1,477 matches
-
al poporului român: "Poporul chinez va sta întotdeauna alături de poporul român, va sprijini lupta dusă de poporul român pentru cauza dreaptă a apărării independenței și suveranității naționale". Între anii 1950 și 1970 ai secolului XX, între România și China se statorniciseră baze solide, relevante pentru independența și suveranitatea României, a fost cultivat dialogul româno-chinez la nivel înalt, România dobândind libertatea de acțiune, inclusiv de deschiderea unor relații rodnice cu toate statele vestice, cu toate statele lumii. Activitatea mea în Ambasada română
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
stabilit relații diplomatice la 2 aprilie 1965, la nivel de ambasadă, având ambasade la București și Amman. Legăturile dintre poporul român și poporul iordanian sunt foarte vechi. Documentele existente atestă intense legături între cele două popoare în epoca evului mediu, statornicindu-se importuri de-a lungul anilor sub multiple forme. Opera Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul a cărturarului român Dimitrie Cantemir a fost tradusă în limba arabă la începutul secolului al XVIII-lea și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Alături de nucleul de intelectuali israelieni și palestinieni, au participat la întâlnire și alți invitați din țări arabe, din Europa și din Statele Unite. Întâlnirea a avut ca scop elaborarea unei fizionomii practice a păcii, așa cum participanții propun ca aceasta să fie statornicită a doua zi după încheierea negocierilor politice. Pe de o parte, Andalusia, simbol al conviețuirii fructuoase dintre evrei și musulmani în Evul Mediu, iar pe de altă parte Alhambra locul în care regii catolici Ferdinand și Isabela au semnat Edictul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Înălțimii sale să așeze în Bucovina pravile și obiceiuri cu tot folosul stărei a fieștecărui suflet, cu care așezământuri noi partea duhovnicească nu ne putem împăca; și fiindcă avem hotărâre cu milostivire de către înaltele locuri, ca neputând noi a ne statornici cu pravilele ce vedem că se așază în Bucovina, ni se dă voie să ieșim din țara împăratului, cu voința și prin știrea cinstitei administrații"101. Ca urmare, cereau permisiunea de a emigra împreună cu toți călugării, cu obiectele prețioase și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și să se consolideze pe întreg arealul de cuprindere, unde și-au dezvoltat cultura și viața materială, opunându-se tuturor semințiilor migratoare, care au trecut și peste teritoriile lor și asimilându-i pe cei care s-au încumetat să se statornicească printre daci. În contextul generalizării vieții rurale, pe întreg spațiul carpato-dunăreano-pontic, centrul activității economice a devenit comunitatea rurală, care, în noile condiții apărute, ca urmare a desfășurării marilor migrații, își va organiza structura internă pe baze noi, care la rândul
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
precum Imperiul Bizantin și regatul maghiar. Sub pretextul opririi acestor năvăliri asupra teritoriilor românești de la răsărit de Carpați, regalitatea maghiară, sprijinită de Papalitate, a încercat să ocupe aceste teritorii, urmărindu-se extinderea catolicismului asupra populației autohtone dar și atragerea populațiilor statornicite printre români, la această credință. Intenția maghiarilor și a Papei de la Roma s-a izbit puternic de rezistența românilor care s-au ridicat cu tărie împotriva celor ce căutau să le ocupe pământurile silindu-i la o altă viață culturală
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
pământurile silindu-i la o altă viață culturală și spirituală, fapt consemnat cu tărie de documentele acelor vremi, în care chiar năvălitorii recunoșteau cerbicia și tenacitatea cu care românii își apărau pământurile și credința. „ Maghiarii sau ungurii, consemnează documentele vremii, statorniciți de câtăva vreme în Câmpia Panonică își încep incursiunile spre vest, dar fiind înfrânți de Otto cel Mare (936-972) în bătălia de pe râul Lech, la 10 august 955, și-au schimbat direcția de atac și cucerire spre răsărit, către Țara
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
scop ca în Țara Ardealului, o atestă documentele emise în perioada 31 iulie 1227-21 martie 1228, care menționează că în această perioadă au fost trecuți la catolicism cumanii și brodnicii de la vaduri, din partea de jos a Țării Moldovei, populații migratoare statornicite printre români încă de prin secolul al IX-lea, care au fost botezați în prezența Legatului apostolic al Papei, a Arhiepiscopului de Strigoniu, a trei episcopi și a principelui de coroană ungar, viitorul rege Bela al IV-lea. Cu această
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Basarabia, reforma agrară a fost aplicată mult mai târziu decât în celelalte provincii ale Imperiului, iar decretul de emancipare a iobagilor, din anul 1861, nu a avut efect și asupra țăranilor basarabeni, ci numai a iobagilor aduși din Rusia și statorniciți pe pământul Basarabiei. Lipsită de drepturile elementare, izgonită de pe pământurile sale, obligată să părăsească obiceiurile și legile tradiționale, să adopte o altă limbă, în care trebuia să învețe și să asculte slujba bisericească, populația românească a Basarabiei a supraviețuit în
