686 matches
-
cerșind îndeplinirea tocmelilor și siguranța lucrului, nici un meșter nu va fi slobod a întrebuința lucrarea meșteșugului până când nu se va înscrie în catastihul meșterilor și va câștiga patentă de la Ocârmuire”. (art. 25). „Înscrierea lor va fi prin știința și recomandația starostelui, ca unul ce adeverind tocmelile pentru lucru rămâne și în răspundere pentru împlinire” (art. 26). Calfele urmau ca la majorat să plătească capitația anuală de 30 lei. Articolele 79, 89, 99, capit. III și anexa lit. R dezvoltă și precizează
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1847, se spune limpede că „hrisoavele breslei de mai înainte pot sluji de regulă numai încât privește datoriile și îndatoririle mădularilor ei”. Breslele continuă să fie organizate pe confesiuni și, cum bine s-a spus, breasla „continuă să existe, cu starostele ei, cu fruntașii ei, cu adunările ei, cu cutia ei de ajutor, cu obiceiurile ei”. Regulamentul Organic lăsa în atribuția starostelui atestarea titlurilor de calfă și meșter. În perioada de care ne ocupăm, nici un meșter sau calfă nu era socotit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ei”. Breslele continuă să fie organizate pe confesiuni și, cum bine s-a spus, breasla „continuă să existe, cu starostele ei, cu fruntașii ei, cu adunările ei, cu cutia ei de ajutor, cu obiceiurile ei”. Regulamentul Organic lăsa în atribuția starostelui atestarea titlurilor de calfă și meșter. În perioada de care ne ocupăm, nici un meșter sau calfă nu era socotit de către organele de stat ca atare fără atestatul breslei respective. Nici un meșter sau calfă breslași nu are dreptul să profeseze două
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îndeosebi, în rândul sudiților, atrași fiind de avantajele și privilegiile de care se bucurau cele două categorii. Eforia orașului Iași, de pildă, a constatat în 1833 că „toți fruntașii neguțitorilor fiind sudiți”, nu are posibilitatea să aleagă un mai mare staroste (starostele tuturor breslelor de negustori din Iași) de negustori, care trebuia să fie indigen. Trecerea lor la cele două categorii mai sus menționate era operată în catagrafie, așa că descreșterea numărului patentarilor de starea I-a apare limpede. Numai că, de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în rândul sudiților, atrași fiind de avantajele și privilegiile de care se bucurau cele două categorii. Eforia orașului Iași, de pildă, a constatat în 1833 că „toți fruntașii neguțitorilor fiind sudiți”, nu are posibilitatea să aleagă un mai mare staroste (starostele tuturor breslelor de negustori din Iași) de negustori, care trebuia să fie indigen. Trecerea lor la cele două categorii mai sus menționate era operată în catagrafie, așa că descreșterea numărului patentarilor de starea I-a apare limpede. Numai că, de fapt
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îngrădirii liberei concurențe. Numai unii din cei care își plasaseră banii în întreprinderi ale cooperației capitaliste simple, în instalații mecanice sau practicau un negoț internațional militau pentru desființarea hotărâtă a regimului și a relațiilor feudale. Burghezia mijlocie era alcătuită din starostii de bresle, din o parte a meșterilor și negustorilor patentari de starea I-a și a II-a ș. a., care beneficiau și ei de regimul feudal în măsura în care aveau acces la dobândirea monopolului asupra unor antreprize, la conducerea breslelor și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
agricolă, nu industrială. Alcătuind în orașe majoritatea din totalul familiilor cu îndeletniciri specific orășenești, ei dădeau orașului particularitățile caracteristice unor centre de producție și schimb dominate de mica producție destinată pieții. Toți aveau de suferit de pe urma regimului feudal, de pe urma privilegiilor starostilor de bresle și practicilor instituite în producție și desfacere. Ei luptă împotriva starostilor, împotriva proprietarilor de case și loturi de teren, pentru care plăteau bezmăn. Ideile, concepțiile lor politice și economice în măsura în care poate fi vorba de concepții, nu depășeau cercul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orășenești, ei dădeau orașului particularitățile caracteristice unor centre de producție și schimb dominate de mica producție destinată pieții. Toți aveau de suferit de pe urma regimului feudal, de pe urma privilegiilor starostilor de bresle și practicilor instituite în producție și desfacere. Ei luptă împotriva starostilor, împotriva proprietarilor de case și loturi de teren, pentru care plăteau bezmăn. Ideile, concepțiile lor politice și economice în măsura în care poate fi vorba de concepții, nu depășeau cercul îngust al intereselor lor. În Moldova, mai mult decât în Țara Românească, burghezia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o oarecare măsură de la direcția către care trebuiau să se îndrepte loviturile ei: regimul feudal. Cei aflați