2,631 matches
-
Patos ; păgânii l-au urmărit Și pe o Cruce ca un "x", barbaric, l-au răstignit... Petru, "întâiu-ntre egali", năvalnic Mărturisitor Cu "trilogia lepădării", de Bunul său Învățător... Căindu-se, a mers Apostol în Pont și Capadocia În Asia, la spanioli, Bitinia, Galitia Răstignit fiind de Nero : Eu nu sunt IISUS CHRISTOS ! Nu merit așa răstignire..." și l-au ucis cu capu-n jos... Iacob al lui DUMNEZEU, în Ierusalim, Iudeia, A dus Cuvântul DOMNULUI și-a fost ucis cu sabia
SOBORUL SFINȚILOR APOSTOLI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348555_a_349884]
-
a folosit acest episode pentru construirea noului său poem satiric”Trei Viteji “, din care autorul n-a apucat să termine decât trei cânturi și l-a început pe cel de al patrulea.Deși a avut ca model pe “ Don Quijote“ al spaniolului Miguel de Cervantes, scris în 1605, liniile generale ale poemului” Trei Viteji “ sunt pentru Budai-deleanu un pretext pentru demascarea relelor înrădăcinate în societatea timpului. Cei “trei viteji” sunt recrutați din cele trtei provincii românești:”Becicherec I;toc de Uramhaya “( Transilvania
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
se numără și neașteptatele prenume de fete pe care le întâlnim la tot pasul. Este adevărat că Maria conduce în toate provinciile, combinată ades cu nume secundare precum Carmen, Angeles sau Dolores, dar altfel decât frații noștri francezi sau italieni, spaniolii ocolesc clasicele Gabriela, Emilia, Adriana sau Mihaela. În locul lor tronează stranii năzăriri cu semnificații prozaice, cum ar fi Amparo (adăpost), Ascension (înălțare), Belen (iesle), Concepcion (concepție), Consuelo (sfat), Dolores (dureri), Encarnacion (încarnare), Esperanza (speranța), Gemma (giuvaer), Inmaculada (imaculata), Mercedes (milă
NOMEN EST OMEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350045_a_351374]
-
posibil, ori de niciunul, ca să nu ocupi vreun rol secundar în biblie. De unde vine oare în spațiul hispanic moda aceasta a ocolirii numelor clasice? O fi teama de a nu cominte vreun sacrilegiu? Nu se știe. Un lucru e evident: spaniolii acordă mai multă atenție circumstanțelor biblice decât protagonistelor lor. Dealtfel ei mereu pun în practică ritualurile, înscenând pentru publicul larg marile evenimente din biblie. Așa cum pe 6. ianuarie sosesc Magii de la Răsărit în carne și oase, cu alai mare, iar
NOMEN EST OMEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350045_a_351374]
-
pe nume: "Juanito!", numele lui de după botezul creștin era Juan Diego. La data când i-a apărut Fecioara Maria, Juan Diego avea 57 de ani. Era creștinat de când avea 51 de ani, la puțin timp după ce Mexicul fusese cucerit de spanioli. Când s-a auzit strigat pe nume, Juan Diego s-a oprit și a văzut o tânără foarte frumoasă, care i-a spus că este Maica Domnului și i-a cerut să transmită un mesaj misionar episcopului din Cetatea Mexicului
OCTAVIO OCAMPO de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350099_a_351428]
-
km de Los Angeles, în sud-vestul SUA, în apropiere de New Mexico, statul federal în care locuiesc eu (voi călători cu avionul). Etimologia toponimului Pasadena nu este pentru mine clară: se spune că pornind de la numele dat de indienii localnici, spaniolii ar fi tradus expresia indiană prin „Coroana văii”, iar în altă variantă prin „Cheia văii”. Însă, în limba spaniolă, cuvântul „Pasadena” nu are vreun înțeles, probabil că este o stâlcire a nu-melui indigen. Oricum, orașul a devenit celebru și numele
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
leagănul preistoric al culturii Europei. Însă, din păcate, ocupați fiind peste măsură cu fiesta, siesta, tapas, coridă sau flamenco, uităm să mai scormonim prin cotloanele memoriei după uitatele semne care ne leagă cu veșnicia, conferind Spaniei rădăcini adânci. Noroc că spaniolii par să cultive o manie obsesivă pentru dedesubturile scoarței terestre, insistând, oriunde ne-am afla, să ne dezvăluie certitudinile îngropate sub aparențele ”supraterestre”. Așa se face că suntem întâmpinați la tot pasul de invitația de a coborî într-o peșteră
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
și găunos din Extremadura sau din vecinătatea Granadei asupra locuitorilor cavernelor are ceva aproape visceral, patetic, ca o declarație de dragoste imposibilă între protagoniști, om și natură. Dacă românul e frate cu codrul, ei bine mă încumet să zic că spaniolul e pui de stâncă. Locuitorii cavernelor spaniole, vestiții troglodiți, dispun de locuințe departe de luxul celor din Lanzarote, dar dotate cu tot confortul necesar, comode și igienice, nelipsindu-le apa, telefonul sau televiziunea prin satelit. De încălzire nu duc lipsă, temperatura
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