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
îndeplinirii eficace a funcțiilor diplomatice, convenția stabilește imunitățile și privilegiile recunoscute misiunii diplomatice, precum și cele de care se bucură membrii personalului misiunii și familiile lor. Ținînd seama de finalitatea activității diplomatice - dezvoltarea relațiilor de prietenie și cooperare între state - convenția statornicește îndatoririle misiunii diplomatice față de statul acreditar, avînd ca obiect, în esență, respectarea legilor țării de reședință și neamestecul în treburile interne ale acesteia. În mod corelativ, convenția prevede îndatorirea statului acreditar de a face toate înlesnirile pentru îndeplinirea funcțiilor misiunii
DECRET nr. 566 din 8 iulie 1968 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la relaţiile diplomatice, încheiată la Viena la 18 aprilie 1961. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127310_a_128639]
-
pe de o parte, art. 149 se referă numai la abrogarea Constituției din 1965, nu la «legislația statului român în perioada anilor 1921-1940», așa cum s-a exprimat legiuitorul în articolul atacat, iar pe de altă parte, art. 150 alin. (1) statornicește că «Legile și toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezenței Constituții»". Or, se arătă în concluzie, dreptul de proprietate, indiferent de titularul sau ori de forma în care este exprimat, este deopotrivă garantat, iar proprietatea
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
proprietate, înseamnă a nu ține seama de existență, în practică, a numeroase ipoteze în care o asemenea formă de proprietate comună corespunde naturii bunurilor și, câteodată, unei declarații a legii. Nu este așadar exact că prin lege nu se poate statornici un asemenea regim al proprietății. Făcând abstracție de numeroasele prevederi ale Codului civil ( art. 590-609), asemenea dispoziții sunt frecvente, de pildă în Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, care prevede coproprietatea forțată
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
175 alin. 1, expresia "circumscripții ale notariatelor de stat". 20. Articolul 178 va avea următorul cuprins: "Art. 178 Dacă părțile nu ajung la un acord, notariatul de stat va îndruma la proces partea care, potrivit dreptului comun, are sarcina dovezii, statornicind în acest scop un termen, care nu va putea fi mai mare de o lună și se va socoti din ziua cînd s-a dat încheierea de îndrumare la proces." 21. Articolul 181 se abroga. 22. Articolul 185 va avea
DECRET nr. 378 din 14 octombrie 1960 pentru modificarea unor dispoziţii, în legătură cu reorganizarea activităţii Notariatului de Stat, din Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorală notarială, Decretul nr. 2142/1930 pentu funcţionarea cărţilor funduare centrale pentru căile ferate şi canaluri, Decretul Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, Decretul Lege nr. 511/1938 pentru punerea în aplicare în Editura Bucovina a legii pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, Legea nr. 163/1946 pentru înlocuirea provizorie cu cărţi de evidenta funciară a cărţilor funciare distruse, sustrase sau pierdute, Legea nr. 241/1947 pentru punerea în aplicare în Transilvania a legii pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cărţilor funciare provizorii din vechiul regat în cărţi de publicitate funciară, Codul de procedură civilă şi din alte acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127508_a_128837]
-
consiliul comunal. Cercetarea nu se va întinde de cat asupra considerațiunilor de interes general, asupra avantagelor ce infatiseda o lucrare publică ore-care, a consecuintelor ce poate să aibă sub raporturile economice. Ea se va face dupe formele ce se vor statornici prin un regulament de administrațiune publică. Titlul ÎI MESURI PREGATITORE RELATIVE LA ESPROPRIATIUNE Articolul 3 Inginerii sau agenții tecnici însărcinați cu esecutarea lucrărilor, vor redica planurile pamenturilor sau al edificiurilor asupra cărora se propune a se aplică espropriatiunea, aretandu-se și
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
acestor averi și conclusiunile ministerului publicu, va hotărî asupra espropriatiunei. Tot de odată va regulă și mesurile de conservațiune prescrise de dreptul comunu în privința transactiunilor de acest fel de averi. Articolul 17 În cașul articolul precedent, prețul nu se putea statornici de cat prin formă juriului aretat la Titlul V, Cap. ÎI. Articolul 18 Dupe îndeplinirea celor mai de susu, autoritățile îndrituite cu determinarea proprietățiloru de espropriat, sînt datore a cere dobendirea prin alcătuiri de bună voia. Articolul 19 Dacă încercarea
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
34 Dispositiunile legei de față atingatore de proprietari și de creditorii lor, se vor aplica la usufructuari și la creditorii lor. Articolul 35 Administrațiunea notifică proprietarilor și tutulor interesaților carii au fost declarați, sau cari s'au aretat și termenul statornicit prin art. 33, sumele ce ofereza drept indemnitate. Ofertele se vor afișa conform art. 5 din legea de față; ele se vor face în deosebi pentru că fie-care interesat să cunosca suma ce i se ofereza pentru privațiunea dreptului seu. Articolul
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
