1,910 matches
-
în faptul că persoana a doua implicată în romanul De veghe în lanul de secară și în narațiunile colocviale la persoana întîi similare este un cititor implicit, în timp ce persoana a doua implicată în monologul dramatic este un personaj ficțional implicit. Spontaneitatea exprimării "eului" narator este comună ambelor forme, narațiunea colocvială la persoana întîi și monologul dramatic. Această spontaneitate apare de asemenea în conjuncție cu monologul interior. Pînă în secolul XX, monologul dramatic era aproape complet limitat la poezie (de exemplu, My
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
narațiunile colocviale la persoana întîi similare este un cititor implicit, în timp ce persoana a doua implicată în monologul dramatic este un personaj ficțional implicit. Spontaneitatea exprimării "eului" narator este comună ambelor forme, narațiunea colocvială la persoana întîi și monologul dramatic. Această spontaneitate apare de asemenea în conjuncție cu monologul interior. Pînă în secolul XX, monologul dramatic era aproape complet limitat la poezie (de exemplu, My Last Duchess de Robert Browning). În ficțiunea mai recentă, acesta apare mai frecvent ca o formă narativă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
s-a transformat în uragan, răsturnînd întregul edificiu social al unei națiuni?" Istoric catolic, militant ultra, Cochin se voia sociolog pe față. Taine nu putea deci să-l satisfacă. E reținut de logica traiectoriei, nu de psihologia maselor sau de spontaneitatea anecdotică. Mort pe front în 1916, el nu a avut timp să redacteze imensa cercetare asupra revoluției franceze la care lucra de 14 ani, ci numai Discursul preliminar, text neterminat, publicat postum, sub titlul Revoluția și gîndirea liberă. Lucrare fulgurantă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
puțin, dar participăm mai mult. Nu mai argumentăm, sintonizăm. Ne dorim ca totul să fie apropiat, trăit, simțit, plăcut, autentic, "să fie rostit adevărul", pe scurt, "naturalul". Libertatea este gîndită de-aici încolo mai puțin în termenii autonomici, cît ai spontaneității derută a Rațiunii practice, Kant a sucombat sub loviturile date de noua morală audiovizuală. Ceea ce nu este neapărat rău, dar nici bine. S-ar putea vorbi de o revanșă a inimii asupra rațiunii, a sentimentului asupra reflecției, a autorității (personale
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
putea face obiectul unei noi întîlniri. Și unui al doilea volum. POSTFAȚĂ S-au scurs zece ani de la publicarea acestui curs, care nu scapă defectelor genului. Curs, adică un expozeu oral ținut în fața studenților. Care nu rezistă fără digresiuni și spontaneitate, în lipsa bibliografiei alăturate și a abuzului de formule glumețe, care fac imaginea cursului și îl fac accesibil. Expunerea în linii mari a principiilor era programatică, și nu i-am adus aici nici un retuș. S-a tot bătut monedă pe ele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dar nu poate sesiza spiritul ce le animă. Statul poate, și uneori chiar trebuie, să protejeze, chiar să organizeze diferite asociații, dar nu poate în mod legitim să le controleze. "...în generalitatea și externalitatea lui el nu poate atinge (...) acea spontaneitate și inițiativă a vieții individuale care este începutul tuturor proceselor sociale și rădăcina tuturor valorilor sociale" (MacIver, 1970: 39). În aceste condiții, normele statului trebuie să fie îndeosebi negative (interdicții), iar rolul său ar fi să împiedice apariția piedicilor în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
productivitate și performanță. Este artă - deoarece rezultă din interacțiunea mai multor factori ce-i conferă o mare suplețe, o putere de adaptabilitate la varietatea de situații În care este implicată ( G. Mialaret). Rămâne artă În măsura În care este o chestiune deintuiție, de spontaneitate, de măiestrie pedagogică, de inteligență, de imaginație și de sensibilitate afectivă, relațională, ce caracterizează personalitatea profesorului. Procesul de Învățământ intercalează În contextul desfășurării sale nenumărate elemente de artă sau de măiestrie pedagogică, și nici nu poate fi altfel, fiindcă numai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În consecință, metodele active presupun tot atât de multe tehnici de activare a unor asemenea operații. Astfel, sub genericul metode activ-paticipative sunt incluse toate acele metode În stare să provoace o „Învățare activă”, o Învățare care lasă loc liber activității proprii și spontaneității. Sunt metodele care conduc spre formele active ale Învățării, adică spre Învățarea euristică (explorativă), Învățarea prin rezolvare de probleme (rezolvarea alternativelor), Învățarea prin acțiune (learning by doing), Învățarea creativă ș.a.; sunt metode care antrenează elevii În efectuarea unor activități de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