în bresle erau opuși celora care izbutiseră să iasă din bresle și în felul acesta să scape de obligațiile breslașilor și de sub controlul starostilor. Meșteșugarii și negustorii breslași indigeni se socoteau nedreptățiți față de cei de rit mozaic, care, nefăcând parte din breslele lor, îi concurau și le „smomeau” lucrătorii și calfele, iar toți la un loc se situau pe o poziție potrivnică față de sudiții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o treime din Tureatca (partea din mijloc), o treime din satul Stănești (partea din sus) și o treime din Nahoreni (partea din sus)13. La 20 martie 1623, Ștefan Tomșa voievod a eliberat uric de întărire, "lui Onciu Iurașcovici, fost staroste, și surorii sale Marica, fiica răposatului pîrcălab Iurașco, pentru părțile lor din Românești, după uricele drepte pe care le căpătase tatăl lor, Iurașco pîrcălab, de la răposații domni"14. Credem că Matei Eminescu s-a referit la acest document, dar a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la el anumite pretenții, nici în alegerea slujbei și nici la căsătorie. Putea fi într-adevăr descedent din Iurașco pîrcălab de Hotin? O cercetare documentară, asupra tuturor descendenților din Iurașco pîrcălab, ne va lămuri. Onciu Iurașcovici, fiul pîrcălabului, a fost staroste de Cernăuți (1603-1610), vătaf de Suceava (1619-1620), pîrcălab (cîteva luni din anul 1621), avînd și două misiuni diplomatice, la Țarigrad, în 1616 și 1620. Prima soție, Anghelina, fata marelui vornic Vasile Orăș, i-a murit de tînără, în 1624, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu deosebire; acestea erau cîntecele sale de predilecție. Cînd se hotăra să cînte, atuncia cu bună seamă aceste cîntece nu lipseau din repertoriul său, iar în cele mai multe cazuri, numai pe acestea le cînta. Întîiul cîntec era: "Eu sunt Barbu Lăutarul, Starostele și cobzarul Ce-am cîntat pe la Domnii Și la mîndre cununii... (ș.a.m.d.) Al doilea cîntec era: Dragi boieri, din lumea nouă, Ziuă buna vă zic vouă, Eu mă duc, mă prăpădesc, Ca un cîntec bătrînesc. ș.a.m.d.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
CAPITOLUL AVENTURĂ, CĂLĂTORIE Testul nr. 14 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Capitolul II Aici se arată un Voievod mare și un Jder mititel Era fără liniște; îi plăceau toate zburdălniciile. Învățase cu ușurință, de mititel, meșteșugurile vânatului la starostele Căliman; iar acuma era nedespărțit de fratele său cel mare Simion, între caii de la herghelia domnească. Îndrăznea să încalece hărmăsarii cei mai nărăvași [...] - Acesta e mezinul comisului nostru Manole? a zâmbit Vodă. - Da. Alexăndrel-Vodă îl cunoaște de anul trecut, de la
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de casă / Boieri pământești / Și sfetnici domnești! Boierul de casă / Afară să iasă / Căci cu el voim / Ceva să vorbim! Tatăl fetei: Cine sunteți dumneavoastră / Ce căutați la curtea noastră? / Spuneți de unde sunteți, / La ce-ați venit și ce vreți? Starostele: Mai încet, pe-ncetișorul / Să-ți putem spune adevărul! Noi suntem trimiși domnești, / Sfetnici mari împărătești./ Tânărul nostru-mpărat / Pe aici c-a mai umblat, / Și primblându-se-n primblare / A văzut o mândră floare / În aceste curți mărețe, / O floare mândră de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
perechi de colaci", "ca semn de recunoștință și mulțămită că i-au cununat" 261. La huțulii din Bucovina, când are loc pețitul (stárosti), tinerii se prind de mâini în fața mesei, fiind binecuvântați de părinți și de toți cei de față. Starostele le "taie" mâinile cu o felie de pâine, zicând: "Să vă blagoslovească Domnul, Soarele cel drept, în toată viața, să fiți roditori, ca mama pământului. Să vă dea Dumnezeu toate cele bune și spor din rouă, din apă, din pășune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și a principiului dinastic în politică, că vrea ca structura de finanțare subterană a partidului său să fie dracului o dată anihilată, că e de acord, firește, ca un bun camarad al său, binecunoscut ofițer superior al poliției politice ceaușiste pus staroste peste "zgarda" de mediu, să iasă din funcția publică, să se reîntoarcă în mediul privat și să nu mai continue batjocorirea celor care i-au adus partidul la guvernare. Pe scurt, Dan Cârlan o vrea pe Alina Mungiu-Pippidi pe post
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
făcut decât să noteze pe hârtie o. care circulau în popor în vremea lor. Cele mai importante o. de nuntă sunt o. schimburilor, rostită de vornicei cu prilejul schimbării darurilor (straielor) între mire și mireasă, o. de iertăciune, prin care starostele sau unul dintre vornicei se adresează socrilor rugându-i să-i binecuvânteze pe miri, o. mare de colăcărie (conăcărie sau colăcășie), spusă de unul dintre vornici la poarta părinților miresei în momentul în care sosește alaiul mirelui, și o. la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