judecătorul, directorulu al juriului. El statueza definitiv și asupra opositiunei ce ar face juratul condamnat. Tot el pronuncia și asupra cașurilor de impedecare propuse de jurat, precum și asupra escluderei sau incompatibili tatei ivite sau cunoscute în urmă chiaru a operațiunei statornicite la art. 40. Articolul 44 În locul juraților carii s'au scos de judecătorul director, în puterea art. precedinte, vor intra jurații suplementari dupe rendul esirei lor la sorți. La casu cînd numerul acestora ar fi nesidestulator, judecătorul director va trage
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
directoare, sînt supuse numai recursului în casațiune și numai pentru violarea art. 40, 41, 42, 45, aliniatul 2, 3 și 4, art. 46, 47, 48, 49, 50 și 51. Recursul se va face, se va notifică și judeca în termenile statornicite la titlul IV. Termenul de recurs se va numera din diua pronunțării juriului. Articolul 54 Dacă o decisiune a juriulul se va casă afacerea se va trimite înaintea unui nuou juriu, alesu în aceeași plasă. Cu tote acestea curtea de
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
un manz; 3 lei pentru un bivol, o capră sau un ied. Dacă pădurea va fi mai tanara de 10 ani amendă va fi îndoita. Aceeași pedeapsă se va aplica arendașilor și exploatatorilor cari introduc vite în pădure, în contra condițiunilor statornicite prin contractele lor de arendare sau de exploatare, precum și contravenienților la dispozițiunilor art. 15, 16 și 17 din prezenta lege. Proprietarul padurei, care a permis pășunarea în contra dispozițiunilor art. 15, 16 și 17 se va pedepsi de asemenea, însă cu
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
provenitu din vina să. Articolul 68 Consiliulu judetianu poate face regulamente pentru administrarea interesseloru speciale ale judetiului, pe care le publică în formă prevediuta la art. 98 și 99 a legei de fatia pentru a asigura executarea loru elu poate statornici pedepse banesci pînă la 200 lei. Aceste regulamente nu potu inse atinge obiecte deja prevediute de legi și de regulamentele administrațiunei generale, ce sînt de sine desfiintiate de îndată ce administrațiunea generală ar statua în urmă asupra obiecteloru regulamentate de Consiliulu judetianu
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
aliniare. 9) Direcția și deschiderea drumuriloru vecinale și laterale, potrivitu legiloru și regulamenteloru, și fără jicnirea legiloru privitore la espropriatiunea pentru folosintia publică. 10) Brudinile (taxe de poduri) și alte dări de asemene natură ce s'aru proiecta a se statornici pe teritoriulu comunei. 11) Regulamentele seu tarifele atingetore de strîngerea venitului, de închirierea locuriloru de balciuri (iarmaroce), târguri, pietie și zalhanale, de dejugetore pe drumurile publice, precum și taxa cantarului, a mesuriloru și a cotitului. 12) Primirea daruriloru și a legaturiloru
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
judecată penală, afară numai în casu de vină veghiata, de cat dupe ce Adunarea va fi autorizat prigonirea. DISPOSITIUNI TRANSITORIE Pentru prima aplicare a legei de față, se va putea deroga datelor ficsate în ea, observîndu-se însă nestrămutat termenile succesive, statornicite pentru publicațiune, apelu, notificări și convocări. Facemu cunoscut și ordonamu că cele de față, investite că sigilul Statului și trecute în Monitorul Oficial, să fie adresate Curților, Tribunalelor și autorităților administrative ca să le înscrie în registrele lor, să le observe
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
pînă la trei. Curtea va pute la o intamplare să cera de la Guvernu suspendarea loru pe acelasiu terminu seu și chiar destituirea loru. Articolul 18 Curtea va regulă și va verifica compturile cari'i voru fi fostu presintate; ea va statornici prin incheiare, prin hotărîre definitivă, daca comptabilii sînt aciutati catra Tesauru seu dacă au făcutu avansuri Tesaurului seu dacă 'i datorescu vre o sumă. În cele d'anteiu doue cașuri ea va pronuncia descărcarea loru definitivă seu restituirea summeloru avansate
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
particulare, pe temeiul credinței sale religioase sau de orice altfel. Articolul 6 Nu se admite în Statul Român nici o deosebire de clasă socială. Privilegiile în așezarea dărilor sînt oprite. Micșorările și măririle de impozite nu pot fi decât generale și statornicite prin legi. Articolul 7 Nu este îngăduit nici unui Român a propovădui prin viu grâi sau în scris schimbarea formei de guvernământ a Statului, împărțirea ori distribuirea averii altora, scutirea de impozite, ori lupta de clasă. Articolul 8 Este oprit preoților
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
naturalizare. Capitolul 2 Despre drepturile Românilor Articolul 10 Românii se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea muncii, de libertatea învățămîntului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi. Articolul 11 Naționalitatea română se dobîndește prin căsătorie, prin filiațiune, prin recunoaștere și prin naturalizare. Naturalizarea se acordă prin lege în mod individual; ea nu are efect retroactiv. Soția profita de naturalizarea soțului și copiii minori de aceea
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]