criteriile lui Ned. Flanders (1970), metodele din categoria influențării directe (expunerea, conversația dirijată, instruirea programată, Învățarea algoritmică, de exemplu) ar impune un control formal și aversiv asupra efortului de Învățare, ceea ce ar duce la cenzurarea prematură a ideilor, la blocarea spontaneității și originalității gândirii elevilor. În timp ce metodele de influențare indirectă (precum cele axate pe Învățarea euristică, prin cercetare sau redescoperire) ar avea efecte contrare primelor, ar fi favorabile acceptării și utilizării ideilor elevilor, ar dezvolta o motivație mai puternică pentru Învățare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
suport pentru efectuarea În continuare a studiului individual de profunzime; ele oferă un punct de plecare (de deschidere) spre o cunoaștere mai cuprinzătoare, spre noi construcții științifice personale. Comunicării orale i se recunoaște o mare flexibilitate, ceea ce Îi conferă profesorului spontaneitate și putere de adaptare cu ușurință la specificul temei, la nivelul intelectual al auditorului, la disponibilitățile de timp și de condiții materiale. Tocmai din aceste motive se consideră că asemenea metode de predare, atât de ușor adaptabile (și de comode
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
anticipeze, să emită ipoteze, să propună alternative, să aleagă Între mai multe soluții, să ajungă la descoperiri; ei sunt obligați să urmeze un drum, totuși prescris, strict jalonat de succesiunea de Întrebări, fără să-și poată manifesta propria inițiativă și spontaneitate de gândire. Or, dirijarea excesivă, generează pasivism și conformism, oferă doar iluzia participării la descoperirea efectivă a adevărurilor, când de fapt elevilor nu le sunt lăsate decât firimiturile cercetării. Un asemenea pseudodialog nu constituie nimic altceva, după Gilbert Leroy, decât
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
formă are rădăcina? Cum se numește stratul de la suprafață? Ce culoare are? Ce se găsește sub acesta? Unde se află vasele liberiene? Ce rol au ele? Ce se află În mijlocul rădăcinii? etc., etc.”. O Întrebare cuprinzătoare lasă libertate de manifestare spontaneității și inițiativei elevilor În descoperirea căilor prin care se ajunge la noi cunoștințe, le lasă timp de gândire, de judecată. Firește, nu trebuie să supraestimăm capacitatea de explorare a elevilor și, În cazul În care ei se rătăcesc pe parcursul cercetării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
impacientează, intervin imediat cu Întrebări pentru a grăbi răspunsul, tulburând astfel pauza de reflecție atât de necesară. Este știut, de asemenea, că profesorul se găsește adeseori prins Între exigențele contradictorii ale obținerii unei corectitudini a limbajului și cele ale Încurajării spontaneității de gândire a elevului. Or, este de dorit ca elevul să fie lăsat liber să-și exprime gândurile sale, tolerându-i-se inițial și anumite greșeli de exprimare, de lipsă de coerență, fără a Întrerupe brusc ceea ce el intenționează să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
decenii (Al.Roșca, D. Barnlund, B.E. Collins, H. Guetzkow, G. Ekman, J.O. Morrissette, C.W. Crannell, S.A. Switzer, G. de Montmollin, D.M. Goodacre, L.R. Hoffman, J.R. Gribb, R.W. Husband, R.S. Gerald, E. Utterback ș.a.), discuția stimulează foarte mult spontaneitatea și creativitatea gândirii În grup, combinarea soluțiilor parțiale până la rezolvarea problemelor puse În discuție. Abordarea În moduri diferite a rezolvării unei probleme face să se zdruncine reciproc stereotipurile proprii și să se obțină acea scoatere reciprocă din „punctul mort” a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se substituie activității celor angajați În discuții. Cercetările Întreprinse până acum (MacKenzie, Michael, Jones, 1975) relevă faptul că discuțiile animate de participanții Înșiși dau mai bune rezultate decât cele animate de profesor. Discuțiile libere, degajate, stimulează În mai mare măsură spontaneitatea și inițiativa participanților. Firește, În caz de divergențe, profesorul se va vedea nevoit să promoveze un punct de vedere dominant. Este bine ca, pe parcurs, ideile principale să fie Înscrise pe tablă, structurate Într-un plan mai mult sau mai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
greși ori de a-și atrage critici și de a se pune astfel Într-o lumină defavorabilă față de ceilalți participanți, este inadmisibil ca judecarea ideilor enunțate să aibă loc imediat. Prin aceasta se Încearcă evitarea oricărui blocaj intelectual, prevenirea inhibării spontaneității de gândire În favoarea unei maxime mobilizări a resurselor creative ale tuturor membrilor grupului; c) trebuie ascultate cu atenție toate ideile participanților, fiecare dintre ei fiind Încurajat să construiască, dacă este posibil, pe ideile precedente emise de antevorbitori, să Încerce noi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
