779 matches
-
Alba Iuliei cu un sobor de preoți, dându-se hramul Sf. Serafim de Sarov. În luna septembrie a anului 2001 din încredințarea Î.P.S. Andrei al Alba Iuliei, iubitor al acestei vetre monahale, obștea mănăstirii se întregește prin venirea Maicii starețe monahia Emiliana Mardare, a preotului duhovnic ieromonahul Spiridon Solomon și a încă două maici. De la această dată și până prezent complexul monastic a cunoscut o linie ascendentă Se construiește clopotnița și pe data de 21 decembrie 2001 în cadrul unei slujbe
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
și programul iconografic fiind în grija părintelui protosinghel Dimitrie Papacioc, din 1998 duhovnicul mânăstirii, cel care a condus și lucrările de execuție. De altfel, întregul ansamblu monahal este opera obștei de maici viețuitoare aici, în prezent sub conducerea a maicii starețe Siluana. Mânăstirea are un atelier de icoane bizantine, canonice, ortodoxe, pe lemn, migălos executate, prin a căror valorificare se asigură o parte din subzistența viețuitorilor ei. Apreciate de cunoscători, icoanele pictate în Mânăstirea Cârțișoara au fost solicitate la unele expoziții
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului fusese transferată forțat la Muzeul de la Posada, apoi la Muzeul Național de Artă al României din București, pierzându-i-se urma. Cu binecuvântarea P.S. Epifanie al Buzăului și Vrancei și prin străduința maicii starețe de atunci, Emilia Focșa, icoana a fost readusă la Mănăstirea Dălhăuți, fiind așezată spre închinare în biserica mânăstirii. La ora actuală, Mănăstirea Dălhăuți este unul dintre cele mai bine organizate așezăminte monahale din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei. În ultima perioada
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei. În ultima perioada de timp, aici s-au construit o clopotniță impozantă, un corp nou de chilii și s-a amenajat un muzeu într-o clădire nouă. În mânăstire se află aproximativ 20 de călugărițe, stareța actuală fiind maica Emanuela Enea. Mănăstirea Dălhăuți este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România", având codul de clasificare . Biserica de zid a mănăstirii cu hramul „Izvorul Tămăduirii", . Imagini din muzeul mănăstirii, care adăpostește numeroase bunuri de patrimoniu.
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
la poalele Ceahlăului datează încă de la anul 1600, el fiind condus într-o vreme de maica Mariana, fiică de voievod moldovean și nepoata domnitorului Vasile Lupu. Prima atestare documentară a Mănăstirii Durău are loc într-un act din anul 1779, stareță fiind la acea vreme schimonahia Nazaria. În anul 1787, schimonahia Nazaria a fost numită ca stareță a Schitului Văratec, ea fiind urmată acolo de toate maicile de la Schitul Durău. Schimonahia Nazaria a condus soborul mănăstirii Văratec în perioada 1788-1814, fiind
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
Mariana, fiică de voievod moldovean și nepoata domnitorului Vasile Lupu. Prima atestare documentară a Mănăstirii Durău are loc într-un act din anul 1779, stareță fiind la acea vreme schimonahia Nazaria. În anul 1787, schimonahia Nazaria a fost numită ca stareță a Schitului Văratec, ea fiind urmată acolo de toate maicile de la Schitul Durău. Schimonahia Nazaria a condus soborul mănăstirii Văratec în perioada 1788-1814, fiind ajutată de duhovnicul Iosif. Ca urmare a faptului că așezământul de la Durău era abandonat, mitropolitul Veniamin
