705 matches
-
de voioșie: ― Acum n-are de ce să se mai oprească. Și totul o să fie dat peste cap. Au mers un timp împreună. Cottard povestea că un mare băcan din cartierul lui stocase produse alimentare pentru ca să le vândă la preț de speculă și că fuseseră descoperite sub patul lui cutii de conserve atunci când au venit să-I ia ca să-l ducă la spital. "A murit acolo. Ciuma nu rentează". Cottard avea astfel capul plin de istorii adevărate sau false, asupra epidemiei. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
în orice caz, boala ar fi trebuit să se extindă. Dar cum cazurile de ciumă bubonică se împuținau, balanța era în echilibru. Mai puteau exista totuși alte subiecte de neliniște ca urmare a greutăților de alimentare care cu timpul creșteau. Specula își scosese capul și alimente de primă necesitate care lipseau pe piața zilnică se ofereau la negru, la prețuri fabuloase. Familiile sărace se aflau așadar într-o situație foarte grea, în timp ce familiile bogate nu duceau lipsă de aproape nimic. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
acesta a acceptat. A scris pentru întâia oară, după luni întregi, dar cu foarte mare greutate. Nu mai cunoștea limbajul de altă dată. Scrisoarea a plecat. Răspunsul întârzia să vină. În ceea ce îl privea pe Cottard, micile lui operații de speculă îl îmbogățeau și prospera. Cât despre Grand, perioada sărbătorilor nu avea să-i reușească. Crăciunul din anul acela a fost mai degrabă sărbătoarea Infernului decât cea a Evangheliei. Prăvăliile goale și lipsite de lumină, ciocolățile artificiale sau cutiile goale din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
despre viitorul său serviciu la reputatul industriaș neamț al Brașovului care îi devenise socru, despre mobilarea locuinței, un întreg etaj cedat tinerilor căsătoriți din familia marelui Friedrich Wolf, dar și despre evoluția războiului și comentariile postului de radio Londra, despre speculă și legea marțială și legile rasiale și bizantinismul poliției secrete și cumplitele ierni rusești și scandalul amoros de la Operă și înfometarea țărănimii și deportările rasiale și camuflaj și chefurile corpului diplomatic și vanitatea mareșalului dictator și și... toate le știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
când era nevoie se duceau la Dașova să-și facă afacerile". La fel, "erau mulți funcționari mici, din oraș, funcționari la poștă și alții, care locuiau în mahalaua Dașova... Administrația având nevoie de serviciile lor, s-a început o întreagă speculă cu biletele de voie pentru circulația între Dașova și oraș". S-au înregistrat însă cazuri, când, pe motiv că nu posedă bilete de voie, medicii nu erau lăsați să pătrundă în mahala pentru a-i îngriji pe bolnavi. Nemaivorbind de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
frumoasă. ["DACĂ N-AR EXISTA DEOSEBIRI"] 2261 Marea n-ar face valuri și n-ar avea albsolut nici o mișcare, ci apa ei ar putrezi și s-ar bahni dacă temperatura ei ar fi pretutindenea egală; omenirea ar putrezi în corupție, speculă și pornocrație dacă n-ar exista între popoare deosebiri de cultură și mai cu seamă deosebiri de vrâstă. {EminescuOpXV 62} {EminescuOpXV 64} {EminescuOpXV 65} {EminescuOpXV 66} {EminescuOpXV 67} Lumină din lumină, Dumnezeu din Dumnezeu {EminescuOpXV 68} {EminescuOpXV 69} SOCIOLOGIE ȘI
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
a comerțului. Din mai nimic, dintr-o tarabă, un cântar și o punguță de bani, au ieșit, prin trudă și chin, câteva magazine, nu prea mari, cu frumos venit, pe locurile natale. Comerțul său era mai mult un fel de speculă, care trecea neobservată, totul constândîn a cumpăra, diferite mărfuri, de ici, și în a le vinde, clienților,în localurile sale, de dincolo. Așa a putut, Covrigel, și cu Stejara lui, să-și modernizeze casa bătrânească,în care nu mai rămăsese
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
măsură, modul de a se comporta, el, și de a și-i învăța, pe copii, cum să se poarte în viață și lume. Tatăl i-a fost un capitalist de mijloc. Se ocupa de un oarecare comerț. Mai precis, o speculă, admisă, la timpul acela, ridicată la rang de politică statală, comercială, din care se ridicau, cu timpul, bogătași, dacă se mai și amestecau în politică, devenind și politicieni de vază. Ăsta, de zici că a murit, a intrat în viața
