12,786 matches
-
A fost un ceceritor ca și tatăl său. Printre orașele cucerite de Orchan se numără Brusa, din Asia Mică, întemeiată de marele comandant militar din antichitate, Hannibal. Prima capitală a statului otoman a fost Brusa (Bursa). Din 1331, Orchan pune stăpânire pe Niceea, pentru ca în 1337 să cucerească Nicomedia. Iată, ce spunea un cronicar otoman, pe nume Sükrüllah despre Orchan: „Emirul era milos față de musulmani, dar necruțător față de ghiauri”. După cronicile turcești și bizantine, turcii otomani au cucerit în permanență, ajungând
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
când creștinii de rit apusean cuceriseră Constantinopolul, cu scopul impunerii catolicismului în întreg spațiul european. După 56 de ani de stâpânire a unei părți însemnate a Imperiului Bizantin de către cruciații apuseni, care vor crea Imperiul latin de răsărit, în 1261 stăpânirea acestora se va încheia. Ultima dinastie de împărați bizantini, cea a Paleologilor nu va reuși să oprească procesul decăderii politice și militare a Imperiului, lucru de care vor profita sultanii otomani. și Baiazid Ildîrîm și alții, care au urmat vor
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
voia să creeze un stat monarhic universal. Tratatul este mai mult decât inedit, fiindcă punea bazele alianței dintre un creștin și un islamic, împotriva altui creștin. De fapt,confictul dintre familiile Valois și Habsburg a generat un război îndelungat pentru stăpânirea unor regiuni din Italia. Tratatul de la Cateau-Cambrésis, din 1559 a însemnat încheierea conflictului franco-german și pierderea de către monarhia franceză a teritoriilor din Italia. Un alt moment din timpul domniei celui ce s-a intitulat Magnificul a fost lupta de la Mohács
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
se numea Piri Mehmed Pașa. Era turc de origine și a îndeplinit demnitatea de mare vizir până la 27 iunie 1523. Piri-Mehmed Pașa În timpul său, Imperiul Otoman a cucerit cetatea Belgrad, considerată „poarta de intrare” în Europa Centrală și a pus stăpânire pe întreaga Peninsula Balcanică. Piri Mehmed Pașa a fost înlocuit cu Ibrahim Pașa, cunoscut și sub numele de Maktul, Makbul sau Frenk. Era de origine ori venețiană, ori grecească sau croată. A copilărit cu sultanul Soliman, fiind cam de aceeși
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
satele vrâncene principiul fundamental de utilizare a bunurilor comune era cel al devălmășiei absolute. Acest principiu s-a modifică odată cu evoluția tipului de organizare a satului de la satul arhaic - în care trupul de moșie era exploatat în devălmășie absolută prin stăpâniri locurești sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea dreptul de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fundamental de utilizare a bunurilor comune era cel al devălmășiei absolute. Acest principiu s-a modifică odată cu evoluția tipului de organizare a satului de la satul arhaic - în care trupul de moșie era exploatat în devălmășie absolută prin stăpâniri locurești sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea dreptul de folosire directă și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
băștinaș avea un drept de proprietate peste tot hotarul asupra zonelor economice ale satului (Stahl, 1944, p. 323). Totuși, în funcție de modificarea modului de utilizare, regimul proprietății se putea modifica de la ținerile private (bazate pe dreptul de uz personal viager) și stăpânirile locurești (după putere și nevoi), la stăpânirea pe bază de stânjeni (drept de uz plafonat și egal), pentru a ajunge în final la drepturi inegale în cotă-parte din totalitatea satului devălmaș (Stahl, 1944, p. 323). Modificarea drepturilor de exploatare și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
tot hotarul asupra zonelor economice ale satului (Stahl, 1944, p. 323). Totuși, în funcție de modificarea modului de utilizare, regimul proprietății se putea modifica de la ținerile private (bazate pe dreptul de uz personal viager) și stăpânirile locurești (după putere și nevoi), la stăpânirea pe bază de stânjeni (drept de uz plafonat și egal), pentru a ajunge în final la drepturi inegale în cotă-parte din totalitatea satului devălmaș (Stahl, 1944, p. 323). Modificarea drepturilor de exploatare și acces se făcea în funcție de evoluția sistemului de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
regimului devălmășiei absolute prin apariția încercărilor tot mai dese de ieșire din indiviziune și delimitare a drepturilor de proprietate . În cadrul regimului devălmășiei absolute existau anumite forme incipiente de proprietate asupra unor locuri. Aceste drepturi de proprietate, cunoscute sub numele de stăpâniri locurești , nu erau permanente, ci durau doar atât cât teritoriul respectiv era lucrat și producea roade pentru cei care l-au muncit. Ele erau drepturi de folosință colectivă familială, și nu individuală. Posibilitatea de a deține o stăpânire locurească era
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