stă pe umărul drept. - Celor care mai cred în minuni, îi șoptește drăcușorul cel pesimist care stă pe umărul stâng și adaugă: Europa Comunitară se zbate să iasă din criză. EURO încearcă să nu se ducă la fund. Grecii, portughezi, spaniolii, italienii, au o rată de șomaj care acoperă jumătate din populație. - Încetează că ne apucă dimineața. Principalul e că noi mergem în sus, îi spune îngerașul cel optimist - Dar știi cum am ajuns la așa o creștere? îl întreabă pe
PROGNOZELE ŞI CRUDA REALITATE, READAPTAT IN 2013 de VIOREL BAETU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364787_a_366116]
-
ar fi baza confruntării dintre taur și om uită să ia în calcul sărbătorile populare, care se desfășoară pe tot parcursul verii în toate zonele Spaniei, evenimente care atrag mult mai mult public decât dansul toreadorilor din ring. Nu degeaba spaniolilor le place să-și privească țara ca pe o „piele de taur întinsă la uscat”! O privire fugară aruncată pe harta peninsulei confirmă fantezia lor. Din cele aproape șaptesprezece mii (!) de festejos taurinos care se înregistrează anual în Spania, doar
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
sau altul dintre combatanți să se piardă cu firea, trăgându-și vecinul în față, pe post de scut uman. Homo hominis taurus est. Cu excepția „poporului simplu”, partizan etern al luptelor cu tauri, corida a preocupat dintotdeauna atât străinii cât și spaniolii, fiind un veșnic subiect controversat. Încă de pe vremea grecilor și romanilor, învățații și clericii condamnau obiceiul barbar, atribuindu-i origini neclare, păgâne. În anul 1567, Papa Pius al V-lea a interzis tradiționalele curse taurine duminicale, dar ingenioșii săi contemporani
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
efemerității existenței, norocul de a scăpa de sub pericolul iminent, a doua șansă, încununată mai apoi de o renaștere aparent miraculoasă sunt câteva dintre elementele care creează emoțiile cele mai puternice. Nu doar jocul cu viața și moartea sunt tipice pentru spanioli, ci însăși respectul și importanța pe care o acordă sentimentelor adânci, acelor emociones fuertes care conferă existenței un sens profund. „Rigiditatea și incapacitatea de a simți emoție constituie pentru spanioli nenorocirea cea mai groaznică ce poate paște un om”, scria
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
Nu doar jocul cu viața și moartea sunt tipice pentru spanioli, ci însăși respectul și importanța pe care o acordă sentimentelor adânci, acelor emociones fuertes care conferă existenței un sens profund. „Rigiditatea și incapacitatea de a simți emoție constituie pentru spanioli nenorocirea cea mai groaznică ce poate paște un om”, scria cândva Gerald Brenan în The Face of Spain. Spania îi regizează morții un spectacol multicolor: lupta cu taurii, un spectacol pe care îl exportă chiar și prin fostele colonii de peste
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
prin fostele colonii de peste ocean (în Mexic, ele se numesc Pamplonadas). Așa cum o operă italiană îi zguduie pe unii, tot așa fiorul estetic îi electrizează pe spectatorii luptelor taurine. Cu toate acestea, nu se pune problema unei indiferențe suverane a spaniolilor față de suferință, sânge și moarte, așa cum suspecta în mod eronat americanul Richard Ford. Nu uciderea taurului joacă rolul decisiv, ci momentul care precede moartea, secunda de dinainte de final. Țelul spectacolului nu este să contempli luarea în coarne a unui mozo
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
nu este să contempli luarea în coarne a unui mozo, ci să te abandonezi admirației pentru talentul său inegalabil de se apropia de bestie până la limita supremei atingeri, rămânând, ca prin minune, nevătămat. Așa paradoxal cum sună, motivul pentru care spaniolii caută pericolul și apropierea de moarte rezidă tocmai în pofta lor nestăvilită de viață. Nu e obligatoriu să te simți imortal atunci când te confrunți cu un taur fioros, dar înseamnă enorm dacă poți să simți măcar pentru o clipă că
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
unei judecăți în afara conduitei morale. S-a născut la Florența, a încercat mai multe studii și preocupări, dar domeniu asupra căruia s-a oprit cu insistență, a fost politica. Tânăr fiind, a fost fascinat de nobilul, omul politic și cardinal spaniol Cesare Borgia (1475-1507), de reușita acestuia de a-i prinde și ucide pe cei care conspiraseră împotriva lui. I-a folosit drept lecție de filozofie, în sensul că și-a dat seama de distanța dintre gândire și acțiune, Borgia fiind
„DIVIDE ET IMPERA!” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366623_a_367952]
-
pe peretele catapetesmei, i-au tras un glonț în frunte. “La Mănăstârca a crescut pustiul”, oftează, nu fără instinct poetic, Părintele Bejan. Și într-adevăr, citind, înțelegi că sub bagheta comunistă, orchestra de prizonieri (cu componență internațională, de la nemți până la spanioli) nu poate cânta decât pe trei note, din gama cea mai de jos, mărci ale pustiului și absurdului: Frigul, Foamea și Frica (ca la I.D. Sârbu). Mai cu seamă Frigul: “Era o după-amiază de iarnă, cu cer străveziu. În aer