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mai oprește câteodată gazul, că e rațiune și buteliile e cu înscriere și livrare cu pile, cu loz în plic sau cu mica publicitate, cine-ar fi crezut, ce-am vrut noi și ce-a ieșit, de-am ajuns la speculă de butelii. Am ținut și doi ani de zile gazeta de stradă, pe Lirei, pe colț, lângă farmacie. Știți voi ce ediții am scos când a venit contrarevoluția în Ungaria și voia să ne ia Ardealul? Și tocmai acum s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și-a văzut de măruntul, dar aducătorul de bucățica zilnică de pâine, am în vedere barul de la intersecția drumurilor vieții, cum se exprimau, clienții, mai toată ziua. El, și-a organizat o afacere. În ce constă? Într-un fel de speculă, cu materiale de construcții. De fapt, și el, ca toți ceilalți speculanți cu care venea în contact, încercau să se înșele, să se amăgească, unul pe altul, cu câte ceva. Care mai reușea, care mai nu, și viața se scurgea, mai
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
poci să spui, că ăștia Îs cu bișnița. Mă prinz că și Albu ăsta, cît Îi el de flentăr, dacă ar fi om de-a-devărat, ar avea În casă ceva pacuri de cafă și de Kent care să le vînză la speculă. Așa că nu-i bai să plătească și el. 8. Nu poci să răspunz. 1. MARCEL ALBU țvăzut de R. T. Profesor de română) 2. După unele detalii ce țin de atmosferă - nume de străzi și instituții, șlagăre, interpreți și glume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
știam de exsitența celuilalt. — Ei bine, ea știa evident de a ta. Findlay se rezemă de perete, examinându-și unghiile și savurând confuzia în care mă aruncase informația oferită de el. După un timp - și mai mult din răutate, bănuiesc - speculă cu răceală: — Poate că reputația ta literară a ajuns la urechile ei, Michael. O fi citit o cronică a unuia dintre romanele tale mult admirate și a decis că nu se poate dispensa de serviciile acestui om. Dar abia auzisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
are interese contrare. Articolul 17 Sînt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administrație persoanele care au suferit condamnări pentru delapidare, furt, tîlhărie, distrugere cu intenție, înșelăciune, gestiune frauduloasă, abuz de încredere comis în dauna avutului obștesc sau particular, specula, omor, omor calificat, omor deosebit de grav, viol, luare de mită, arestare nelegală și cercetare abuzivă și infracțiuni contra păcii și omenirii. Articolul 18 Consiliul de administrație își desfășoară activitatea în baza propriului regulament de funcționare. Articolul 19 Atribuțiile, răspunderile și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107404_a_108733]
-
o condamnare mai mare de 5 ani. Această masură poate fi luată pe o durată până la 5 ani și poate fi prelungită dacă pericolul social subzistă. Prelungirea nu poate depăși durata măsurii luate inițial. În cazul infracțiunilor de furt, tâlhărie, speculă, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, cerșetorie, prostituție, viol, relații sexuale între persoane de același sex și perversiune sexuală, măsura de siguranță poate fi luată oricare ar fi pedeapsa aplicată, durata sau cuantumul acesteia și chiar dacă făptuitorul nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
E. Bogardus), �n Rena?tere (H. Proesler), �n secolele XVII-XVIII (W. Sombart, G. Gurvitch ?.a.), �n secolul al XIX-lea (A. Small, G. Von Bellow ?.a.) etc. Grijă acestor autori a fost aceea de a nu confundă sociologia cu pură specula?ie, cu metafizica, cu filosofia social? Autorii istoriei sociologiei pe care o prezent?m �n acest volum au f?cut investiga?îi �n trecutul disciplinei pentru a aduna materialul necesar rescrierii ei. Nici ei nu au avut acces la toate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ile din moment ce �ncepeau s? cread? c? societatea este f?cut? de indivizi prin revolu?ie � care poate fi condamnabil?: ��dac? duce societatea cu via?? �civilizat?� �ntr-un �haos originar� din care umanitatea a ie?i cu greu, ��dac? se bazeaz? pe specula?iile celor care dispre?uiesc �realit??ile� (�voin?a popular?� poate fi o expresie pe c�ț de tranzitorie pe at�ț de fragil? pe care se sprijin? capii revolu?iei; o societate nou? nu se poate instaură prin decret
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Vierkandt care �ncearc? s? exploateze mo?tenirea lui Simmel ?i Ț�nnies din perspectiva fenomenologiei lui Husserl, sau s? opera?ionalizeze, precum Leopold von Wiese, sociologia �formal?�. Al?îi, precum Hans Freyer sau Othmar Spann, se ilustreaz? mai mult prin specula?îi doctrinare ?i normative, str�ns legate de ideologia �n ascensiune sau, �n cazul lui Franz Oppenheimer, contra ei. Lucr?rile lui Vierkandt �l situeaz? pe acest universitar berlinez venit din etnologie (Vierkandt, 1896) la r?scrucea unor influen?e