numele de stăpâniri locurești , nu erau permanente, ci durau doar atât cât teritoriul respectiv era lucrat și producea roade pentru cei care l-au muncit. Ele erau drepturi de folosință colectivă familială, și nu individuală. Posibilitatea de a deține o stăpânire locurească era dată de munca depusă pe acel teren și de faptul că nu era atins dreptul celorlalți de a constitui propriile stăpâniri locurești (Stahl, 1998, vol. II, pp. 168-169). Existența unor drepturi de uz asupra terenurilor era supusă unui
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
au muncit. Ele erau drepturi de folosință colectivă familială, și nu individuală. Posibilitatea de a deține o stăpânire locurească era dată de munca depusă pe acel teren și de faptul că nu era atins dreptul celorlalți de a constitui propriile stăpâniri locurești (Stahl, 1998, vol. II, pp. 168-169). Existența unor drepturi de uz asupra terenurilor era supusă unui control obștesc destul de strict. Săteanul nu putea utiliza terenul după bunul-plac. Deși uzul asupra terenurilor era familial, proprietatea rămânea colectivă și obștea avea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
devălmășiei absolute era acela conform căruia fiecare poate să folosească, atât cât dorește pentru consumul propriu, principiu generat de abundența de resurse. Dreptul de a folosi teritorii din patrimoniul devălmaș se stabilea în raport cu o serie de principii. După cum am văzut, stăpânirile locurești se bazau pe principiul folosirii egale cu munca depusă și pe principiul nerivalității în exploatarea resursei. Nevoia de a achita cisla satului a dus la apariția unei forme incipiente de impozitare, astfel că fiecare obștean era obligat să participe
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și în celelalte cazuri, principala regulă de acces la folosirea terenurilor era apartenența la comunitate. La nivelul comunității, obștea exercită controlul asupra acțiu nilor individuale. După cum am arătat, în contextul satului devălmaș există o formă incipientă de proprietate asupra terenului. Stăpânirea locurească conferă dreptul de folosire a terenului pe perioada în care acesta este pus în exploatare. Stabilirea și respectarea stăpânirilor locurești sunt reguli care apar la nivel operațional . Eventualele probleme iscate în interacțiunile de la nivel operațional pot fi corectate de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
controlul asupra acțiu nilor individuale. După cum am arătat, în contextul satului devălmaș există o formă incipientă de proprietate asupra terenului. Stăpânirea locurească conferă dreptul de folosire a terenului pe perioada în care acesta este pus în exploatare. Stabilirea și respectarea stăpânirilor locurești sunt reguli care apar la nivel operațional . Eventualele probleme iscate în interacțiunile de la nivel operațional pot fi corectate de obște la nivelul alegerii colective. Obștea deține controlul asupra interacțiunilor de la nivelul operațional și poate interveni pentru stabilirea, mutarea sau
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
sunt reguli care apar la nivel operațional . Eventualele probleme iscate în interacțiunile de la nivel operațional pot fi corectate de obște la nivelul alegerii colective. Obștea deține controlul asupra interacțiunilor de la nivelul operațional și poate interveni pentru stabilirea, mutarea sau desființarea stăpânirilor locurești (Stahl, 1998, vol. II, p. 59). Caracterul temporar al stăpânirii locurești ține de caracterul devălmaș al proprietății asupra pămîntului. După strângerea recoltei, se revenea la sistemul devălmaș în care terenul devenea de uz comun prin procesul de izlăjire. Regula
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
interacțiunile de la nivel operațional pot fi corectate de obște la nivelul alegerii colective. Obștea deține controlul asupra interacțiunilor de la nivelul operațional și poate interveni pentru stabilirea, mutarea sau desființarea stăpânirilor locurești (Stahl, 1998, vol. II, p. 59). Caracterul temporar al stăpânirii locurești ține de caracterul devălmaș al proprietății asupra pămîntului. După strângerea recoltei, se revenea la sistemul devălmaș în care terenul devenea de uz comun prin procesul de izlăjire. Regula după care erau exploatate terenurile cerea ca acestea, odată ce înceta obiectul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
locurești ține de caracterul devălmaș al proprietății asupra pămîntului. După strângerea recoltei, se revenea la sistemul devălmaș în care terenul devenea de uz comun prin procesul de izlăjire. Regula după care erau exploatate terenurile cerea ca acestea, odată ce înceta obiectul stăpânirii locurești, să fie deschise folosului comun devenind pășuni devălmașe. Odată cu evoluția capacităților de exploatare prin care devine posibilă exploatarea pe termen lung a pământurilor, stăpânirile locurești se transformă în ocină (Stahl, 1998, vol. I, p. 171). Ocina reprezintă dreptul de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
