierilor româno - sovietice 14. Ministrul român de externe D. Ghica preciza două condiții pentru reușita negocierilor româno - sovietice: neluarea în discuție a modificării frontierei de est a României și interdependența între momentul intrării în vigoare a tratatului româno - sovietic cu cel sovieto - polon, pentru a nu afecta alianța româno - polonă deja existentă 15. Aceste tratative aveau puține șanse
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la 16 mai 1935. Polonia care în perioada respectivă se orienta către Germania, nu ar fi acordat dreptul de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia 99. Însă suntem de acord cu afirmația lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord , disproporția dintre cele două state fiind semnificativă. În opinia noastră, Titulescu dorea încheierea acestui
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
la 16 mai 1935. Polonia care în perioada respectivă se orienta către Germania, nu ar fi acordat dreptul de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia 99. Însă suntem de acord cu afirmația lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord , disproporția dintre cele două state fiind semnificativă. În opinia noastră, Titulescu dorea încheierea acestui tratat pentru a arăta Germaniei că, în cazul în care va declanșa un conflict, va fi
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la 16 mai 1935. Polonia, care în perioada respectivă se orienta către Germania, nu ar fi acordat dreptul de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia. Însă suntem de acord cu afirmația lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord, disproporția dintre cele două state fiind semnificativă. 86 Totodată nu considerăm ca fiind realistă declarația
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
încheiat la 16 mai 1935. Polonia, care în perioada respectivă se orienta către Germania, nu ar fi acordat dreptul de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia. Însă suntem de acord cu afirmația lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord, disproporția dintre cele două state fiind semnificativă. 86 Totodată nu considerăm ca fiind realistă declarația diplomatului român potrivit căreia, în baza prevederilor acestui articol, Litvinov ar fi recunoscut, de drept
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Carol al-II-lea,dosar nr.7, 29/1936. fond Casa Regală, dosar nr. 44 / 1939. 89 79 fond Președinția Consiliului de Miniștri, dosar nr. 26 / 1935. fond Statele Unite ale Americii, (colecția microfilme Ă, rola 538, 627. Documente publicate : 1. Relațiile româno sovietice. Documente, vol.1, 1917 - 1934, (colectivul de redacție: Mihai Răzvan Ungureanu, Dumitru Preda, Mioara Porojan, Vitalie Văratecă, București, Editura Enciclopedică, 1999. 2. Relațiile româno - sovietice. Documente, vol. al II-lea, 1935 - 1941, (responsabil volum: Costin Ionescuă, București, Editura Fundației Culturale
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
al conceptului. Războiul Rece a constat mai curând într-o extinsă cursă a înarmărilor pe fundalul unei incompatibilități ideologice ireconciliabile între doi actori angrenați într-o luptă pașnică pentru putere în sistemul internațional. Confruntări directe între trupele americane și cele sovietice nu au existat pe teritoriul nici unuia dintre cele două state. Ceea ce nu înseamnă că nu au existat confruntări între ele. Dimpotrivă, confruntări între SUA și URSS au existat, însă, de obicei, într-o manieră indirectă, prin intermediul și pe teritoriul unor
RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]