4,641 matches
-
o impresionează. Mărțina știe că este doar o butaforie ieftină, comercială. Colo, un șir de rochii negre, de călugărițe. Alt rând, din mantii albe și cruci sângerânde!! Femeia alunecă și-n vortexul incipient, rece și mai subțire că limba unei spade sarazine, o se lasă că într-o cadă plină cu apă moale de ploaie. Devine ușoară. Imponderabila. Trupul ei fizic vine, pleacă... de la o relicva la alta. Acum le recunoșate pe toate. Unele dintre exponate o bucură, altele o înfurie
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
se sapă iar o groapă într-un torent de sevă ca o apă. Un spectru alipit în spațiul straniu cu mâna tremurând pe gât și craniu, având radiografia unui cimitir între bătrân, matur, copil. Pe cal un călăreț cu o spadă surâsul adormit de o naiadă, departe cu avânt în luptă se adună cu mișcătoarea liniște de lună. Credința spală o moarte moartea se spală în somn. Referință Bibliografică: Departe / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1811, Anul V
DEPARTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369896_a_371225]
-
câteva vorbe divine/ unduitoare vahine/ un paradis austral// și - printr-o luptă cruntă -/ dacă mâine vom reveni/ de pe tărâmul albastru otrăvitor/ al limbii adevărate/ nici nu veți ști/ nici nu veți ști/ dacă rămâneți printre cei cu adevărat vii// cu spada tăcerii la gât/ v-așteaptă înscrisul/ în splendida moarte (Mica amenințare). Diminețile rămân prizonierele periplului stelar, totuși frumoasele alunecări petrecându-se pe un fond trist, câte doi câte doi (Vals imperial) parcurgând întunericul. Sentențios, autorul își asumă speciala realitate supliciantă
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
de altfel, înainte de orice, termenul constituit ad-hoc l-am pus „la înaintare” considerând, cu sinceritate, că Hemographia Historica pe care o „comite” Ilie Șandru este un gest eroic. Uneori, pana scriitorului poate fi - și trebuie să fie! - la fel de tăioasă ca spada oșteanului. Ilie Șandru dovedește cu prisosință acest echilibru între nervul gazetarului, verticalitatea Omului contemporan al Cetății și Hemografia creației. Ar mai fi ceva, și asta ține de... hemografia mea: cred că, deși am pășit în mileniul 3, Revoluția de la 1848-1849
HISTORIA HEMOGRAPHICA... de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370112_a_371441]
-
împotriva înfumuratului pământean, numai că Enkidu îi zădărnicește planurile, ucigând fiara dezlănțuită: Urmărindu-l cu înverșunare, Enkidu ajunse Taurul și, apucându-l de coadă,îl ținu strâns cu amândouă mâinile. Atunci Ghilgameș, viteaz și dibaci, stătu în fața lui și, cu spada, Cu spada îl izbi între grumaz și coarne. După ce uciseră Taurul, îi smulseră inima și o așezară dinaintea Soarelui; se îndepărtară și se închinară dinaintea lui Șamaș, apoi se așezară, amândoi, ca niște frați. Iștar, care se urcase pe meterezeleUrukului-celui-împrejmuit
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
pământean, numai că Enkidu îi zădărnicește planurile, ucigând fiara dezlănțuită: Urmărindu-l cu înverșunare, Enkidu ajunse Taurul și, apucându-l de coadă,îl ținu strâns cu amândouă mâinile. Atunci Ghilgameș, viteaz și dibaci, stătu în fața lui și, cu spada, Cu spada îl izbi între grumaz și coarne. După ce uciseră Taurul, îi smulseră inima și o așezară dinaintea Soarelui; se îndepărtară și se închinară dinaintea lui Șamaș, apoi se așezară, amândoi, ca niște frați. Iștar, care se urcase pe meterezeleUrukului-celui-împrejmuit, mâhnită, începu
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