procesul de izlăjire. Regula după care erau exploatate terenurile cerea ca acestea, odată ce înceta obiectul stăpânirii locurești, să fie deschise folosului comun devenind pășuni devălmașe. Odată cu evoluția capacităților de exploatare prin care devine posibilă exploatarea pe termen lung a pământurilor, stăpânirile locurești se transformă în ocină (Stahl, 1998, vol. I, p. 171). Ocina reprezintă dreptul de stăpânire ereditară a unei familii și nu un drept de proprietate în sens juridic, ci funcționeză în cadrul economic și juridic al satului devălmaș (Stahl, 1998
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
locurești, să fie deschise folosului comun devenind pășuni devălmașe. Odată cu evoluția capacităților de exploatare prin care devine posibilă exploatarea pe termen lung a pământurilor, stăpânirile locurești se transformă în ocină (Stahl, 1998, vol. I, p. 171). Ocina reprezintă dreptul de stăpânire ereditară a unei familii și nu un drept de proprietate în sens juridic, ci funcționeză în cadrul economic și juridic al satului devălmaș (Stahl, 1998, vol. I, p. 171). Nevoia de bani pentru plata datoriilor satului schimbă regulile inițiale de organizare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la cheltuieli și distribuția de terenuri este apariția posibilității de împroprietărire a nebăștinașilor. Nebăștinașii participă la cheltuielile comunității, ceea ce face ca ei să ceară proporționalizarea drepturilor cu cota-parte de contribuție la cheltuieli. Contribuția la cheltuieli echivalează cu o răscumpărare a stăpânirii de la obște. Procesul de răscumpărare a stăpânirii locurești presupune o organizare foarte exactă. La nivelul obștii se înființează o comisie care măsoară stăpânirile locurești și calculează suma datorată de fiecare obștean în parte. După ce achită suma cerută, plătito rul primește
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
apariția posibilității de împroprietărire a nebăștinașilor. Nebăștinașii participă la cheltuielile comunității, ceea ce face ca ei să ceară proporționalizarea drepturilor cu cota-parte de contribuție la cheltuieli. Contribuția la cheltuieli echivalează cu o răscumpărare a stăpânirii de la obște. Procesul de răscumpărare a stăpânirii locurești presupune o organizare foarte exactă. La nivelul obștii se înființează o comisie care măsoară stăpânirile locurești și calculează suma datorată de fiecare obștean în parte. După ce achită suma cerută, plătito rul primește o chitanță. Această chitanță reprezintă recunoșterea de către
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ceară proporționalizarea drepturilor cu cota-parte de contribuție la cheltuieli. Contribuția la cheltuieli echivalează cu o răscumpărare a stăpânirii de la obște. Procesul de răscumpărare a stăpânirii locurești presupune o organizare foarte exactă. La nivelul obștii se înființează o comisie care măsoară stăpânirile locurești și calculează suma datorată de fiecare obștean în parte. După ce achită suma cerută, plătito rul primește o chitanță. Această chitanță reprezintă recunoșterea de către obște a stăpânirii locurești și renunțarea la drepturile asupra stăpânirii respective (Stahl, 1998, vol. II, p.
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
o organizare foarte exactă. La nivelul obștii se înființează o comisie care măsoară stăpânirile locurești și calculează suma datorată de fiecare obștean în parte. După ce achită suma cerută, plătito rul primește o chitanță. Această chitanță reprezintă recunoșterea de către obște a stăpânirii locurești și renunțarea la drepturile asupra stăpânirii respective (Stahl, 1998, vol. II, p. 175). După cum am mai arătat în faza devălmășiei absolute, supraaglomerarea apărea doar în cazul terenurilor cu valoare economică mai mare. În cazul terenurilor agricole mai favorizate, principala
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
se înființează o comisie care măsoară stăpânirile locurești și calculează suma datorată de fiecare obștean în parte. După ce achită suma cerută, plătito rul primește o chitanță. Această chitanță reprezintă recunoșterea de către obște a stăpânirii locurești și renunțarea la drepturile asupra stăpânirii respective (Stahl, 1998, vol. II, p. 175). După cum am mai arătat în faza devălmășiei absolute, supraaglomerarea apărea doar în cazul terenurilor cu valoare economică mai mare. În cazul terenurilor agricole mai favorizate, principala tehnică de exploatare era tehnica celor două
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
alegerii colective existau mecanisme de rezolvare a conflictelor și de reglare a disfuncționalităților apărute la nivelul operațional. Puterea de control pe care putea să o exercite adunarea obștească asupra indivizilor din comunitate era extrem de mare. Astfel, adunarea autoriza sau desființa stăpânirile locurești atunci când ele afectau drepturile celorlalți; obștea împroprietărea sau dădea în folosință terenuri și acorda dreptul de acces la bunurile comune. Tot adunarea obștească avea dreptul de a monitoriza respectarea regulilor de exploatare a resurselor, de a stabili accesul asupra
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]