execuția cât mai bună a acțiunii, În condiții uneori de cât mai mare precizie și finețe, cât și a unor comportamente care imprimă un caracter de creație, de inovație și de invenție activității, care lasă loc liber „activității proprii” și „spontaneității”. Aceasta Înseamnă că, În realitate, metode care reprezintă o simplă exersare și aplicare a unor cunoștințe și deprinderi executorii - tehnica exercițiilor, repetiția, imitația modelelor, instructajul practic, grouptraining-ul etc. se Întregesc cu o largă și foarte nuanțată varietate de lucrări practice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acționeze” (Claparède, 1926). „Copilul râde: Înțelepciunea și iubirea mea e jocul” (L. Blaga, „Trei fețe”). Izvorât din trebuințele interne, mereu crescânde ale copilului, expresie până la urmă a interiorizării contactului său cu lumea Înconjurătoare În adevăratul sens al cuvântului, jocul este „spontaneitate originală” (Gotesman, 2001, p. 195), este acțiune urmărită prin ea Însăși, fără utilitate imediată, generatoare de distracție și de reconfortare, de sentimente de plăcere și de bucurie. Activitatea spontană a copilului se manifestă În bună parte, dacă nu În totalitate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
urmărită prin ea Însăși, fără utilitate imediată, generatoare de distracție și de reconfortare, de sentimente de plăcere și de bucurie. Activitatea spontană a copilului se manifestă În bună parte, dacă nu În totalitate, În activitatea ludică. Sprijinindu-se pe această spontaneitate, jocul reclamă „o armonie naturală Între cerințele situației de joc și aptitudinile celor care se joacă” (2001, p. 197). Încorporate În activitatea didactică, elementele de joc imprimă acesteia un caracter mai viu și mai atrăgător, aduc varietate și o stare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și limitetc "e) Observații critice și limite" Utilizarea procedurilor algoritmice este Însoțită, totuși de un anume scepticism. Un scepticism care se naște În jurul Întrebării: „Există oare compatibilitate Între algoritmizare și creativitate?” sau: „Între determinarea impusă (dinainte și din afara Învățării și spontaneitatea care ar trebui să se manifeste la elevi)?”. De obicei, În răspunsurile date, se face distincție Între comportamentele algoritmizate/algoritmizabile și cele creatoare. Se consideră că, de Îndată ce o activitate este algoritmizată, Încetează de a mai fi creatoare; că organizarea riguros
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sentimentul unei depline libertăți de afirmare. Intervenția factorului conștient și dirijat de însușire a limbajului plastic trebuia să se sprijine precumpănitor pe curiozitatea și sensibilitatea afectivă a copilului, pe setea lui permanentă de nou, de frumos, pe dinamisnul și pe spontaneitatea lui imaginativă. Creând un climat afectiv propice, sprijinindu-se pe cele mai adecvate metode și procedee, învățătorul este acela care are datoria și obligația morală și profesională de a-i conduce cu tact și competență pe cale căutărilor și descoperirilor de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
analizei produselor create, cinci nivele ierarhice de creativitate la care se pot situa indivizii, fiecare nivel implicând experiențe psihologice diferite. Primul nivel creativitatea expresivă exemple de creativitate expresivă o reprezintă desenele spontane ale elevilor. Caracteristicile esențiale ale acestor produse sunt spontaneitatea și libertatea de expresie. Al doilea nivel creativitatea productivă în acest stadiu individual, însușind anumite informații și tehnici, elevul ajunge la un nivel nou de îndemânare, de realizare a unui produs științific sau artistic finit. Al treilea nivel creativitatea inventivă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
compararea celor doi eroi, până ce drumul propriei sale gândiri dă la iveală numele propriu al problemei cercetate. Avem așadar, două ipostaze ale spiritului. Într-una, falsul nu poate fi enunțat, fiindcă „nivelul” conștiinței nu îl cunoaște, iar din acest motiv spontaneitatea ei îi anulează reflexivitatea, dar îi garantează accesul la adevăr, și astfel gândirea are garanția că enunță ceea ce este, întemeiată în propria definiție. În cealaltă, falsul poate fi enunțat, „nivelul” conștiinței l-a realizat, dar a pierdut spontaneitatea unui contact
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acest motiv spontaneitatea ei îi anulează reflexivitatea, dar îi garantează accesul la adevăr, și astfel gândirea are garanția că enunță ceea ce este, întemeiată în propria definiție. În cealaltă, falsul poate fi enunțat, „nivelul” conștiinței l-a realizat, dar a pierdut spontaneitatea unui contact nemijlocit și intuitiv cu realul și, implicit, garanția întemeierii absolute a tot ceea ce cunoaște. Relevând incompletitudinea fundamentală a celor două modele, putem înțelege de ce, în textele maturității, Platon propune sinteza lor. Această „cădere” în odiseic care pare să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
descrie următoarele tipuri: a) tipul picnic Ă statură mijlocie, exces ponderal, față plină, mâini și picioare scurte, abdomen și torace bine dezvoltate Ă căruia îi sunt asociate următoarele trăsături psihice, grupate într-un profil numit ciclotimic: viociune, mobilitate, optimism, umor, spontaneitate, sociabilitate, dar și superficialitate în relațiile sociale, înclinație către concesii și compromisuri, spirit mai practic etc. b) tipul astenic Ă cu corpul slab, alungit, mâini și picioare lungi și subțiri Ă căruia i se asociază un profil psihologic numit schizotimic
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]