voia bună la un ospăț. Înalți și blonzi, erau pescari, vânători de foci și balene, pirați jefuitori. Invazia se petrecea cam așa: mai întâi venea șeful și ceață lui de războinici cu coifuri în formă de mistreț, cămașă de zale, spadă, sulița, scuturi rotunde din lemn într-o corabie lungă și ușoară. Înaintau pe râurile adânci și pe drumurile române către niște celți dezorganizați, fără instrucție militară. Apoi veneau femeile, copiii, fermierii. Se estimează că întreaga nație a anglilor a pornit
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
de nuntă nu e precedată decât de frumusețea crepusculului zilei văzut întâia dată în viață. Lumânările albe de nuntă iau toate privirile de la mediul vizual, într-un alai de rai nupțial în care valsează mireasa ca o lebădă, apărată cu spadele iubirii: crinii lumânărilor albe! Nunta Altețelor Lor Regale Principesa Margareta și Principele Radu ai României a configurat eternitatea și întotdeauna ineditul nunților consfințite și înfrumusețate în puterea iubirilor mari și ireversibile. Lumea întreagă e înflorită de nunți și iubiri, fiecare
POEMUL LUMÂNĂRILOR ALBE DE NUNTĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368279_a_369608]
-
05 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului mai ții minte... în fie care zi simt că mă ucide cineva, o umbră care-mi înfige un cuțit pe la spate, după mai multe ucideri iar mă trezesc și văd umbra cum îmi aruncă spada, minutele defilează seci pe clar de lună iar stelele dorm un somn ciudat, toamna beată trezită de prin cârciumi dansează oribil prin inimile noastre, vin vise năluci din adâncuri de timp sub pleoapa bolnavă, avidă de amintiri, trenuri de demult
MAI ŢII MINTE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362751_a_364080]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ÎN DIVAN Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1629 din 17 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Se-adună boierii la sfat în divan, Clipele acestea se scurg parcă-n van, Mândria își scoate și ultima spadă Să-arate mulțimii ce-i Omul de vază. Cei mulți duc povară și umeri-s grei Cară și pietre și munți duc pe ei, Sfidarea se îmbracă în haină de gală, Sărmanul își leagă și ultima rană... Clopotul bate, dar cin
ÎN DIVAN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352884_a_354213]
-
s-a zidit # Să treci prin munți cu pasul mare Și printre flori cu pasul mic , Să fii făcut doar din căntare Big-bang să faci ,ca Domnul din nimic # Ești menit cu albastru-n ochi ,senin și tare, Venin și spadă ,scut și foc Pentru cei vănzători de om și țară , De d-zeu și neam și loc . # Să nu-ți prea pese că se moare Dacă trăiești ca un limbric, Și ochi de de animal ,copil te doare De nu
EŞTI MENIT de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352935_a_354264]
-
pretutindeni”. „Pentru noi, cei de aici, Eminescu este mai mult decât un poet, mai mult decât o conștiință. El este pentru noi un mare reper spiritual, o coloană pe care încercăm să renaștem.(...) Eminescu ne-a fost și flamură, și spadă, și cetate. Poezia lui a echivalat pentru noi cu redescoperirea istoriei și propriei noastre identități.” - mărturisește, cu reverență, Arcadie Suceveanu. De fapt, toți poeții cernăuțeni, de la mic la mare, sunt purtători ai acestei cruci care este crucea poeziei cioplită din
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
de către Wenceslas, prinț și domnitor ortodox al Boemiei între anii 920-929, de orientare anglo-saxonă, dornic să convertească populația la creștinism, generos cu cei nevoiași, cavaler priceput și neînfricat. A fost inividiat de fratele său care l-a ucis cu propria spadă pe data de 28 septembrie 929. A fost canonizat și înmormântat în Biserica Sfântul Vit construită de el însuși. El este patronul spiritual al poporului ceh și unul din cei mai iubiți sfinți ai acestuia. În anul 1060, din ordinul
