5,471 matches
-
pondere ca timp și ajutor individual; - analiza și aprecierea activității elevilor (se poate face și pe fragmente în timpul activității). În anumite situații, pentru lucrări sau activități mai ample, activitatea poate fi extinsă pe parcursul mai multor ore/lecții. Tipologia lecțiilor și specificarea fiecărui tip de lecție nu trebuie abordate ca șabloane sau rețete care condiționează în mod categoric activitatea educatorului. Practica educativă trebuie să rămână deschisă și permisivă la noi ipostaze de abordare a actului didactic, mai ales în cazul copiilor cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
astfel de sisteme, se referă la: 1. identificarea și evaluarea elementelor patrimoniale de protejat, astfel încât nimic să nu fie omis, iar valorile deosebite să aibă un tratament special; 2. recunoașterea de la bun început a vulnerabilității și slăbiciunii sistemelor informaționale; 3. specificarea tuturor atentatelor posibile asupra sistemelor electronice de calcul, în general, și asupra unei anumite aplicații informaționale, în special; 4. evaluarea potențialelor pierderi sau riscuri generate de un anumit incident, cu toate consecințele care decurg de aici; 5. realizarea, implementarea și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
clasificat (opțional, dar recomandat); b) stabilirea dacă informațiile se încadrează într-unul dintre domeniile supuse clasificării; c) verificarea dacă informațiile se află sub control guvernamental; d) concluzionarea dacă dezvăluirea informațiilor poate să conducă la cauzarea daunelor pentru securitatea națională; e) specificarea precisă a nevoii de clasificare a informațiilor (opțional, dar recomandat). Determinarea nivelurilor clasificării Atunci când o informație trebuie să fie clasificată, ei i se va atribui un nivel de clasificare, ceea ce va evidenția importanța relativă a informației clasificate în sistemul național
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
2.10.2. Procedurile de clasificare a informațiilortc "2.10.2. Procedurile de clasificare a informațiilor" Atunci când se vorbește despre un sistem de clasificare, trebuie urmăriți niște pași, după o anumită ordine de prioritate, astfel: 1. identificarea administratorului/custodelui; 2. specificarea criteriilor după care vor fi clasificate și etichetate informațiile; 3. clasificarea datelor după proprietar, care devine subiect supus auditării efectuate de un superior; 4. precizarea și documentarea oricăror excepții de la politicile de securitate; 5. precizarea controalelor aplicate fiecărui nivel de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
care vor fi clasificate și etichetate informațiile; 3. clasificarea datelor după proprietar, care devine subiect supus auditării efectuate de un superior; 4. precizarea și documentarea oricăror excepții de la politicile de securitate; 5. precizarea controalelor aplicate fiecărui nivel de clasificare; 6. specificarea procedurilor de declasificare a informațiilor sau pentru transferarea custodiei unei alte entități; 7. crearea unui program de conștientizare la nivel de organizație despre controalele pe linia clasificării informațiilor. 2.10.3. Roluri și responsabilități în procesul de clasificare a informațiilortc
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
specifice obiectele care pot fi accesibile. De exemplu, se poate folosi o listă de control al accesului subiecților la obiectele sistemului. Un astfel de tip de acces este folosit în situații locale, dinamice, în care se lasă la discreția subiecților specificarea tipurilor de resurse permise utilizatorilor pentru accesare. Când un utilizator, în condiții bine definite, are dreptul să modifice controlul accesului pentru anumite obiecte, se spune că este un control discreționar al accesului direcționat de către utilizator. Un control bazat pe identitate
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cerințe vin în sprijinul controlării accesului la resurse: 1. sistemul va controla accesul la toate resursele (C); 2. sistemul va controla accesul la resurse pe baza identificatorilor utilizatorilor autentificați (C); 3. pentru fiecare resursă, sistemul va oferi un mecanism de specificare a listei identificatorilor de utilizatori sau grupurilor, cu drepturile lor de acces la acele resurse (adică o listă de control al accesului) (C): a) drepturile de acces ce pot fi specificate vor fi la un nivel minim de „citire”, „scriere
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
R); 8. sistemul va dispune de un mecanism pentru modificarea conținutului listei de control al accesului la resurse. Utilizarea acestui mecanism va fi limitată la proprietar(i) și utilizator(i) cu privilegii (C); 9. sistemul va oferi un mecanism de specificare a conținutului implicit al listei de control al accesului pentru resursele nou create. Conținutul implicit al sistemului furnizat va menționa că doar creatorul unei resurse are orice drept de acces (C); 10. sistemul trebuie să ofere un mecanism de control
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
