3,144 matches
-
în timp ce moșii cei negri urlau furioși de mama focului. Moș Gerilă îi strigă lui Moș Crăciun: - Am să mai scap eu și te voi găsi din nou, Moș Crăciun! - În veci, n-ai să mai scapi, Moș Gerilă! îi strigă stăpâna cotanelor. Voi avea grijă să dau sfoară-n țară, să se știe cine ești, și nimeni nu o să vă mai descuie acea colivie pentru a face rău lui Moș Crăciun și oamenilor săi! - Atunci, dacă promiți asta, este bine cotană
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
mă las până nu voi scăpa iar, nu m-ați învins voi pe mine și pe frații mei, auziți? - Nici noi nu ne vom lăsa, vom avea grijă ca voi să nu mai scăpați niciodată de-aici, auzi tu? răspunse stăpâna cotanelor. Niciodată nu veți mai putea să-i faceți rău lui Moș Crăciun, și niciodată sărbătoarea nu va mai fi oprită în Pădurea Soarelui, auziți voi, moși negri și urâți? - Promiteți drage cotane, că o s-aveți grijă ca ei să
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
leuștean, etc.) care asmuțea aerul bucătăriei reverberându-l în valuri cu arome parcă mitice, ce-mi năucea olfactivul și care mă însoțea mult timp după ce părăseam micul „sanctuar” culinar în care am avut privilegiul de invitat și unde oficia ca singură stăpână, minunata, v rednica și blânda doamnă învățătoare Olteanu.. Recunoșteam această altfel de „purificare”- adevărată baie de balsam ce-mi curăța și-mi căptușea stomacul, obișnuit mai mult cu „ștuci” însă avid după mirodenii, de care nu mă apropiasem vreodată și
DASCĂLII ŞCOLI DE IERI, PRIETENII ŞI PĂRINŢII NOŞTRI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367410_a_368739]
-
voluptate, starea pe loc, temeinicia, trăinicia, ne-evoluția. Zăcând (metaforic, desigur) în această “stază”, hrănindu-și gândul, emoția, imaginația cu această “miere-amară”, cum ni se spune în Târziu în cuvinte, 99, Ioan Vasiu vorbește numai și numai despre minunata-i stăpână, despre Poezie adică, indiferent de unde pornește, indiferent care este pretextul, punctul de plecare, prilejul, tema imediată, indiferent care sunt circumstanțele concrete ale cutărui sau cutărui poem: dragostea, satul natal, peisajul în toamnă, trecerea timpului etc. etc. Toate acestea rămân simple
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI IOAN VASIU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367443_a_368772]
-
afla niciodată. * * * Anii au trecut peste gemene și acestea după absolvirea celor zece clase a școlii generale din sat și a unor cursuri de calificare în profesia de croitorese - lenjerese organizate de Cooperativa „Munca”, din Trăisteni, erau acum propriile lor stăpâne, deschizând un atelier de confecții de damă. La început au fost atât designeri, creatoare, cât și executante ale creațiilor lor sau ale comenzilor. După revoluție, pe la 24 de ani și-au mutat atelierul pentru început la Câmpina unde exista mai
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
mai da farfuria cu mâncare? Că dacă ai îmbătrânit nu este a noastră vina, vila se-ntreține greu și vrem să schimbăm mașina.!” În clipele de răgaz ascunzând o chei-n mână, se îndreaptă către casa unde a fost, cânva, stăpână. Numai cheia i-a rămas că în rest toate sunt duse, casă, tinerețe, soț, sunt durerile-i nespuse. Lung privește printre gard și își vede viața toată, simțind cum din ce în ce de puteri este lăsată. Însă, într-o
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
La Rochefoucauld Anii au trecut peste gemene și acestea după absolvirea celor zece clase a școlii generale din sat, și a unor cursuri de calificare în profesia de croitorese - lenjerese organizate de Cooperativa „Munca” din Trăisteni erau acum propriile lor stăpâne, deschizând un atelier de confecții de damă. La început au fost atât designeri, creatoare, cât și executante ale creațiilor lor sau ale comenzilor primite. După revoluție, pe la 24 de ani, cum afacerile nu le-au prea mers în sat din cauza
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
sânge beau, stingând copaci inspir vapori. Intru-n cascada de plăceri, acopăr cu mintea temutele-i averi... Efemer mă simt în fața ei, mă pierd... Sacrific ceasuri, le scot limbile cu mâna. Trebuie să fac ce zice căci ea îmi e stăpâna Atotputernică. O, tu! Fii ca mine, râzi și plângi, strecoară în mine puterea. Toxică și bună-ți e prezența, armă de demon... inocența... Maiestuasă-mi dai săruturi ce erup flăcări între noi. Ard fluturi de hârtie. Referință Bibliografică: Ea este... / Alexandru
EA ESTE... de ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367599_a_368928]
-