PRAGA, CÂTEVA REPERE TURISTICE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354473_a_355802]
-
și al tipografilor, Barnaba cu papirusul, patronul dogarilor. La fereastra dreaptă apar Petru cu cheia, patronul pescarilor, fierarilor și al ceasornicarilor, Matei cu securea, patronul măcelarilor, tâmplarilor, fierarilor, Filip cu crucea, patronul pălărierilor și al cofetarilor, Paul cu cartea și spada, patronul sticlarilor și al marinarilor, Simon cu fierăstrăul, patronul pădurarilor și al țesătorilor, Bartolomeu cu Evanghelia și spada, patronul croitorilor și al cizmarilor. Pe laturile cadranului astronomic se află patru figuri masculine care simbolizează viciile. Pe latura stângă sunt: vanitosul
PRAGA, CÂTEVA REPERE TURISTICE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354473_a_355802]
-
și al ceasornicarilor, Matei cu securea, patronul măcelarilor, tâmplarilor, fierarilor, Filip cu crucea, patronul pălărierilor și al cofetarilor, Paul cu cartea și spada, patronul sticlarilor și al marinarilor, Simon cu fierăstrăul, patronul pădurarilor și al țesătorilor, Bartolomeu cu Evanghelia și spada, patronul croitorilor și al cizmarilor. Pe laturile cadranului astronomic se află patru figuri masculine care simbolizează viciile. Pe latura stângă sunt: vanitosul care se privește în oglindă și avarul cu punga în mână, iar pe latura dreaptă: moartea măsoară cu
PRAGA, CÂTEVA REPERE TURISTICE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354473_a_355802]
-
această credință. Într-o însemnare scrisă la Mircești în 1865, poetul declară, fără rezerve: „Familia mea este originară din Veneția. Pe timpul când această Republică era în strălucire, om cu inimă îndrăsneață și cu spirit cavaleresc, se puse cu a lui spadă în serviciul țării, se căsători cu o româncă și deveni obârșia familiei Alexandri. În una din călătoriile mele am descoperit mai multe persoane de același nume la Veneția, în Padova și la Ferrara.” Călătoriile sale în Italia au avut loc
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
la carul meu. Am acceptat și iată, mă prăpădesc de râs văzând cum toți renunță pân’ la urmă. Râde în barbă zeul, cu lacrimi: Biată turmă, știam că-s proști, dar nici că astfel îs!... Dar într-o zi, cu spada-i vrăjită, de-mpărat, a dezlegat misterul Alexandru. Și nu mai râse zeul, speriat de-un copilandru ce-n mii de șerpi un nod a transformat. Nu au pierit Nu au pierit prietenii mei buni cu care fericit trăiam minuni
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353957_a_355286]
-
protejat de cețurile pădurii, lupii tot îi simțeau mirosul. Se hotârî să se lupte cu ei, folosindu-și toate puterile. Își cuprinse o mână în căușul celeilalte, își uni degetele mari și, de îndată, se formă în palma sa o spadă luminoasă cu care flăcăul reuși să-i supună pe slujitorii lui Udor. De îndată ce erau atinși, lupii se transformau în iepuri care o luau la goană în adâncurile pădurii. Mai apoi, fură atacați de niște lilieci uriași, cu colți chiar mai
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
pe slujitorii lui Udor. De îndată ce erau atinși, lupii se transformau în iepuri care o luau la goană în adâncurile pădurii. Mai apoi, fură atacați de niște lilieci uriași, cu colți chiar mai mari și mai ascuțiți decât cei ai lupilor. Spada lui Ionuț îi transformă în vrăbii care se risipiră printre copacii neguroși. Sânziana nu mai revenise la forma ei de femeie, dar flăcăul o simțea plutind pe lângă el, ca un scut în fața primejdiilor din ce în ce mai dese. Ajunseră în preajma castelului abia după
