6,992 matches
-
mai înaltă temperatură a liricii, și anume, "gândirea poetică". Căci, scrie cel mai de seamă poet grec: "De orice înțeles, muritorii nu-și aduc aminte, dacă el nu dă în floare pe înălțimile sofiei". Iar autorul romanului Hyperion este poetul spiritualității absolute pe plan universal. "A fost arhetipul poeților, scrie Herman Hesse despre Hölderlin, predestinat de Dumnezeu și jertfit de Dumnezeu, strălucind în puritatea sa supraomenească, plin de noblețe și dureroasă frumusețe". De aici dificultatea de a-l apropia. Iată avertismentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
egolatria, in nuce atunci, a coborât, în mare parte, de la creier și inimă, deci de la cele două călăuze, la dezordine și impuritate la antipoezie, "mlaștina" prevestită de Eminescu. Totul are loc cu perfectă logică internă a înlănțuirii fenomenelor în evoluția spiritualității și culturii universale. Astfel, nu este simplu hazard că acum are loc invazia predominantă a unei versificări fără prozodie și chiar fără idei, un amalgam inform, incoerent de cuvinte mari cărora cititorul ar trebui să le găsească coerență, un sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
neliniști neîntrerupte, dusă până la spaimă datorată inimaginabilei suite de cruzimi umane justificate, mascate de ideea de eroism, destine manevrate de zei vicioși. Shakespeare avea să ironizeze sever acea lume în piesa Troilus și Cresida. Dar, mai apoi, odată cu tragedia, în spiritualitatea greacă neliniștea existențială capătă o măreție ne mai atinsă ulterior. Astfel, la Eschile omul înfruntă pe zei, la Sofocle înfruntă destinul orb, iar în teatrul lui Euripide omul se înfruntă cu el însuși, cu propriile patimi. Dar spaima spectatorului în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Și să ne amintim cum în tablourile lui Leonardo da Vinci, Mona Lisa del Giocondo și mai cu seamă îngerul din tabloul Fecioara printre stânci de la National Gallery din Londra arta cea mai desăvârșită emană cea mai transfigurată și misterioasă spiritualitate, cel mai pur dincolo transuman: homo sui transcendentalis, cum aspira Friedrich Nietzsche, cel mai poet dintre filozofi. Repetăm: marea poezie pune în acțiune apriorismul fundamental al spiritului omenesc: voința de eliberare din finitudine, din sistemul limitelor, caracteristică a condiției onto-axiologice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
poeții întemeiază", iar "Plin de merite, omul poetic trăiește pe pământ", scria, în ecou, Friedrich Hölderlin. Iar Eminescu: Noi suntem din cei cu auzul fin/ Și ascultarăm șoapta misterului divin". Ca atare, axiologic, poezia ne poartă la cea mai înaltă spiritualitate, deasupra noastră, cum cerea Nietzsche. * Pleonastic vorbind, poezia nu poate fi decât orfică. Astfel, potrivit mitului tracic al lui Orfeu, în creuzetul alchimic al unei poezii intră cele trei elemente, despre care am mai discutat în alt capitol: melodicitatea; caracterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
2010. Eseu dramatic: Imposibila aventură, urmată de Aporii ale tragicului, Cugetarea, 2001. Eseuri de artă: Semnificațiile spațiului în pictură, Meridiane, l973; Auguste Rodin, Meridiane, 1976 ed.I, Cugetarea, 2003 ed. II. Sinteze: Istoria culturii și a civilizațiilor Un compendiu al spiritualității universale, Cugetarea, 1997; ed. II, Panfilius, 2015, Repere în spiritualitatea românească, Timpul, 2004. Traduceri: Omar Khayyam, Robaiyate, ed.I, ed. Tineretului, 1969, ed. II, Univers, l979, ed. VI, Panfilius, 2010; Rabindranath Tagore Antologie lirică, ed. I, Univers, 1987, ed. II
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Cugetarea, 2001. Eseuri de artă: Semnificațiile spațiului în pictură, Meridiane, l973; Auguste Rodin, Meridiane, 1976 ed.I, Cugetarea, 2003 ed. II. Sinteze: Istoria culturii și a civilizațiilor Un compendiu al spiritualității universale, Cugetarea, 1997; ed. II, Panfilius, 2015, Repere în spiritualitatea românească, Timpul, 2004. Traduceri: Omar Khayyam, Robaiyate, ed.I, ed. Tineretului, 1969, ed. II, Univers, l979, ed. VI, Panfilius, 2010; Rabindranath Tagore Antologie lirică, ed. I, Univers, 1987, ed. II, Polirom, 2000; Jertfa lirică, Polirom, 2000; Lebăda, ed. Cugetarea, 2001
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
se contureaz? pe de o parte la nivelul con?inutului imagistic, dar ?i la nivelul expresiei poetice', În poezie, cuvantul, imaginea, efectul fonetic creeaz? astfel de sugestii. De exemplu, descrierea palatului Dochiei sau a domei celeste, simbolizând acel tip de spiritualitate dacic? deschis ideii de cunoa? tere, devin, În crea?ia eminescian?, reprezent? ri simbolice ale infinitului, pentru c?, „dezgustat de lumea m?runt?", „poetul se refugiaz? În Împ????ia vechilor zei al Valahiei" . (Eugen Simion). Partea a doua a lucr
