2,618 matches
-
foliar. Compromiterea culturilor agricole și ale speciilor pomi-viticole, dacă acestea se află într-o fază critică de dezvoltare (pomii fructiferi în faza de înflorire, vița-de-vie în faza de formare a boabelor și culturile cerealiere în faza de formare a spicului etc.) Similare condițiilor climatice din prezent ... 8. Energie Fenomene climatice de risc Impact Tendințele viitoare ale indicatorilor de impact climatic Secetă, încălzire excesivă și stres termic asociat Crește consumul de energie pentru răcirea clădirilor. Temperaturile ridicate determină scăderea eficienței de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
culorilor steagului Descrierea stemei Stema comunei Bordei Verde se compune dintr-un scut triunghiular cu flancurile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint și despicat în partea de sus. În partea dreaptă superioară, pe fond verde, se află trei spice de grâu așezate în evantai, legate cu o fundă la punctul de intersecție, totul de aur. În partea stângă superioară, pe fond roșu, se află un berbec de argint, redat cu piciorul drept în față, ridicat și flexat sub un
HOTĂRÂRE nr. 692 din 21 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284631]
-
pantaloni strânși pe picior și de cizme înalte până la genunchi. Călărețul ține în mâna stângă o sabie ridicată, iar în dreapta frâul unui cal cabrat spre stânga, totul de aur. În stânga jos, în câmp albastru, se află șase spice de grâu, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Călărețul face aluzie la voievodul Menumorut, a cărui stăpânire se întindea în zonă. Vestimentația și postura sugerează vitejia și lupta
HOTĂRÂRE nr. 386 din 11 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282488]
-
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Călărețul face aluzie la voievodul Menumorut, a cărui stăpânire se întindea în zonă. Vestimentația și postura sugerează vitejia și lupta pentru libertate. Cele șase spice de grâu indică numărul satelor componente ale comunei și reprezintă bogăția locurilor și hărnicia locuitorilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Combinația cromatică folosită corespunde regulilor heraldice, iar culorile ce se regăsesc
HOTĂRÂRE nr. 386 din 11 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282488]
-
pândă. În partea inferioară, în câmp de argint, se află un stejar verde, smuls, cu patru ramuri. Cele două centrale se intersectează în săritoare, toate având șase ghinde și nouă frunze. Împrejur se află o bordură albastră încărcată cu zece spice de grâu de aur, câte patru pe flancuri așezate puțin oblic, spre exterior, iar două în partea de sus, poziționate în fascie și afrontate. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate
HOTĂRÂRE nr. 98 din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279305]
-
un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară dreaptă, pe fond de purpură, se află un șoim cu zborul deschis conturnat spre stânga, de aur. În partea superioară stângă, pe fond verde, se află trei spice de grâu de aur. În partea inferioară, în câmp de argint, se află un brâu undat albastru. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor stemei Șoimul constituie arma vorbitoare, făcând aluzie la
HOTĂRÂRE nr. 193 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280452]
-
dreapta are, în câmp de argint, o cruce latină trilobată de purpură. Partiția stângă este tăiată, având în partea de sus, în câmp roșu, șase bezanți de aur dispuși 3:2:1, iar în partea de jos, în câmp (albastru azur), opt spice de grâu așezate în formă de evantai, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Crucea latină trilobată face trimitere la bisericile monument istoric de pe teritoriul comunei. Bezanții evocă
HOTĂRÂRE nr. 217 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280454]
-
pe lățime. Semnificațiile elementelor și ale culorilor steagului Descrierea stemei Stema comunei Surdila-Găiseanca se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă. În partea superioară, în stânga, în câmp verde, se află un mănunchi compus din două spice de grâu, doi știuleți de porumb și o floarea-soarelui, totul de aur. În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află o bovină de argint, iar în vârful scutului se află un brâu undat de argint. Scutul este timbrat
HOTĂRÂRE nr. 903 din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287114]
-