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
râse pisica. Are să-i prindă cingătoarea fermecată, tocmai ca tatălui său, lăsându-l lipsit de puteri. Ionuț privi mâinile încovrigate ale bătrânei. Într-una ținea o cingătoare neagră, care se mișca precum un șarpe otrăvit. Își adună puterile, iar cand spada verde îi apăru în mână, lovi cu ea cingătoarea. Baba scoase un țipăt ascuțit și se aruncă spre el, cu degetele adunate în față, gata să-i scoată ochii. Flăcăul reuși să se ferească pentru început, dar se trezi curând
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
-se de iscusințalor, în timpul atacului: La arbaletă, cel mai bun e englezul, care cu o singurăsăgeatăstrăpunge armura dintr-o parte într-alta și nimerește porumbelul de la o sutăde pași. Cehii pălesc strașnic cu baltagul. Nimeni nu-l întrece pe neamțla spada cu douătăișuri. Cu o singurăloviturăde șpang, elvețianul sfarmăun coif. Dar cavalerii cei mai grozavi sunt cei care vin de pe meleagurile Franței, luptând în același timp și călare și pe jos.[2]Aceste caracteristici, pe care le-am prezentat mai sus
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
cuvinte sugestive folcloristul a creionat motivul care l-a împins pe fugarul satului sădevinăun cavaler al codrului. Acolo unde migrația triburilor hunice și turce și-au pus amprenta prin jaf și crime, cultura și civilizația popoarelor, care au intrat în Spade, începutul sec. al XIII-lea contact cu aceștia, s-au depărtat de cultura europeanăa vestului, acceptând, de multe ori, modul cu totul străin de viațăal lumii stepelor. Despre calitățile cavalerului, unul dintre creatorii beletristicii lumii medievale scria: Mult aprecia recompensele
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
toți ceilalți principi / Prin curtenie, vitejie, /Putere și mărinimie.[4] Și momentul luptei, al întâlnirii dintre viteji este astfel prezentat: Lovind adesea în scuturi, caii cu-avânt strunesc / Și unul către altul în iureș năvălesc; / Se-ndreaptă-ndatăiarăși cu salturi înapoi / Și spadele-și încearcăîn luptăgrea vitejii amândoi.[5]Un adevărat ritual pe care numai cei inițiați îl cunoșteau, precum acești doi cavaleri viteji cărora nu le păsa de viață. Înainte de întâlnire se țintesc, erau scrutători și căutau fiecare locul slab al oponentului
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
ai cuvântului/ Ctitorind temeinic, în osia drumului / Și-au clădit castele în file de roză/ Transportând iubire în vetre de hipnoză. / Adolescentul i-a ridicat palate în a ei vatră / Și a adunat-o în buchet, într-o glastră.../ Cu spada verbului, în Cetatea vârstei lui / A sperat, că va deveni regele universului” (cf. Cavalerul cetății). Iubirecu Maestră și cu Maestru(prin mijlocirea clasică, a MAMEI- Venus/Afrodita - dar și prin TATĂL-Logos AMINO-HOMERICO-LUCIFERIC: “Zeița lui Homer trece / Prin degete trandafirii/ Dimineți
CRONICĂ LA VOLUMUL SPIRALELE ADOLESCENŢEI DE ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354587_a_355916]
-
soacră sau, de ce să nu o spunem, chiar copii. Însă, la unul din virajele scurte executate pentru a evita șanțul, în fața lui Țonel apăru o namilă cu armură neagră și un fel de mantie deasupra, iar la brâu cu o spadă îngrijorător de lucitoare. Un fior rece fugări fără drept de apel aburii benefici ai băuturii, iar prin capul golit de sânge al nefericitului Țonel trecu umbra unui gând: - Am belit-o! Le-a dat presarilor uniformă nouă și sabie în loc de
MISIUNEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347038_a_348367]