sânge beau, stingând copaci inspir vapori. Intru-n cascada de plăceri, acopăr cu mintea temutele-i averi... Efemer mă simt în fața ei, mă pierd... Sacrific ceasuri, le scot limbile cu mâna. Trebuie să fac ce zice căci ea îmi e stăpâna Atotputernică. O, tu! Fii ca mine, râzi și plângi, strecoară în mine puterea. Toxică și bună-ți e prezența, armă de demon... inocența... Maiestuasă-mi dai săruturi ce erup flăcări între noi. Ard fluturi de hârtie. Citește mai mult Ea este
ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/367610_a_368939]
-
Acasa > Poeme > Devotament > FLORI DE TEI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1605 din 24 mai 2015 Toate Articolele Autorului FLORI DE TEI (rondel) de Leonte Petre Mireasma florilor de tei În parc este din nou stăpână Și tot așa să mai rămână, Eu vreau și știu că și tu vrei. Când se-nserează pe alei Și ne plimbăm iar mână-n mână, Mireasma florilor de tei În parc este din nou stăpână. Și-n ochi ni se
FLORI DE TEI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367728_a_369057]
-
În parc este din nou stăpână Și tot așa să mai rămână, Eu vreau și știu că și tu vrei. Când se-nserează pe alei Și ne plimbăm iar mână-n mână, Mireasma florilor de tei În parc este din nou stăpână. Și-n ochi ni se aprind scântei Ce țin întreaga săptămână Și luminează-n noapte până Iubirii-i așezăm temei Mireasma florilor de tei. Referință Bibliografică: FLORI DE TEI / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul V
FLORI DE TEI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367728_a_369057]
-
-Te-voi Doamne cu inima În sfatul celor drepți și-n adunare Lucrarea Ta sfântă în noi loc are În biserica slujba ne anima Lucrul Lui laudă și măreție În veac de veac dreptatea Lui rămâne Minunile Sale în noi stăpâne Milostiv și-ndurat Domnul să fie Poruncile Lui sunt adevărate Gândurile Sale fac pomenire Rațiunea Sa prin gânduri cărate Frica de Domnul e înțelepciunea Poporului Său a dat izbăvire Înțelegerea să trăim minunea PSALMUL 111 Fericit bărbatul care se teme De
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
minunea PSALMUL 111 Fericit bărbatul care se teme De Domnul în porunci și în jurământ Semenția puternică pe pământ Neamul celor drepți cunosc alte teme Lumina celor drepți vine din noapte Bogăția în casa lor rămâne Peste toate stau suflete stăpâne Să strângă din spirit roadele coapte Bun este bărbatul care se-ndură Își leagă vorbele cu judecată Pomenirea veșnică dă căldură În inima lui însetată de mit Ce-n puterea sfântă e aplecată Până când trupul său va fi adormit PSALMUL
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
la ropotul asurzitor al unei trăsuri care se opri în fața hanului. Din ea coborâră două femei. Una, mai în vârstă, purtând în brațe o copilă, cam de un an, cealaltă, o femeie tânără, ce părea a fi mama copilei și stăpâna celei care coborâse prima din trăsură. Ajutate de doi argați, femeile se îndreptară grăbite spre intrarea în han. Hangiul le ură bun venit și, curtenitor, se adresă celei mai tinere: - Numele dumneavoastră, jupâniță? - Ana Cristoroceanu, răspunse tânăra femeie. Hangiul ridică
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
milostivească inima și să vă primească, pentru că nu vă are decât pe dumneavoastră și fetița. Doica era o femeie plinuță de prin părțile Brașovului, o săsoaică ageră, ajunsă, fără a se mărita, la vârsta de cincizeci de ani. După moartea stăpânei sale, Bertha rămăsese pentru Ana ca și o mamă. Părinții soțului Anei fuseseră împotriva acestei căsătorii. Fiul lor, absolvent al cursurilor superioare comerciale din Polonia, o întâlnise pe Ana în pelerinajul de întoarcere de la studii, în Brașov, la niște prieteni
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
întâmplat cu ei. Nu ai auzit? Nimeni, dintre cei care au fost acolo, nu știe nimic nici de Necula și nici de băiatul meu. Doica se ridică în grabă, plecând să ducă la bun sfârșit cele cerute de tânăra sa stăpână. Din jilțul acoperit cu o cuvertură, din catifea albastră, Ana se ridcă și se îndreptă spre fereastră. Dădu la o parte perdelele grele, privind curtea. Flori ornamentale, ce formau aleea de la intrarea în han, își plecau capetele ofilite, cedând parcă
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
fără să dea importanță cuvintelor rostite. Ai grijă de fetiță. Cu mila și cu bunătatea lui Dumnezeu voi pleca în căutarea lor. Era pentru prima dată când îi vorbea Berthei cu atâtea neînțelesuri. „Ce-o vrea să spună tânăra mea stăpână?” se întrebă nedumerită doica și oftă din toată inima. Careta ieși din han străbătând Ulița cea Mare a Șelarilor, în strigătul vânzătorilor de mărfuri, care își lăudau, cum se pricepea fiecare, produsele expuse. Mătăsurile, pânzele de Damasc întinse pe tejghele
