16,256 matches
-
din nr. 12, în care se atrăgea atenția asupra reiterării unor teze "clasice" ale antisemitismului într-o nouă publicație, Regăsirea. Bănuim că la sesizarea noastră, acestei reviste extremiste i se face o analiză separată, sub titlul Oare nu știe Noua stîngă (veche) ce scrie Vechea dreaptă (nouă)? Textul lui Victor Duță despre conspirația iudeo-masonică, de a cărui prostie grosolană ne-am ocupat chiar în acest spațiu, îi aduce aminte lui Andrei Banc de "spiritul propagandei naziste, bazat pe celebrul aforism al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
o realitate ostilă. Și, tot pe urmele lui Bacovia, ele se constituie în-tr-o poezie "a nervilor", transcriind "fobii" și "depresii", trăirile "autiste" ale unei sensibilități ulcerate de spectacolul cotidian, care are accente de pantomimă grotescă sau de farsă absurdă: "prin/ stânga/ ocolesc semafoare/ fictive și/ mestec o/ gumă/ airwaves tu/ îmi lași pe/ robot/ mesaje/ îmi reciți din/ cărți de/ bucate/ cum se/ face budinca și/ ciorba de/ linte/ depășesc un/ tramvai și/ lovesc un/ pieton cu/ privirea mea tâmpă/ deschid
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
lucruri de-acasă. Ce-nseamnă inspirația! Cum știam pe de rost Albatrosul lui Baudelaire, am început să i-l recite: Souvent pour s'amuser les hommes des equipages... etc. Habar n-aveam că Margot era și poetă, o poetă de stînga. Ea încetase să mai plîngă. Mă asculta cu un început de atenție, și cînd terminasem sonetul, începuse să aplaude. Arăta cu totul altfel. Părea alta. La Omsk, îi venisem de hac. La Moscova, o predasem în mîinile reprezentantului ambasadei franceze
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
Din discuția lui cu Dan Diaconescu, am aflat că hirsutul cu privire sticloasă felicitase comandourile teroriste pentru acțiunile lor criminale din 11 septembrie, care ("noi știm", zicea) n-ar fi fost organizate de bin Laden, ci de o structură de stînga a Islamului, ca pedeapsă meritată la "jignirea pe care SUA a provocat-o popoarelor din lumea a treia". Cum telecomanda nu e numai a mea, familia a găsit de cuviință să comute pe posturi mai sănătoase la cap (comparate cu
Cercul micilor teleaști by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15818_a_17143]
-
de a răspunde civilizat, nu barbar. Pînă aici, nimic de zis. în afară, poate, de faptul că sugestia lui Dario Fo sau a Nadinei Gordimer, laureați ai Premiului Nobel, aflați printre semnatarii apelului, ține de o retorică bine cunoscută a stîngii politice din deceniile trecute. O analizează remarcabil François Revel în Cunoașterea inutilă, carte tradusă și la noi, și apărută la Humanitas, pe care însă nu par s-o fi citit tocmai cei la care ea se referă. în esență, retorica
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
politice din deceniile trecute. O analizează remarcabil François Revel în Cunoașterea inutilă, carte tradusă și la noi, și apărută la Humanitas, pe care însă nu par s-o fi citit tocmai cei la care ea se referă. în esență, retorica stîngii a constat mereu în a invoca valorile umaniste drept unic scut împotriva agresiunilor antiumane de orice fel, a crimelor contra umanității, în definitiv. Cît despre eficiența practică a unui refuz rațional și civilizat al iraționalei ucideri în masă, ce ar
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
gîndesc la melancolia de care au fost cuprinși cîinii polițiști de la New York, atunci cînd am înregistrat reacția mai sus menționată a scriitorilor germani (și nu numai). Mi-au revenit în minte zeci de astfel de apeluri ale intelectualilor europeni de stînga (era de bon ton să fii de stînga în deceniile ante- și postbelice) rod al manipulării de către serviciile secrete sovietice. Istoria pare a nu-l fi învățat mare lucru pe Günter Grass. Tristele experiențe ale unor André Gide (spre onoarea
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
cîinii polițiști de la New York, atunci cînd am înregistrat reacția mai sus menționată a scriitorilor germani (și nu numai). Mi-au revenit în minte zeci de astfel de apeluri ale intelectualilor europeni de stînga (era de bon ton să fii de stînga în deceniile ante- și postbelice) rod al manipulării de către serviciile secrete sovietice. Istoria pare a nu-l fi învățat mare lucru pe Günter Grass. Tristele experiențe ale unor André Gide (spre onoarea lui, și-a dat singur și repede seama
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
valoare expresivă mai mare, mai ales în exprimarea unor grade de ostilitate și dispreț, uneori asociate cu sensuri stabile ("un ăla", "una din alea"). Demonstrativul e însă și un mijloc banal de identificare: formule ca "ăla de pe raft"; "ăia din stînga", "ăia de la magazin" - nu transmit în mod normal conotații speciale, avînd doar rolul de circumscriere a unui obiect sau a unei persoane prin caracteristici contextuale. Alternativele la asemenea formule - cu acela, cel - aparțin în mod clar stilului înalt, registrului scris