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În acela?i timp, ele exprim? dorin?a omului de a dep??i grani?ele timpului, „revoltă Împotriva ireversibilit??îi timpului ", pentru c? topos-urile poetice eminesciene amintesc de semnifică?iile mitice ?i cosmogonice pe care le aveau, În vechea spiritualitate oriental?, acele vechi desene cu valoare sacr? ce Întruchipau ideea de „imago mundi” de „centru al lumii" numite „mandata ". Natură are În poezia lui Eminescu sensul acesta originar de existen?? privit? În ipostaza devenirii sale, de dimensiune atemporal? care, de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-mi s-or desface ?i-n palate s-or preface..." („Mu?ațin ?i codrul"). Aceast? d?inuire e posibil? doar Într-un spa?iu În care cunoa?terea se deschide unei comunic? ri directe Între transcendent ?i imanent. În vechea spiritualitate dacic?, zeii „expresie individualizat? a transcenden?ei" (Zoe D.-Bu? ulenga) coborau În lume, „În domeniul imanen? ei", comunicau cu acestă idee pe care L. Blaga o va demonstra mai târziu În filozofia spa? iului mioritic. Aceast? „coborâre" e Întruchipat
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rtarea-n soare. Stânc? urcat? pe stânc?, pas cu pas În infinit Pare-a se urcă iar fruntea-i, cufundat?-n În???ime, Abia marginile-arat? În albastrantunecime: Munte jum?tate-n lume — jum?tate-n infinit". („Memento mori") Dou? tipuri de spiritualitate se configureaz? În opera eminescian? una Închis?, În care cunoa?terea e imposibil? (spa? iile descrise Întruchipând simboluri ale regresiunii) ?i o altă deschis? -cea dacic?, În care limitele dintre cele dou? lumi nu exist?, cunoa?terea ?i comunicarea Între
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
coresponden?e arhitectonice mitice" care „Înal?? În ceruri palatul ?i doma că tainice echivalen?e ori prelungiri ale cet?? ilor ?i templelor dacice" fac posibil? comunicarea Între cer ?i p?mânt. Izvorâte dintr-o „memorie ancestral?", ele simbolizeaz? tipul de spiritualitate dacic?, deschis cunoa?terii, motiv pentru care formele ?i structurile vizuale circumscrise acestui spa?iu devin reprezent?ri simbolice ale infinitului, expresii ale aceleia? i „aspiră?îi dramatice spre libertate absolut? În cunoa?tere ?i spre unitatea fiin?ei adânci
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
este refacerea lumii misterioase, plin? de semnifică?îi, a miturilor". (Zoe D.-Bu?ulenga) Constituindu-se astfel În „originală re?ea de arhetipuri", topos-urile poetice eminesciene amintesc de semnifică?iile mitice ?i cosmogonice pe care le aveau, În vechea spiritualitate oriental?, acele vechi desene cu valoare sacr? ce Întruchipau ideea de „imago mundi", de „centru al lumii" numite „mandala". Mandala „este, iconografic, o imagine a lumii prezentând simbolic toate principiile cosmologice: centrul, cele patru puncte cardinale etc. ", având, În acela
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
farmecul textelor lui Horia Gârbea unificînd teorii ale scrisului care nu păreau a comunica în vreun fel între ele este teribila sa aptitudine pentru causeria de înalt nivel. Orice produs al corporației Horia Gârbea poate fi asemănat unui juke-box al spiritualității universale, în care fisele sînt introduse aleatoriu conform capriciilor umorului valah. De aici, un uluitor și mereu ironic "curcubeu al gravitației", în care rogvaiv-ul aluziilor livrești oferă spectacole imprevizibile orizontului de așteptare. Maliția, deghizată adeseori în cinism, face legea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Genul de exponenți sociali contemporani prezentați anterior nu realizează în grandomania și autosuficiența propriei existențe, cât de jalnici actori pe scena vulgarității sunt. Este mai mult decât evident că aceste creaturi și comportamentul lor exclud, pe fond, orice doză de spiritualitate, ca să nu mai aducem în discuție fărâma de dumnezeire pe care Însuși Creatorul a dăruit-o speciei umane. Personalitatea lui Dumnezeu este negată total, din ei rămânând, în acest mod, doar o grămadă de carne ce își cultivă, se pare
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
un rol esențial și majoritar îl are Morala creștină cu principiile sale. O grea provocare a unei societăți cum este cea românească, este aceea de punere în aplicare a acestor principii. Respectarea acestor principii depinde în exclusivitate de gradul de spiritualitate interioară a individului. În cazul încălcării acestora, sancțiunea poate veni direct sau indirect, dar în mod sigur de la Dumnezeu. Pedeapsa poate veni aici, în lumea aceasta sau în viața viitoare. Cum arătam în capitolele precedente, multora nu le pasă de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pentru cât timp, un destin pe care noi, cei “din lume” l-am croit pentru întreaga umanitate. Dar întrupările iadului, fără o clipă liberă de la misiunea lor, atacă perfid și vehement, uneori cu sprijinul mass-mediei, aceste două instituții de înaltă spiritualitate, știut fiind că acolo unde credința este mai mare, și lupta este mai tare. Criminalul, violatorul sau tâlharul, prins și mediatizat la posturile TV, este prezentat ca “...un bărbat...”, “...un tânăr...” ori “...un suspect...”, cu alterarea vizibilității fizionomiei, prin pixelarea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