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
a fost pictată de apreciatul Costin Petrescu - același artist care pictase fresca de la Ateneul Român și Catedrala din Alba Iulia. Doar trei maici au venit la Pissiota din obștea de la Ghighiu și au muncit strașnic, începând din anul 1933. În afara stareței mai erau maicile Irina și Alexia. Cele două erau mamă și fiică, tunse în monahism la aceeași dată, într-o impresionantă ceremonie, cum spun martorii oculari. Acum, mama care se împotrivise ca fiica ei să se călugărească i-a urmat
Mănăstirea Pissiota () [Corola-website/Science/312494_a_313823]
-
și Alexia. Cele două erau mamă și fiică, tunse în monahism la aceeași dată, într-o impresionantă ceremonie, cum spun martorii oculari. Acum, mama care se împotrivise ca fiica ei să se călugărească i-a urmat exemplul. Fiica ei este stareță și mama îi este ucenică. Credinciosul care se roagă în frumoasa biserică a mânăstirii descoperă comorile culturale adunate aici. Dintre acestea, cea mai importantă este icoana Maicii Domnului cu Pruncul, renumită pentru minunile pe care le-a făcut de-a
Mănăstirea Pissiota () [Corola-website/Science/312494_a_313823]
-
-lea a cărui mamă a devenit regentă și i-a cerut un inventar al bijuteriilor. Maria s-a retras pentru doliu într-o cameră întunecată timp de 40 de zile. Ea a ales pentru acest lucru mănăstirea Saint-Pierre-les-Damesnote, unde era stareță mătușa ei, Renée de Lorena. În conformitate cu termenii Tratatului de la Edinburgh, semnat de reprezentanți ai Mariei la 6 iulie 1560, în urma decesului Mariei de Guise, Franța a decis să-și retragă trupele sale din Scoția și să recunoască drepturile Elisabetei asupra
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
convingerile catolice ale lui Filip nu mai atrag critici din partea scriitorilor de limba engleză, Filip este încă perceput de a fi fost "pios în mod nejustificat" în viața sa personală. În special, din 1640 încoace el a solicitat sfatul unei starețe, María de Ágreda, cu care a schimbat mai multe scrisori. Acest lucru nu l-a oprit pe Filip de a avea numeroase aventuri, în special cu actrite; cea mai faimoasă dintre acestea a fost actrița-amantă María Inés Calderón (La Calderona
Filip al IV-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310286_a_311615]
-
episcopal la 1 ianuarie 1978, stabilindu-se la casa personală pe care și-a construit-o la Mănăstirea Văratec. Acolo a fost îngrijit de sora să, maica Augustina, de nepoata să, maica Adriana, precum și de către alte maici în frunte cu stareța Nazaria Niță , trecând la cele veșnice la 28 iulie 1980. A fost înmormântat în cimitirul mănăstirii la 30 iulie 1980, slujba funerară fiind oficiată de către un sobor de ierarhi (IPS Mitropolit Teoctist Arăpașu al Moldovei și Sucevei, PS Episcop Eftimie
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
PS Episcop Eftimie Luca al Românului și Hușilor, PS Episcop-Vicar Român Ialomițeanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, PS Arhiereu-Vicar Gherasim Cristea al Episcopiei Râmnicului și Argeșului), asistați de PC Arhimandrit Bartolomeu Anania, directorul Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, stareța Nazaria Niță, profesori de la Seminarul Teologic Neamț, preoți, consilieri, protopopi, călugări, soborul maicilor, rude și foarte mulți credincioși.