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
a strălucit măcar un diplomat român sau venezuelean, un profesor universitar din Africa de Sud și un poet (eventual prozator) originar din Hîrlău sau Podul Iloaiei se consideră nedreptățită de soartă, devine pe dată melancolică, ba chiar isterică și agresivă, împroșcînd în stînga și-n dreapta critici furibunde la adresa celor ce nu-i împărtășesc distincția, nu în ultimul rînd a lingușitorilor care încearcă să se pună bine cu mărimile. Există în străfundurile tale un glas înăbușit care se luptă să urce la suprafață
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
noastră. Știam mai demult, din alte mărturii, că situația relatată de Sebastian nu era singulară. Sebastian însuși ținea la Nae Ionescu și-i ceruse prefața la De două mii de ani, era prieten intim cu Eliade, deși, evreu și om de stînga, n-avea cum să accepte ideile de extremă dreaptă ale celor doi. Și alte prietenii din interbelic par a sfida în același fel ideologiile diferite. Matei Călinescu le-a consacrat un foarte sugestiv articol în numărul din vara asta al
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
Oxford Analytica" dezvăluie pentru cei interesați ceva ce românii au descoperit de la alegeri încoace. În țara noastră opoziția democratică există mai mult cu numele. Citat de ADEVĂRUL și COTIDIANUL in extenso, studiul mai arată că potrivit tuturor indiciilor partidele de stînga vor guverna încă multă vreme de aici încolo în România. Lipsa de control asupra guvernării PSD se mai afirmă în acest studiu ar sta la baza dorinței partidului de guvernămînt de a înghiți statul și de a institui un control
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
șeful pediștilor poate pune mari probleme oricărui candidat la președinție. N-ar trebui să excludem nici posibilitatea ca deocamdată inexistenta opoziție să propună o personalitate puternică, neuzată de jocurile politice ale ultimilor ani, care și ea ar îngreuna victoria candidatului stângii. (Sper că s-a remarcat că despre Vadim n-am spus nimic!) Și totuși, cum s-ar putea, practic, reveni la monarhie? Simplu: prin magie prezidențială! în ultimii zece ani, dl. Iliescu a dovedit că-i poate convinge pe români
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
său Pentru un spirit ofensiv nota ca un îndemn: "Statele Unite, Marea Britanie, Rusia Sovietică așteaptă din partea noastră fapte de arme care să confirme începutul mai mult decît glorios al redresării naționale". Pentru ca a doua zi, în editorialul Noi și partidele de stînga, să precizeze de bună credință: "N-avem nici un dușman la stînga. Libere să se dezvolte, partidele socialiste și partidele comuniste, libere să creeze, alături de noi, atmosfera de înaintate reforme politice și sociale la care de atîta vreme tînjim. Cine se
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
Rusia Sovietică așteaptă din partea noastră fapte de arme care să confirme începutul mai mult decît glorios al redresării naționale". Pentru ca a doua zi, în editorialul Noi și partidele de stînga, să precizeze de bună credință: "N-avem nici un dușman la stînga. Libere să se dezvolte, partidele socialiste și partidele comuniste, libere să creeze, alături de noi, atmosfera de înaintate reforme politice și sociale la care de atîta vreme tînjim. Cine se gîndește măcar în spirit să oprească din mersul ei roata cea
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
rămîn înrădăcinați în propria cultură; națiunile, chiar și cele mai sărace, sînt conștiente și mîndre de propria identitate și se tem să nu fie absorbite, dominate. Discuția a fost pasionantă. Referindu-se la recentele violențe de stradă ale anarhiștilor de stînga din timpul Reuniunii G8 de la Genova, Mihai Zamfir și apoi, preluîndu-i ideea, Nicolae Manolescu au adus în discuție o nuanță ignorată pînă atunci de vorbitori: noi, cei din Est, am mai trăit o lungă globalizare impusă prin forță. Purta semnul
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
avocaților Regelui. Un alt om de serviciu al guvernului, Octav Cosmîncă, și-a declarat consternarea față de aceste cereri, afirmînd că ele au fost făcute pe la spatele Regelui. După cum observa Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI, neînduplecatul republican Răzvan Theodorescu și susținător al stîngii în principiu, n-a ezitat să-și revendice proprietăți de familie care cu nu prea mulți ani în urmă ar fi făcut din el un reprezentant al exploatatorilor. Cît privește revendicarea d-lui Răzvan Theodorescu, socialistul, acestuia i s-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