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iunii colective (Geiger, 1926), psihologiei maselor (Sulzbach, 1923; Lederer, 1940) sau imperialismului (Eckert, 1932; Schumpeter, 1951). ���n sf�r?it, un mare num?r de lucr?ri, pe nedrept neglijate (din cauza empirismului lor ?i a autonomiei lor �n raport cu specula?iile teoretice ale epocii) privind, �n principal, fenomenele claselor ?i ale stratific?rîi, relev? influen?a curentului socialist asupra analizei sociologice a capitalismului ?i a societ??îi industriale � ini?iate mai devreme de c?tre Weber dar, mai ales, de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lipsită de generozitate și elan creator. Din scrisorile lui Ralea se desprinde dezaprobarea venită din "lumea românească din afară", care visează la toate posibilitățile de dezvoltare în fața unei societăți împietrite, care, afirmă Ralea, își disprețuiește proletarii, a cărei bancheri fac speculă fără rușine, a cărei țărani s-au îmbogățit profitînd de război și a cărei intelectuali nu au nici o putere... Urmărind aceste mărturisiri decepționante și amare, se simte că observatorul venit din Est nu percepe traumatismul suferit de Franța și încearcă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu ușile stricate și cu mînerele de lemn arse tăciune. H. de Balzac, Moș Goriot, p. 14 Doamna Vauquer: (65) [...] toate se potrivesc de minune cu această sală, unde mizeria se prelinge ca igrasia pe pereți, unde s-a cuibărit specula și al cărei aer dospit și înmiresmat e respirat de doamna Vauquer fără nici o scîrbă. Chipu-i rece ca întîia brumă de toamnă, ochii-i împresurați de zbîrcituri, cu expresia lor care trece de la surîsul profesional al dansatoarei la posaca
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vizita din nou familia, în Austria. Aici l-a surprins, la sfârșitul lui iulie, izbucnirea războiului. Granițele au fost închise. Wittgenstein nu putea reveni în Norvegia sau în Anglia, presupunând că ar fi dorit să o facă. Se poate doar specula care ar fi fost cursul vieții sale dacă ar fi rămas în acea vară în Norvegia și nu ar fi trăit mai mult de patru ani ca soldat. Ar fi fost el un alt om, și-ar fi dus viața
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
vizita din nou familia, în Austria. Aici l-a surprins, la sfârșitul lui iulie, izbucnirea războiului. Granițele au fost închise. Wittgenstein nu putea reveni în Norvegia sau în Anglia, presupunând că ar fi dorit să o facă. Se poate doar specula care ar fi fost cursul vieții sale dacă ar fi rămas în acea vară în Norvegia și nu ar fi trăit mai mult de patru ani ca soldat. Ar fi fost el un alt om, și-ar fi dus viața
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
se reglează prin venitul ce ele îl produc. Atît instituțiile de credit ipotecar, cît și cele de credit comercial au deci o bază materială cu desăvîrșire solidă" (Creditul mobiliar, "Timpul", 16-17 iulie 1881). Cu totul de altă natură operațiile de speculă care fac obiectul activității Creditului Mobiliar, care "se ocupă nu cu întreprinderi care există ci cu cele ce se vor fonda de acum înainte, a căror productivitate e cu totul necunoscută. Speculează pe speranța acestei productivități. Dacă se întîmplă însă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cursurilor pentru a se putea revinde mărfurile și hîrtiile de valoare pe care posesorii lor le-au cumpărat în perioadele anterioare, precum și cu scopul de a le răscumpăra la prețuri și cursuri scăzute în perioadele viitoare, încasînd astfel mari cîștiguri. Specula de bursă este afacerea prioritară a Creditului Mobiliar, credit care urmărește a monopoliza, cum subliniază poetul, toate întreprinderile din țară; împrumuturi, construcții, lucrări publice, fie ele oricît de hazardate. Odată titlurile desfăcute prin manipulații de bursă, treaba acționarilor dacă ele
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
construcții, lucrări publice, fie ele oricît de hazardate. Odată titlurile desfăcute prin manipulații de bursă, treaba acționarilor dacă ele produc ceva sau nu. Așadar liber e oricine de a specula capitalul său; legile o permit. Dar sigur este că prin speculă averea tuturor nu cîștigă nimic. Ea cîștigă prin producție, prin negoț, nu prin joc de bursă. Pentru o mai mare claritate, exemplifică: "Milionarul abil care domină bursa și mișcările ei, care, cînd vinde acțiuni de Panama, produce hausse, iar cînd
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]