Petrescu, Al. Rosetti, A. Toma, G. Oprescu, V. Eftimiu, Al. Graur ș.a., în virtutea proaspetei teze "Teoria leninistă a reflectării și arta", cu toată intervenția argumentată a lui Ion Jalea în favoarea marelui sculptor, mai viind la urmă și tov. acad. Sadoveanu, starostele secției, cu prestijul său ante și post belic, refuză, cu îndreptățită mîndrie patriotică, darul decadentului de la Paris. Care decadent, auzind de hotărîrea strălucitului conclav, sictirește scurt și cuprinzător curtea care începe să i se facă, post festum, în perfidul stil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru ochiul lui expert. Mai să-l credem. Fiind, dară, el istoric, ține să se-ntrețină, mde, cu istorici. De cîte ori desantează la Iași, paregzamplu, are parte de cîte-o dizertație pe o temă dată. Dată de cine? Ehe, de starostele tritrandafiriu îmbarbișonat al unei foarte mici și cam fanate dar mereu disponibile echipe de subrete, care echipă, dincolo de aprofundarea unor momente-bornă din trecutul strămoșesc, la care transpiră pe termen lung (deodorant, nu?), își oferă ser(viciile) nurlii de cîte ori
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și, ca-n Teodoreni, l-am întrebat pe nabab: Încotro, boierule? Din spate, bastonul mi-a trecut ușor pe lîngă ureche și și-a oprit argintul în parbriz: La Georgel, birjar! A, știam. Urma ca a doua zi trompetistul Georgel, starostele tarafului care sfida cu superbie discotecile, să-și inaugureze propriul restaurant: "La Georgel", firește. Am parcat în fața arătoasei clădiri ce juca rol de palat în mijlocul căsuțelor tătărășene și imediat ne-a deschis însuși oacheșul trompetist (și gurist, aveam să mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-l pot suplini cu zgomotoasa insolență a instinctului lor comunitar. Extrem de puțini ar fi cei aflați în aceste gregare combinații, capabili, cîndva, prin desprindere, să meargă doar pe picioarele lor. Lipsindu-le, de fapt, talentul. Nu cel al cîte unui staroste șmecher, foarte priceput în plierea pe lucrative rețele internaționale, ci pe acela din născare, singurul cu șansa unicității. Brâncuși nu s-a combinat cu nimeni: nu a simți nevoia. Nu a vrut. Aici, de altfel, trebuie găsită ecuația imensei sale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
logodna, nunta și obiceiurile de după nuntă. Aceste rituri implicau, În grade diferite de participare, Întreaga colectivitate rurală. Ele activau forme culturale complexe: rituri, dansuri, creații literare folclorice (orații, balade, doine, strigături etc.), obiecte cu semnificații simbolice (colacul, plosca, inelul, bățul starostelui, bradul Împodobit etc.), manifestări de teatru popular sau de dramatizare a comunicării normelor tradiționale de viață. Ceremonia nunții era gestionată de specialiști rituali (preotul, starostele, colăcerul, brădarul) și de membrii comunității, care căpătau roluri bine determinate și care trebuiau să
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
literare folclorice (orații, balade, doine, strigături etc.), obiecte cu semnificații simbolice (colacul, plosca, inelul, bățul starostelui, bradul Împodobit etc.), manifestări de teatru popular sau de dramatizare a comunicării normelor tradiționale de viață. Ceremonia nunții era gestionată de specialiști rituali (preotul, starostele, colăcerul, brădarul) și de membrii comunității, care căpătau roluri bine determinate și care trebuiau să se conformeze unui scenariu ritual strict: mirele și mireasa, nașii, socrii-mari și socrii-mici, fratele miresei, chemătorii (feciorii care invită la nuntă), fetele din alaiul miresei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
favoruri fiscale, garanții de ordin judiciar împotriva exercitării arbitrare a autorității senioriale, "pacea pieței" etc.), până la revendicarea, mai rară, a autonomiei politice cvasitotale. Atunci, mișcarea comunală se lovea de ostilitatea seniorului, sau avea consimțământul său (dar acesta participa printr-un staroste la administrarea orașului). Ar fi abuziv să considerăm democratizare acest început de eliberare a orașelor. Egalitatea nu era evocată decât cu prilejul jurământului de constituire a comunei, atunci când locuitorii se recunoșteau ca egali, își promiteau ajutor reciproc, se angajau să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
monarhice. Aceasta a corupt toate vechile proceduri de desemnare a elitelor în favoarea numirii de către rege. Astfel, Ludovic al XIV-lea putea să-l anunțe pe domnul Le Pelletier, fără să se ferească, într-un loc public, că "a fost ales starostele negustorilor"4. În general, acțiunea regală tindea să uniformizeze instituțiile urbane care, conform tradiției, aveau diverse statute. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, intendenții regali ai provinciei, deveniți apoi agenți permanenți ai statului, moștenesc puterile depline asupra
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]