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
1955 la stăreția Mânăstirii Râmeț. A fost exclus din monahism și caterisit. Prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din același an, Mănăstirea Râmeț a fost transformată în mănăstire de maici. Cele patru măicuțe și 11 ucenițe, sub îndrumarea stareței Pelaghia Prica, au înfruntat cu mare curaj și îndârjire greutățile noului început în istoria Mănăstirii, iar pentru a-și asigura existența, au organizat un atelier de covoare tradiționale românești. Deoarece Biserica Ortodoxă Română de Stil Vechi dispunea de puțini preoți
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
în incinta Mănăstirii Bic, la o distanță de 3 km Șimleu Silvaniei. Este amplasată în mijlocul unei grădini cu flori și este în grija măicuțelor de la mănăstire. Mănăstirea a luat ființă în anul 1994, la inițiativa stavroforei Marina Lupou, în prezent stareța mănăstirii. Este cel mai mare așezământ monahal de maici din Episcopia Sălajului, primind hramul „Sfânta Treime” de la Episcopul Ioan Mihălțan, Episcopul Oradiei de la acea vreme. Are un plan dreptunghiular cu altar, naos și pronaos. Acoperișul este din șindrilă, iar clopotnița
Biserica de lemn din Stâna () [Corola-website/Science/309818_a_311147]
-
septembrie 1803 un hrisov prin care s-a stabilit așezarea în chiliile Mănăstirii Socola a "Școalei de învățătură pentru feciorii de preoți și diaconi, unde să se paradosească bogoslovia și tălmăcirea sfintelor scripturi". Călugărițele de la Mănăstirea Socola, în frunte cu stareța Elisabeta schimonahia, sora mitropolitului, au fost mutate la Mănăstirea Agapia (până atunci mănăstire de călugări), iar de acolo au fost aduși aici starețul Sofronie, împreună cu câțiva călugări. Această instituție a dobândit o importanță istorică semnificativă în învățământul românesc la începutul
Socola, Iași () [Corola-website/Science/306055_a_307384]
-
(n. ca.1098, d. 1179 în Mănăstirea Rupertsberg lângă Bingen, Germania) a fost o călugăriță benedictină, stareță din 1136, fiind una dintre cele mai importante reprezentante a misticismului german (lat. mysticus: de nedescris, căutare de adevăr, tainic;) din evul mediu care s-a ocupat de discipline diferite ca: religie, medicină, biologie și muzică.Cu toate că a fost o
Hildegard von Bingen () [Corola-website/Science/305749_a_307078]
-
fost realizată între anii 1998 și 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci kilometri peste Tisa și poate fi admirată de românii din Transcarpatia, regiune a Maramureșului istoric rămasă în Ucraina. În prezent mănăstirea găzduiește 6 măicuțe, stareță fiind monahia Agnia Ciuban. Cu o înălțime maximă de 78 m, biserica mânăstirii Săpânța-Peri se situează în prezent pe locul 3 între lăcașurile de cult din România, după catedrala ortodoxă din Timișoara și biserica romano-catolică Sf.Mihail din Cluj, și
Mănăstirea Săpânța-Peri () [Corola-website/Science/306358_a_307687]
-
după tipicul tradițional. Sfânta Liturghie în fiecare zi, Vecernia seara și Miezonoptica și Utrenia la miezul nopții; Cântările se fac pe muzică psaltică conform tipicului monahal. În prezent, Mănăstirea are 60 de viețuitoare, dintre care cinci stau în schiturile mănăstirii, stareță de peste 40 de ani este Stavrofora Ierusalima Gligor sub a cărei păstorire Mănăstirea Tismana a cunoscut multe și importante înnoiri. Pe muntele Cioclovina, la N-V de Mănăstirea Tismana se află două schituri: Schitul Cioclovina de Jos, amintit documentar în
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
Agafton (județul Botoșani), de unde fuseseră nevoite să plece, din cauza prigoanei la care au fost supuse pentru că s-au împotrivit introducerii noului calendar gregorian . În perioada regimului comunist, Mănăstirea Brădățel și obștea de maici a trecut prin prigoane și suferințe. Ca starețe ale mănăstirii au fost maicile Teodosia Teodoru (1886-1970), Epifania Ieremia (1906-1988), Evtropia Bunduc (1911-1999) și Ierusalima Pratina. După ultima eliberare a sa din închisoare în anul 1971, revenit la Mănăstirea Slătioara, pr. Demostene Ioniță este însărcinat de către IPS Mitropolit Glicherie
