11,425 matches
-
dreaptă și coroana au fost sparte, iar statuia a fost dărâmată de pe soclu. Incidentul a avut loc miercuri spre joi noaptea, iar autoritățile au fost alertate de o femeie care, trecând prin zonă, a văzut un tânăr care era lângă statuie și o brusca. Polițiștii au sosit imediat la fața locului, însă între timp statuia fusese dărâmată iar bărbatul s-a făcut nevăzut. Oamenii legii au luat amprente și au deschis o anchetă pentru găsirea bărbatului care a vandalizat monumentul. Timișorenii
Statuia Fecioarei Maria vandalizată în locul unde a început Revoluţia în 89 () [Corola-journal/Journalistic/23917_a_25242]
-
a avut loc miercuri spre joi noaptea, iar autoritățile au fost alertate de o femeie care, trecând prin zonă, a văzut un tânăr care era lângă statuie și o brusca. Polițiștii au sosit imediat la fața locului, însă între timp statuia fusese dărâmată iar bărbatul s-a făcut nevăzut. Oamenii legii au luat amprente și au deschis o anchetă pentru găsirea bărbatului care a vandalizat monumentul. Timișorenii care au observat incidentul s-au arătat revoltați de gestul acelui bărbat despre care
Statuia Fecioarei Maria vandalizată în locul unde a început Revoluţia în 89 () [Corola-journal/Journalistic/23917_a_25242]
-
Social-democratul, Victor Socaciu, dorește interzicerea folosirii în spoturile publicitare difuzate la radio și tv a Ateneului Român, a statuii lui Eminescu sau chiar a vechilor colinde. Inițiativa lui Socaciu a fost depusă la Camera Deputaților. Conform inițiativei, depuse în ultima zi a sesiunii parlamentare, spoturile publicitare difuzate de posturile de radio și televiziune trebuie să nu folosească bunuri care
Socaciu recidivează. Vrea să interzică în reclame Ateneul Român şi statuia lui Eminescu () [Corola-journal/Journalistic/24084_a_25409]
-
să le respecte comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale. În expunerea de motive, Victor Socaciu apreciază că elemente ale patrimoniului cultural sunt folosite în mod "abuziv" în spoturile publicitare, el dând drept exemplu clădirea Ateneului Român, statuia poetului Mihai Eminescu sau un vechi colind românesc. El susține că interzicerea folosirii acestora în spoturile publicitare ar contribui la protejarea patrimoniului cultural național. Citește și:
Socaciu recidivează. Vrea să interzică în reclame Ateneul Român şi statuia lui Eminescu () [Corola-journal/Journalistic/24084_a_25409]
-
fiecare dată un sens nou sau o nouă splendoare a formei, si pentru care Eminescu e viu și (atenție!) vulnerabil. Naționaliștii idolatri și mitomani n-au arsuri a-și obloji, ci doar prejudecăți de așezat, la zile fixe, pe soclul statuilor poetului. Întîmplarea face să fie în curînd 15 ianuarie. Cînd mi-am propus să scriu despre Testament, nu însă la aniversarea poetului mă gîndeam, ci la aceea a ediției de poezii pe care i-a compus-o Maiorescu și de la
Cultul lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18191_a_19516]
-
pericolului prezentat de colectivismul bolșevic, modelul raționalist al individualismului a supraviețuit pînă la începutul anilor ^90. Instituțiile occidentale au continuat să-l ofere cetățeanului occident drept prototip de identitate personală și culturală. Nici n-au apucat odgoanele să tragă de statuia lui Lenin, ca în Occident, modelul "individualist" de identitate a început să crăpe pe la încheieturi. că și est-europeanul, occidentalul a intrat într-o criză de identitate. Obligat să acționeze într-un environment mondializat, cetățeanul din clasa de mijloc, acel stîlp
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
o vizită la galeriile romane de la Roșia Montană, precum și de un periplu prin frumoasa cetate Alba Iulia, unde a imortalizat un scurt răgaz pe care și l-a oferit într-o noapte pe o bancă în parc, în compania unei... statui. Despre vacanța recent încheiată, jurnalistul economic de la TVR 2 a declarat: „Am fost în Spania, plănuiam de mult timp să îmi duc familia la Barcelona și am reușit în sfârșit în această vară. Revenit în țară, ne-am urcat în
Vezi cu cine stă Moise Guran noaptea în parc () [Corola-journal/Journalistic/21334_a_22659]
-
dulci și leneșe, pline de visuri... Totul lua forma de iluzie a vieții". Și gîndeau mereu nu la însoțire ci la moarte, viața distrugîndu-i lent. Plecară în Italia unde Alexe cunoștea un bătrîn sculptor căruia, firește, i-a comandat o statuie înfățișînd-o pe Maria culcată pe o rînă. Acolo, la Neapole, în timp ce statuia prindea viață, el, firește, se plictisea infinit obosit. Statuia a ieșit desăvîrșită și, luînd-o cu ei, s-au reîntors în țară, mereu contemplînd-o. S-au descoperit, brusc, copleșiți