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
băiete, acu să te pornești și să-mi aduci la masă pește cu solzul de aur(8) și b) a celui care receptează acest ordin: supușii împăratului, fiii, fiicele etc. sau necuvântătoarele alese a fi în slujba voinicului: - Să trăiești, stăpâne; sunt gata chiar de azi, de poruncești, îi răspunse calul.(9) Totemic, nobilul patruped (equus caballus) sugerează blândețe, iuțeală, cutezanță, cel în slujba căruia intră calul absoarbe energetic gingășia acestui animal ce ni s-a alăturat existenței de mai bine
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
potrivnică, însă, cunoaștem roadele duhului celui rău, adică trândăvia, lipsa de răbdare, mânia, ura, împotrivirea în cuvânt, lenea la rugăciune...” 44. Tot Sfântul Maxim împarte întristarea în supărare, necaz, pizmă și milă, arătând că „întristarea mântuitoare”, cea după Dumnezeu este „stăpână neîndurată a patimilor” și „maica cuvioasă și slăvită a virtuților”45. Această întristare este hrănită de cugetarea la judecată și este suținută de nădejdea învierii. Arma ei de luptă este blândețea, rodul ei este iubirea, iar sfârșitul spre care conduce
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
mi Doamne-ntreită putere, Ca Duhul Tău Sfânt să nu-L sting! Mă scutur de ploile care, Fac horă cu vânturi și frig, Un giulgiu de har și iertare Îmbrac, mă opresc și Te strig... Mai dă-mi înc-o șansă Stăpâne Și pasu-mi oprește să pot, Să Te văd, să m-apropii de Tine, Fii slăvit, Domnul meu Savaot! Proșternat la picioarele-Ți sfinte, Să-Ți dau slavă și cinste mereu, Când alerg, Tu să fii înainte, Și apoi să-Ți
MAI DĂ-MI O ŞANSĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367011_a_368340]
-
de ieniceri, descifrând crâmpeie din vorbele prizonierilor. Privind-o insistent, pe sub turbanul ce îi acoperea sprâncenele stufoase ale ochilor mici, de mongoloid, îi observa respirația precum și privirea dură, plină de răzbunare. Cine cuteza să o privească în ochi când era stăpâna țării? Iar acum, păgânul, cu șalvarii lui violet, fluturând în bătaia vântului, cu iataganul prins la mijloc, îndrăznea să-i facă propuneri din priviri, să o șantajeze. Se apropie mai mult de car și, aproape șoptindu-i, spuse: - Bașta iazîlmîș
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
am sărutat tâmplele nevăzute Și m-am înclinat din nou spre tine Steluță de argint Regină a florilor! Floare a reginei! Cu bucurie și cu-ntristare Te-am revăzut acolo sus Pe colț, pe muchie de stâncă Învolburată de înstrăinare Stăpână a înălțimilor veșnic nemuritoare, Pe harta splendorilot Măriei Sale! N.B. Consider că de la Sfânta zi de Înălțare, Ziua Eroilor la care s-a gândit atât Regina Maria când a înălțat Crucea pe muntele Caraiman cât și C. Brâncuși când a conceput
REGINA MARIA, REGINĂ A ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367071_a_368400]
-
eu cu ea... Unde rămâne singur sufletul - singur el compatibil cu Focul din Rug și mutat aici de Marea Doamnă care își simfonia-nalță. E de observat cum pronumele reflexiv își nu numai că este locotenent al obiectului - Suverana Lumilor Stăpînă - ci este și preeminent în text. Deci, o formă neaccentuată a unui pronume (simplu înlocuitor) e izolată (aici dislocarea este de la stânga spre dreapta), căpătând, astfel, accentuație, și, totodată, o parte secundară de propoziție (își este complement indirect) ocupă locul
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
și cu importanța răsturnate (conform Psalmului din Litii, să ne amintim că „Bogații au sărăcit / Și au flămânzit / [...]”). O, cîte fluvii, mări adînci, oceane / Își plînsul lor amar în mine-ngînă! / Ci-n glasul lor își simfonia-nalță / Ea, Suverana Lumilor Stăpînă... Divinul O, cîte lumi în hău, arzînd, căzură, / O, cîte zeci de sori de-acum vor arde / Și vor cădea, la rîndul lor, în hăuri, / În alte zeci de mii de miliarde!... Nu știm dacă la egalitate și nu credem
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
strategice de petrol, gaze, grâne, dar și minereuri rare”. Sovromurile au fost desființate de Hrușciov, iar aceste bogății au intrat în proprietatea românilor. Ridicând această problemă, nu-mi pot reprima o întrebare: care este situația în prezent? Este acum România stăpână pe aceste resurse? Constatăm că Uzinele 1 Mai din Ploiești - care realizau cele mai moderne instalații din lume pentru extragerea petrolului - au fost lichidate. Combinatul de la Midia-Năvodari (retehnologizat la nivel mondial în vara anului 1989) a fost „privatizat” (afacerile lui
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]