șase vize anuale și semnătura posesorului legitimației; ... b) ecusonul metalic are forma unei roze în exterior, alcătuit din metal cu acoperire electrochimică, de culoare aurie. În centrul ecusonului metalic se disting două cercuri concentrice. În primul cerc se disting două spice de grâu unite în partea de jos de tricolorul României. În al doilea cerc se disting pe fond albastru cuvintele tipărite cu auriu „CONSILIUL CONCURENȚEI“ și cuvântul „ROMÂNIA“ în partea inferioară, iar în centru se distinge stema de stat a
REGULAMENT din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276939]
-
ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Chiscani, județul Brăila Descrierea stemei Stema comunei Chiscani se compune dintr-un scut triunghiular cu flancurile rotunjite, tăiat și despicat în șef. În partea superioară, în dreapta, pe fond verde, se află trei spice de grâu de aur, cu frunze în partea de sus și pe flancuri, așezate cel din mijloc în pal, iar cele de pe flancuri cu părțile superioare în bandă și în bară. În partea superioară, în stânga, pe fond de
HOTĂRÂRE nr. 636 din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273537]
-
comunei Buești, județul Ialomița Descrierea stemei Stema comunei Buești se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat în bandă de o fascie undată de argint. În partea superioară, în câmp verde, se află un buchet format din două spice de grâu și floarea-soarelui, totul de aur. În partea inferioară, pe fond albastru, se află o sondă petrolieră de argint, așezată spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Buchetul
HOTĂRÂRE nr. 596 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255508]
-
și floarea-soarelui, totul de aur. În partea inferioară, pe fond albastru, se află o sondă petrolieră de argint, așezată spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Buchetul format din spice de grâu și floarea-soarelui simbolizează bogăția agricolă a zonei și ocupația de bază a locuitorilor. Sonda petrolieră face trimitere la bogăția subsolului, extracțiile de petrol din comună. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
HOTĂRÂRE nr. 596 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255508]
-
și podului zăvor Să se-mplinească datina străbună. Crini albi i-am pus peste mormânt Ca voal de nuntă mamei să îi țeasă Să meargă mama la ospățul sfânt Să-I fie lui Iisus mireasă. Pe vale cresc păduri de spice Și vinul nou se pritrocește-n vii Vin îngerii din ceruri s-o ridice Precum icoana Precistei Marii. Pe cruce chipul ei îmi pare viu Nicicând n-a fost atâta de frumos O, mama n-are pace în sicriu S-a
MIREASA LUI IISUS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377308_a_378637]
-
scrie cu pace clipa cea de ceară... Verdele a crescut și la mine-n suflet Uneori aud chiar al ierbii umblet, Frunzele foșnind toate a tinerețe, Eu cu resemnare le mai dau binețe... Câmpul a cuprins și apusu-n poală Spicele de grâu, vântul le răscoală Strânge-n brațe cerul, cât de dor i-a fost Sprinjin în nevoi chiar și adăpost... Au venit și macii legănați de timp, În poemul ăsta se vor anotimp, Salcia pletoasă a fost alungată Pe
POEM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377391_a_378720]
-
lavă din ochii tăi/ în care mă afund”, ori Să zbor (pentru Lisy): „Sedus, cu tine viața e o scânteie/ Și-mi dai puteri din nou să mă ridic,/Îmbătrânim alături tainică femeie/ În suflet zăpada pare a da în spic.” Imaginea iubitei se dizolvă în ființa celui veșnic îndrăgostit, inundându-l cu feminitatea sa, punând astfel în mișcare toate acele trăiri caracteristice bărbatului ce simte că este iubit: bunăstare sufletească, dorința de a merge mai departe, curajul, încrederea în forțele
DAR DIVIN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377432_a_378761]
-
Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016. Cum e soarele, copii? Cum e soarele, copii? Darnic, fiindcă pe câmpii mii de raze aurite zilnic la muncă trimite. Să trezească bobul mic, sa il urce-apoi în spic, holda făcând pieptene vântul să o legene. Nu pierde timpul în zadar, ci umple cupe cu nectar de unde roiul de-albine le poartă înspre stupine. Frumoase și-înmiresmate sunt pe câmp florile toate, lanurile înbelșugate, harnic e soarele, frate! Fiicele
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