de adversarii săi. Conceptul mai familiar nouă este estetismul sau pur și simplu esteticul. La défense de l'esthétique ar fi un titlu potrivit, în manieră franceză, pentru paginile polemice profunde și sclipitoare ale eseului d-lui Nemoianu. Atacat de la stînga, ca și de la dreapta, dacă privim problema politic, dinspre științe, umane ori pozitive, dacă o discutăm epistemologic, învinuit a fi fascist, conservator, extremist, antipopular etc., formalismul a pierdut, cu începere de prin deceniile inaugurale ale secolului XX, toate bătăliile. Dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
pe o zonă a complexității, pluralismului și democrației. Frumosul e o astfel de zonă crepusculară și misterioasă, combătută cu artileria cea mai grea a scientismului și a politicului, a savantlîcurilor de tot soiul, a fanatismelor ideologice de dreapta ori de stînga. Ca și în "teoria secundarului" prin care a apărat o anumită caracteristică a literaturii și artei marginalizată și repudiată de tradiția "progresistă" dl Nemoianu ia în eseul din Steaua partea unei zone defavorizate. Se dovedește un pionier îndrăzneț în idei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
să exploateze spațiul spiritual. Eliade crede că, după Marea Unire, n-are rost să-și mai consume energia în cotidianul politic. Romantismul lor (care e o formă de lirism) vine din Hasdeu prin Pârvan, fără nici o atingere cu liberalismul de stînga al pașoptiștilor, a căror revoluție neterminată nu-i interesează cîtuși de puțin. Cu generația aceasta se rupe încă o dată firul istoric. Polaritatea căreia i-am consacrat editorialul meu de astăzi nu va mai avea multă vreme nici un sens. Sînt lirice
Generații "lirice" și generații "critice" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15994_a_17319]
-
fals modest. O biografie complicată, sumbră, datorită une întâmplări mai vechi de familie, mă făcea să mă uit la el cu simpatie și cu recunoșaterea purtărilor sale civilizate. Unii invidioși pretindeau că ar fi fost, de fapt, 'un reacționar de stânga' și că regimul se folosea de el ca să pătrundă în lumea foștilor exploatatori, dezarmați, de altfel. Fără să mă compar cu Liviu Ciulei, făcând parte dintr-o cu totul altă clasă, și mie mi se întâmpla câteodată să întâlnesc astfel
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
dl Vîntu a simțit că acest picior e lunecos în România. Indiscutabil că așa-numitul SOV a învîrtit vremelnic foarte mulți bani și că a avut un imperiu personal din a cărui visterie s-au scurs bani cu larghețe în stînga și în dreapta. La proporțiile României însă, oricît de mare ar fi un asemenea imperiu speculativ, el rămîne la fel de nesigur cum a fost și faimosul Caritas al astăzi aproape uitatului Ioan Stoica. Ca și Ioan Stoica, dar la alt nivel, dl
Cum contraatacă Imperiul lui Vîntu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15618_a_16943]
-
că iubește în mod special un partid, UFD-ul lui Adrian Iorgulescu și Varujan Vosganian, adică un partid mic, pe care l-a aranjat cu acest prilej. Dar cum Dumnezeu acest om de dreapta n-a găsit decît un om de stînga, pe dl Văcăroiu, să-i pună Banca pe picioare? Nu se găsea și la dreapta un specialist cu care dl Vîntu să-și facă afacerea? Mie, drept să spun, îmi miroase urît, spre insuportabil, faptul că dl Vîntu a atacat
Cum contraatacă Imperiul lui Vîntu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15618_a_16943]
-
strângerea legăturilor cu Polonia, Cehoslovacia și Ungaria. Dimpotrivă, până prin 1996 la putere s-a aflat doctrina lui Achim Mihu și a protocroniștilor, care vedeau în conceptul de Europă Centrală întruparea nostalgiilor iredentiștilor unguri. Chiar atunci când au vizitat România, oameni de stânga - o stângă luminată, ce e drept, departe de imbecilitățile lui Bârlădeanu și Dan Marțian - precum Adam Michnik, ei făceau pentru puterea neocomunistă de la București figură de contrabandiști politici. Carantinizați, întâlnirile lor n-au depășit nivelul taclalei mondene cu grupuri de
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
cu Polonia, Cehoslovacia și Ungaria. Dimpotrivă, până prin 1996 la putere s-a aflat doctrina lui Achim Mihu și a protocroniștilor, care vedeau în conceptul de Europă Centrală întruparea nostalgiilor iredentiștilor unguri. Chiar atunci când au vizitat România, oameni de stânga - o stângă luminată, ce e drept, departe de imbecilitățile lui Bârlădeanu și Dan Marțian - precum Adam Michnik, ei făceau pentru puterea neocomunistă de la București figură de contrabandiști politici. Carantinizați, întâlnirile lor n-au depășit nivelul taclalei mondene cu grupuri de intelectuali fără
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]