e) un program specificat folosit pentru accesarea resursei (R); 11. sistemul va oferi un mecanism de identificare a tuturor resurselor sale aflate în proprietatea unui identificator de utilizator specificat, a resurselor la care i se permite accesul acelui identificator, precum și specificarea dreptului/drepturilor de acces la fiecare resursă. Utilizarea acestui mecanism necesită privilegii (C); 12. sistemul va dispune de un mecanism pentru stoparea dreptului de acces la toate resursele pentru identificatorii de utilizatori specificați sau pentru anumite grupuri. Un astfel de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în director sau calea pentru rezolvarea comenzii, atunci: a) comenzile generate de sistem vor fi executate prin valoarea lor implicită (C); b) sistemul îi va permite utilizatorului care are privilegii să revoce accesul utilizatorului la acest mecanism pe baza simplei specificări a identificatorului de utilizator (R). 6.7.3.6.Siguranța serviciilortc "6.7.3.6. Siguranța serviciilor" Utilizatorul așteaptă de la sistem servicii sigure și de calitate. Cerințele ce vor fi prezentate oferă mecanismele de promovare a accesibilității și utilizării continue
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
obligațiile și responsabilitățile privind prelucrarea datelor personale. În acest sens, la nivel european, se consideră că informațiile pot fi folosite numai în măsura în care corespund scopului pentru care au fost colectate. Acest lucru presupune limitarea utilizărilor complementare și incompatibile. Directiva Europeană impune specificarea atât a scopurilor pentru care pot fi colectate datele, cât și a limitelor de incompatibilitate, cu alte cuvinte se solicită ca datele personale să fie „colectate pentru scopuri specificate, explicite și legitime” și „să nu poată fi prelucrate într-o
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
se autoprezintă și ca „document”. Pe de o parte, naratorul lasă să se înțeleagă că lucrează la un roman, insinuând astfel că paginile pe care le scrie nu sunt decât literatură, pe de alta, ultima filă reia începutul cărții, cu specificarea că o face spre edificarea unui psihanalist, căruia Traian Daia i se încredințase. Autoreferențialism și autenticism, contopite. Concret, Parțial color pare un colaj naturalist de „felii de viață”. Un prim capitol asamblează situații de existență cotidiană ternă, nu fără momente
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
integra în r., largo sensu, și proza lui Alain Robbe-Grillet, a lui Michel Butor, a Nathaliei Sarraute și a altor reprezentanți ai Noului Roman. Încă de la începuturile artei apar caractere ce vor individualiza, la timpul lor, stilul realist și, cu specificările și rezervele de rigoare, se poate vorbi de un r. primitiv, preistoric, oriental, greco-latin, medieval, cu atât mai mult de un r. al Renașterii, al clasicismului și al romantismului. Promotorii mișcării romantice franceze de la mijlocul secolului al XIX-lea își
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
cele autorizate de primării, consilii județene sau prefecturi; ... c) condiționarea vânzării unor mărfuri sau a prestării unor servicii de cumpărarea altor mărfuri ori de prestarea de servicii; ... d) expunerea spre vânzare ori vânzarea de mărfuri sau orice alte produse fără specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat; ... e) efectuarea de activități de producție, comerț sau prestări de servicii, după caz, cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii. Documentele de proveniență vor însoți mărfurile, indiferent
LEGE nr. 12 din 6 august 1990 (*republicată*) privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106798_a_108127]
-
precizarea duratei. Cauzalitatea presupune un decalaj temporal: efectul trebuie să apară după o perioadă de timp de la apariția cauzei. Problema este însă cât de mare poate fi decalajul temporal dintre cauză și efect. Din definiția cauzalității nu putem deriva o specificare prea clară: el trebuie să fie mai mare ca zero și mai mic decât infinitul. Poate fi el însă oricât de mare? Are vreun sens o relație cauzală între două evenimente înalt corelate empiric, dar separate de o perioadă foarte
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a fi formulări neglijente, generalizări abuzive ale unor regularități empirice conjuncturale. Trebuie să ne așteptăm mai degrabă la formularea de teorii complexe care să precizeze într-o măsură cât mai mare variația relațiilor de determinare în funcție de diferiții factori contextuali. Doar specificarea pentru fiecare lege cauzală a condițiilor care pot modifica într-o direcție sau alta tendința descrisă ne poate duce la teorii cu forță explicativă. Pentru a ilustra capcanele în care poate cădea formularea neglijentă de enunțuri cauzale, să recurgem la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cerința de apărare”. În fapt, după cum se poate observa, însăși definirea condiției cauză, clasificareaeiîntr-o categorie generală („amenințare”), se face în raport cu efectul pe care îl are asupra sistemului: generarea unei reacții de apărare al cărei instrument funcțional este ridicarea coeziunii. Fără specificarea acestui circuit intern, relația cauzală devine fragilă. Și într-adevăr sunt cazuri în care amenințarea exterioară nu are ca rezultat o creștere, ci, dimpotrivă, o scădere a coeziunii interne. În fața unui cotropitor