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
EU, în NATO și în general în lume a fost serios prejudiciată, nimic nu e veșnic, căci se poate și mai rău. În fond de vină pentru mizeria asta, au fost Merkel, Obama, Barosso, Hilary a lui Clinton, grecii, italienii, spaniolii, portughezi și mulți alții. Numai guvernul României nu are nici o vină, deoarece în această perioadă guvernul României nu s-a ocupat de problema minoră a crizei, având bătălii mai importante de dus. De unde, rezultă fără drept de tăgadă, că el
ROMÂNIA A ALES! de VIOREL BAETU în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366081_a_367410]
-
vreo formă cât de periferică cu unul din păcatele “decalogului” biblic, cel cu “chipul cioplit”- conform dogmaticii și uzanțelor canonice ale acestui cult creștin protestant. Și spun aceasta pentru că, prin excelență, neamul amerindienilor era prin tradiție iconoclast - și până la venirea spaniolilor și convertirea lor forțată - adorator al formelor politeiste păgâne, precreștine, de magie și manifestare animistă, totemică, fetișistă, pe alocuri panteiste, etc. “De fapt “patria” lor primitivă este localizată în regiunea de “graniță” dintre nordul statului New-Mexico și sudul statului Colorado
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
de vânat, după ce deprinseseră cu vreo 3-400 de ani în urmă cultivarea porumbului și a fasolei. Erau “rezistenți” până și la înlocuirea uneltelor cu care-și lucrau pământurile, rămase în continuare primitive, ca și mijloacele de tracțiune. Mijloacele folosite de spanioli s-au impus cu greutate. În general comunitățile tribale își conservă obiceiurile, baza materială și credințele din instinctul supraviețuirii comunitare, din credința că “răul” îi pândește de oriunde, iar starea de veghe este o misiune a fiecărui membru al tribului
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
cu legături ancestrale de sânge, cea de “solidaritate”. Un lucru pe care istoria lor îl consemnează în acest sens este că, atunci când tribul Pueblo, unul dintre cele mai numeroase și cu veleități războinice și de supremație au pornit lupta împotriva spaniolilor, membrii tribului Navajos nu s-au raliat cu congenerii lor, au stat în expectativă. Cum se știe, din experiența istorică a tuturor semințiilor - și cred că și voi românii aveți ceva în sensul ăsta - “sângele apă nu se face”, și
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
cu Mine” (In 13,8).” (p. 282) [41] Ibidem, p. 59-60. Preoții apuseni celebrează obligatoriu mesa în fiecare zi și se împărtășesc încontinuu. Există însă o lucrare a lui Molinos Breve trattato della cotidiana comunione, traduce italiană a unui original spaniol (apărut în 1675) publicată la Veneția în anul 1685, lucrare fără nicio referire la sfintele canoane. [42] Cf. prezentările de sinteză ale părintelui Ioan Ică jr. din articolele „Communion fréquente” din Dictionnaire de Théologie Catholique III/2 (1923), col. 515-552
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
al lui La Fontaine, este cel al lui Jean-Pierre Claris, chevalier de Florian (1755-1794), care alcăruiește o Culegere de nu mai puțin de 100 de fabule, cu morală politică și/sau particulară, inspirate uneori de englezul John Gay sau de spaniolul Iriarte. Însuși Hans Christian Andersen, marele povestitor german, a scris, la rândul său, fabule. În secolul al XIX-lea, fabula începe să părăsească zona de interes a publicului și implicit a autorilor, excepție făcând Rusia, unde Ivan Andreevici Krîlov va
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
-i îngenuncheze pe greci, s-o innmoaie pe I-greca și s-o împartă din doi în doi, apoi să facă iar flotări și lupte greco-romane cu etruscii și cu italiencele din peninsulă, si gimnastică aerobică regală cu aerosoli și cu spanioli din Granada ... iar pe noi, românii, ne-au lăsat mai la urma urmei de zenit, cică vor să ne țină așa culcați la pământ, în “stând by “, adică fără respirație, sau, mă rog, pe adulții de Cristal cu fața în
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMC SI ALTI MORTI ELECTRICI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351497_a_352826]
-
și Caragiale, iar puțin mai târziu Brâncuși și Enescu, clasicismul rusesc îmbrățișează întregul secol al XIX-lea (Pușkin, Lermontov, Gogol, Turgheniev, Goncearov, Dostoievski, Lev Tolstoi, Anton Cehov, respectiv Piotr Ilici Ceaikovski), clasicismul italian înseamnă cu siguranță superba triadă Dante-Petrarca-Boccaccio, cel spaniol vizează secolul de aur al ibericilor (Cervantes, Lope de Vega, Calderon), cel englez nu poate fi conceput înafara tripletei de aur a teatrului elisabetan (Cristopher Marlowe, William Shakespeare, Ben Jonson), iar clasicismul german face corp comun în primul rând cu
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]