și distanța de care avem nevoie pentru a ne vedea așa cum suntem. El este (din perspectiva chemării) și ieșirea din circuitul lumii în care suntem prinși. Este saltul oricând posibil (dar nu oricum) dincolo de propria suficiență. Limba natală este mediatorul spiritualității noastre, dar ne este și limită totodată; ea este deschidere către gândire și închiderea într-o gândire în același timp. Putem spune c-o iubim abia după ce o depășim înspre gândirea în alte limbi, resimțind-o ca "locul" în care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
douătrei intrări: una principală și una-două laterale, pentru accesul bărbaților. Obiceiurile lipovenilor au o notă specifică făcând ca această etnie să se evidențieze între cele din zonă. Prof. Eustenia Tihan 4.8. ACTIVITATEA CULTURAL-ARTISTICĂ Arta și cultura, ca manifestări ale spiritualității umane, au însoțit de-a lungul secolelor, viața generațiilor ce s-au perindat pe meleagurile Văii Siretului de sus. Pământul mai păstrează încă comori de artă create în acest spațiu getodacic, precum obiectele descoperite la Poalele Dealului Peter. Ceramica de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
THEODORESCU - medic. S-a născut în 1884 la Lespezi, într-o familie de învățători, tatăl fiind văr primar cu avocatul Mihai Teodorescu, proprietar al moșiei Ruginoasa și bunicul lui Răzvan Theodorescu, membru al Academiei Române, personalitate de seamă a culturii și spiritualității noastre contemporane. Doctor în medicină la București, Ștefan Teodorescu, a urcat toate gradele ierarhiei didactice, ajungând profesor universitar și șeful Clinicii de Dermato - Venerice din Spitalul Colentina din București. Împreună cu profesor doctor Al. Conu și cu alți specialiști a cercetat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
singur moment, fie la un anumit aspect sau scriitor din diferite literaturi naționale. Astăzi, criteriile moderne ale comparatismului literar asigură o nouă viziune asupra relațiilor literaturii române cu literatura universală, urmărind, pe de o parte, să demonstreze continua comunicare a spiritualității românești cu spiritualitatea întregii umanități, și, pe de altă parte, să releve contribuția proprie, originală a creativității universale. Fără îndoială, cercetarea aprofundată a raporturilor literaturii române cu celelalte literaturi naționale nu poate fi realizată în bune condiții fără aportul unor
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
la un anumit aspect sau scriitor din diferite literaturi naționale. Astăzi, criteriile moderne ale comparatismului literar asigură o nouă viziune asupra relațiilor literaturii române cu literatura universală, urmărind, pe de o parte, să demonstreze continua comunicare a spiritualității românești cu spiritualitatea întregii umanități, și, pe de altă parte, să releve contribuția proprie, originală a creativității universale. Fără îndoială, cercetarea aprofundată a raporturilor literaturii române cu celelalte literaturi naționale nu poate fi realizată în bune condiții fără aportul unor instrumente de lucru
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
C. Stănescu, "în fața unei emoționante declarații de iubire pe care Hristos Ziatas o întoarce spre cea de a doua patrie a lui". Este într-adevăr emoționant să constați cât de mult a fost marcat sufletul acestui grec de legăturile cu spiritualitatea românească, ce răsunet amplu găsesc în poezia lui miturile și simbolurile românești, figurile noastre istorice și legendare. Probabil că cititorul grec neavizat nu va percepe toate nenumăratele referiri românești din poezia lui Hristos Ziatas, dar cititorul român cu siguranță că
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
tolerantă și - oximoronic curios! - de o sobră exuberanță. Și cu întrebarea dacă va mai fi pe undeva vreun tărâm unde să poți găsi atâtea locuri, vestigii, monumente în care ambiția dimensiunilor să se armonizeze atât de plenar cu esteticul și spiritualitatea...
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
traversează momente în care se confruntă cu Răul, acel "impuls misterios și necunoscut", conform unei definiții baudelairiene, cu atît mai primejdios cu cît nu semnalează doar o absență a Binelui (Plotin, Augustin, Toma d'Aquino), ci instituie un tip de spiritualitate inversă, un prestigiu bizuit pe concepția diavolului ca simia Dei. Pornind de la arhetipul divin, demonul îl copiază cu sarcasm, îl parodiază în așa fel încît fosforescențele contestării pot deveni atractive. Simulacrul uzurpă meritele originalului, le exploatează în beneficiul său. Reflexelor
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]