până când seară se lasă nu le mai vezi dând pe-acasă. Citește mai mult Cum e soarele, copii? Cum e soarele, copii?Darnic, fiindcă pe câmpiimii de raze auritezilnic la muncă trimite.Să trezească bobul mic,să îl urce-apoi în spic,holda făcând pieptenevântul să o legene.Nu pierde timpul în zadar,ci umple cupe cu nectarde unde roiul de-albinele poartă înspre stupine.Frumoase și-înmiresmatesunt pe câmp florile toate,lanurile înbelșugate,harnic e soarele, frate!Fiicele și le-a învățatsă
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
aprins Să ne vedem mâhnirea noastră vie. Ne freamătă necuntenul amar El din înalt peste-amăgiri buiece, Iar noi oftăm de-o viață în zadar Și chinul nu dorește să ne sece. Privirile le semănăm pe jos Cu-acordul supușeniei de spice Doar versul lui atât de dureros Mai poate ochii noștri să-i ridice. Dar cade iar Luceafărul de sus Ca lacrima scăpată-n suferință Și plânge-n noapte cu un glas răpus În inimile noastre-o mioriță. Victor Bragagiu Referință
LUCEAFĂRUL DURERII de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377677_a_379006]
-
asistase de multe ori la astfel de scene, dar niciodată tati nu a aruncat mâncarea pe geam. Și acum ce o să mai mâncăm? Ionuț era frumos, ca un înger, cu ochii lui albaștri de nu - mă - uita, cu părul ca spicul grâului și cu obrăjorii bucălați și trandafirii. Cu ochișorii lui mari, adumbriți de gene lungi și frumoase, mereu dornici să vadă și să știe, te cucerea de la prima vedere. Era o minune, un dar dumnezeiesc, era sufletul Laurei, iubirea ei
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
Mami, azi nu am găsit decât păpădie, dar vezi ce frumoase sunt, ce-i dacă sunt galbene, mie îmi place culoarea galbenă , este ca soarele, nu-i așa că-s tare, tare frumoase? Era îmbujorat și-l prinsese soarele, părul ca spicul grâului se deschise și mai mult, iar ochii lui de nu-mă-uita ieșeau și mai mult în evidență, semăna cu un îngeraș, dar unul zglobiu, vorbăreț și cu un sac fără fund de întrebări la care trebuia musai să răspunzi. Laura
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378310_a_379639]
-
SUFLETUL TAU SFÂNT!..., de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015. Azi, maicută,-i ziua ta,, Soarele mă ia de mână. Pe câmpie, că as vrea, Ca să-ți împletesc cunună, Nu de flori, ci doar de spice, Să-ți mlădie vântul dor, Că ești bună, cum s-ar zice, “Pâine scoasă din cuptor”.... Nu ți-o-așez, mamă, pe cap, Fața să nu ți-o umbrească, Ci la gât, s-o porți cu drag, Totu-n juru-ți, să zâmbească
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
de o stea, Fie sufletul tău sfânt! La mulți ani , măicuța mea! Citește mai mult Azi, maicută,-i ziua ta,,Soarele mă ia de mână. Pe câmpie, că as vrea,Ca să-ți împletesc cunună,Nu de flori, ci doar de spice,Să-ți mlădie vântul dor, Că ești bună, cum s-ar zice,“Pâine scoasă din cuptor”....Nu ți-o-așez, mamă, pe cap,Fața să nu ți-o umbrească,Ci la gât, s-o porți cu drag,Totu-n juru-ți, să zâmbească
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
țesut-a-n capul cheii cuib și colb de ce s-a adunat în crăpătura din poarta-nchisă sau deschisă între lumi pe cine-așteaptă sfoara să o schimbe sau să o împletească iar și iar în mâna-mbătrânită printre ierburi sau printre spice sărutând în ani și ani soarele cerul luna-n nopți deschise și eu ce caut să privesc acea poveste în care-o cheie a rămas cătând alene prezentul în trecut păianjenul ce țese pânza acelui dor nestins din noi Anne
PRIVESC UN COD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378450_a_379779]
-
era pregătit din timp. Pe Ionuț îl îmbrăcă cu o pereche de pantalonași scurți bleumarin, cu un tricou frumos bleu și cu o pereche de săndăluțe comode. Pe cap avea o beretă șmecherească de marinar, de sub care părul lui ca spicul cădea bogat pe umeri. Arăta minunat, iar ochișorii lui mari, albaștri, ieșeau și mai în evidență, având și tricoul de pe el aceeași culoare, albastrul florii de in. Laura își alese o pereche de pantaloni albi, care îi scoteau în evidență
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378430_a_379759]
-
din alte vremi s- arată, Pulsând în ropotul ulciorului de lut Că vinul în podgorii, un cântec de demult. Pe care salcâmul mi- l strecura adânc, în gând. E zvon de vară dulce, de- arome tulburata De câmpuri pline de spice, de roșii maci, De trandafiri rotindu- si cunună lor catifelata Cu coronițe atârnânde în copaci Că spicul bogat să se ivească, tu să taci, Mut de uimire, când în iarbă înrourata, Salcâmul lasă câte- un mănunchi de flori să cadă
AU IZBUCNIT IN RAMURI TINERE SALCAMII... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378521_a_379850]