Mănăstirea Brădățel () [Corola-website/Science/313053_a_314382]
-
Robin Hood a fost înmormântat în pământurile mănăstirii din Kirklees, un sat care a existat în perioada medievală, și care astăzi se numește West Yorkshire. Acolo există un mormânt a cărui înscripție menționează lucrurile spuse mai sus. Legenda spune că stareța mănăstirii din Kirklees îi era rudă, și ar fi trebuit să îl îngrijească pe Robin, acesta fiind bolnav, dar ea l-a trădat, starea sănătății lui s-a înrautățit, și a murit. Înainte să moară, i-a spus lui Little
Robin Hood () [Corola-website/Science/314641_a_315970]
-
chiliilor din jur au fost întreprinse în 1927 de către ieromonahul Veniamin Pestrea venit în satul natal din Sfanțul Munte Athos, cănd Comisia Monumentelor Istorice condusă de Nicolae Iorga a contribuit la reparații. În 1956 devine mănăstire de maici având că stareța pe Ermiona Cândea. În această perioadă se încep lucrări de refacere a învelitorii, ocazie pentru șeful de proiect de atunci, arh. Eugenia Greceanu să invoce ipotetice sondaje care au justificat în mod aberant mutilarea monumentului prin demolarea părții superioare a
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
refacere a învelitorii, ocazie pentru șeful de proiect de atunci, arh. Eugenia Greceanu să invoce ipotetice sondaje care au justificat în mod aberant mutilarea monumentului prin demolarea părții superioare a pridvorului și distrugerea picturii exterioare corespunzătoare acestei zone. În prezent stareța este Stavrofora Marină Gligor, sub coordonarea căreia s-au realizat cele mai importante lucrări de conservare-restaurare din istoria mănăstirii. Astfel s-a consolidat și restaurant biserică mare (arhitectură și pictură), s-au construit corpuri de chili și anexe, s-a
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
sub influența și notorietatea de care s-a bucurat "Cimitirul Vesel" din Săpânța. Principesa Ileana a României, al șaselea copil al regelui Ferdinand și al reginei Maria, fostă arhiducesă de Austria, s-a autoexilat în Statele Unite. S-a călugărit, devenind stareță ("Maica Alexandra") la mănăstirea "Schimbarea la față" din Ellwood City, Pennsylvania. Înainte de a se stinge din viață (21 ianuarie 1991), a cerut să i se pună la căpătâi o troiță, sculptată „ca prin părțile Maramureșului”. Marele poet român Nichita Stănescu
Troiță maramureșeană () [Corola-website/Science/314167_a_315496]
-
României, Dr. Konon Arămescu Donici, precum și sub păstoriea Patriarhilor Iustin Moisescu (1977-1986) și Teoctist Arăpașu (1986-2007). O deosebită râvnă în îngrijirea măicuțelor în vârstă, cât și în bunul mers al sfintei Mănăstiri Viforâta, l-a dovedit Preacuvioasa Maică Arsenia Opriș, stareță între anii 1960-2004. La data de 15 decembrie 2014 stăreția mănăstirii i s-a încredințat Preacuvioasei Maici Macaria Mavrodin. Catapeteasma sau iconostasul bisericii mănăstirii este o adevărată operă de artă sacră a sculptorului Karl Stork, realizată în stil brâncoveneasc, împodobită
Mănăstirea Viforâta () [Corola-website/Science/313821_a_315150]
-
Botoșani (peste 6.000 de exemplare). În prezent, în Mănăstirea Vorona viețuiesc 54 de maici. Printre stareții care au condus acest așezământ monahal au fost Rafail (1820-1853), Iosif Vasiliu (1853-1876), Nifon Ioniță, iar de la redeschiderea mănăstirii cu obște de maici stareță a fost maica stavroforă Teofana Scântei (din 1968). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" are formă poligonal circulară, acoperișul prezentând trei turle octogonale în formă de bulb de ceapă. Este construită din zid de cărămidă, cu absida răsăriteană semicirculară și cu absidele
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]