extrem de puternic, o comunitate care realizează că nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o soluție teoretică, ci o amânare a ei. Se pune imediat următoarea întrebare: care sunt condițiile în care factorul economic este determinat și care sunt condițiile în care factorul religios sau cel politic este cel determinat. În absența unei asemenea specificări, teza rămâne absolut ineficace, ducând până la urmă la imposibilitatea constituirii oricărei explicații. O altă implicație a perspectivei sistemice se referă la limitele de variațieimpuse structural fiecărui element. Un fenomen social oarecare poate să varieze între anumite limite. Depășirea acestora ar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lui Kanfer și Saslow Modelul lui Kanfer și Saslow urmărește trei obiective: - să determine comportamentele care trebuie să fie modificate, - să determine în ce condiții au fost dobândite aceste comportamente, - să determine factorii actuali care le mențin. Datele obținute permit specificarea și alegerea procedurilor terapeutice adecvate. Autorii propun să prezinte informații în șapte dimensiuni: - examinarea problemei specifice în vederea precizării tuturor evenimentelor sau situațiilor relative la problemă (topografie, frecvență, intensitate, durată) și reliefarea țintelor acțiunii terapeutice; - clarificarea situației problemă identificând variabilele antecedente
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în mod precoce unele reacții de alarmă, care ar antrena un ansamblu de răspunsuri fiziologice legate de acest răspuns de alarmă. Numeroase studii de psihiatrie biologică care au avut ca subiect tulburarea de panică sunt dezamăgitoare, în măsura în care ele nu permit specificarea anomaliilor caracteristice tulburării de panică. Unele tehnici de imagerie cerebrală au demonstrat implicarea girusului para-hipocampic în tulburarea de panică. Unele studii ulterioare asupra imageriei cerebrale și funcționale vor permite o mai bună înțelegere a psihobiologiei acestei tulburări. Rolul amigdalei Cercetările
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
efectul de întărire al acestora asupra schemelor. Instrumentele utilizate sunt: - ipotezele pornind de la anamneză și de la biografie, - revizuirea chestionarelor, - auto-observațiile, - imageria. Chestionarele puse la punct de către Young au fost validate prin lucrări experimentale recente. Imageria prezintă un interes particular în specificarea schemelor. Pornind de la auto-observații, de exemplu, terapeutul îl determină pe pacient să se focalizeze asupra a ceea ce simte, apoi să-și amintească în detaliu momentul în care a resimțit pentru prima dată această emoție, înainte de a întreba pe copilul care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și atitudini subiective pentru dezvoltarea în continuare a cercetării individuale. În cercetare, specialistul în științe sociale este în căutare de cunoaștere sistematică, investigând relațiile dintre fenomene, precum și modelele lor structurale. Acest curs introductiv se axează în mod special pe necesitatea specificării riguroase a subiectului empiric de studiu, pe semnificația cercetării științifice, precum și pe mijloacele prin care se stabilesc concluziile. Însumate, aceste elemente constituie „ce, de ce și cum-ul” cercetării sistematice, și fac totodată distincția dintre abordările științifice și alte relatări mai
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și anume la faptul că, pornind de la convențiile standard din științele sociale, pot fi aplicate criterii în a stabili, în mod pragmatic, ce este probabil adevărat și ce nu. Scopul nostru este să înțelegem aceste convenții - privind construirea de modele, specificarea ipotezelor, operaționalizarea variabilelor, selectarea de observații, colectarea de date și inferențele statistice - și să învățăm să le folosim cu acuratețe. Adesea, ne desfășurăm cercetarea mult după momentul începând cu care cunoaștem deja rezultatul acesteia. Unele rezultate provizorii pot fi suficiente
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
le analizează, aplicând anumite proceduri riguroase de testare asupra unor date culese „din lume”, pentru a decide dacă aceste afirmații pot fi adevărate. Implicația este că știința operează în două etape: una analitică - ce constă în construirea de modele și specificarea de ipoteze - și una sintetică - în care sunt colectate date, sunt întocmite teste și sunt stabilite convențiile de validitate a inferențelor. Acest curs urmărește două scopuri. Primul este acela de a furniza un eșantion de categorii de rezultate la care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Toate își propun să identifice tiparele ce apar în mod regulat, de obicei cele de cauză și efect, în fenomenele în studiu și să trateze aceste tipare ca trăsături esențiale ale vieții sociale. În același timp, toate se sprijină pe specificarea riguroasă a unei ipoteze bazate pe teorie și utilizează o testare empirică minuțioasă pe bază de date. Datorită acestor atribute, rezultatele din exemplele care urmează sunt ilustrări ale formatului general adoptat în științele sociale. Secțiunea următoare oferă o mostră a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]