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
vieții". Și gîndeau mereu nu la însoțire ci la moarte, viața distrugîndu-i lent. Plecară în Italia unde Alexe cunoștea un bătrîn sculptor căruia, firește, i-a comandat o statuie înfățișînd-o pe Maria culcată pe o rînă. Acolo, la Neapole, în timp ce statuia prindea viață, el, firește, se plictisea infinit obosit. Statuia a ieșit desăvîrșită și, luînd-o cu ei, s-au reîntors în țară, mereu contemplînd-o. S-au descoperit, brusc, copleșiți de tăceri prelungite, lâncezind într-o atmosferă în care imaginile se confundau
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
moarte, viața distrugîndu-i lent. Plecară în Italia unde Alexe cunoștea un bătrîn sculptor căruia, firește, i-a comandat o statuie înfățișînd-o pe Maria culcată pe o rînă. Acolo, la Neapole, în timp ce statuia prindea viață, el, firește, se plictisea infinit obosit. Statuia a ieșit desăvîrșită și, luînd-o cu ei, s-au reîntors în țară, mereu contemplînd-o. S-au descoperit, brusc, copleșiți de tăceri prelungite, lâncezind într-o atmosferă în care imaginile se confundau cu senzațiile. Mutismul absolut al lui Alexe era începutul
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
copleșiți de tăceri prelungite, lâncezind într-o atmosferă în care imaginile se confundau cu senzațiile. Mutismul absolut al lui Alexe era începutul greu al unei boli de nervi, petrecută aproape în nemișcare. S-a însănătoșit, simțind că, de fapt, iubește statuia nu atît pe Maria. Alexe gîndea că "eu nu sunt făcut pentru lupte. Bătrîna generație din care mă trag și-a secat toată seva și eu cel din urmă vlăstar, ca un arbore bătrîn și putred trebuie să cad învins
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
mitice, prin care descoperă lumea "Mircică", fiul tehnicianului Costel și al Mariei, muncitoare la fabrica de covoare. De la perimetrul blocului, imaginația copilului avansând în explorarea febrilă a orașului se populează cu obiecte-simbol, care îi vizitează obsedant visurile și memoria: ascensorul, statuile din parc, felinarele, șinele de tramvai, reclamele luminoase, cinematograful, cavourile din cimitir. Demn de atenție este și sensul dat frânturilor de natură încrustate în perimetrul cimentat al capitalei. În privirile copilului, privat de întinderile vegetale și orizonturile largi, plopii de pe
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
secretul labirintului său interior. Investigându-l, scriitorul se caută pe sine, în existența lui actuală și în determinările lui anterioare. Imaginată ca "un melanj de piatră, lichid cefalorahidian, oțel cornier și urină care, susținut de vertebre și arhitrave, însuflețit de statui și obsesii, digerând cu mațe și centrale termice ar fi făcut din noi unul singur", capitala "nu era decât substitutul fantomei mele gălbui, care mă privea de la fereastră când era lumina aprinsă". Bucureștiul este deci un organism gigantic, în care
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
spiritul e cel dintâi lovit. Tot așa cum în fața palatului Correr ce adăpostește Institutului român de la Veneția nu se găsește doar biserica Santa Fosca, pe care atât de emoționant o invocă în chip de ultim salvator al bursierilor români, ci și statuia umanistului înjunghiat Paolo Sarpi...
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
France. Ne folosim de același prilej ca să transmitem scumpei tovarășe Elena Ceaușescu urări de bine, de sănătate, de deplină mulțumire sufletească. La mulți ani, scumpe tovarășe Nicolae Ceaușescu". Cadoul i-a plăcut probabil mai puțin "mult ilustrului" decît portretele și statuile ce-l reprezentau, așa că a fost trimis la Arhivele Statului. * O mare surpriză a fost pentru Cronicar misiva sobră adresată de George Ivașcu lui Ceaușescu la 27 septembrie 1980, în care fostul nostru director cerea să fie eliberat de la conducerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
ale speranței românești până prin 1996-1997 purtau demult în sine germenele indeciziei, ipocriziei și neputinței. Bătrâni și bătrânicioși, liderii țărăniști purtau pe chip stigmatul imobilismului încă dinainte de a fi devenit stăpânii țării. Și parcă le stătea mai bine în chip de statui, înțepeniți pe banca opoziției. Pentru că atunci când au început să vorbească, atunci când în avanscenă au ajuns Ioan Mureșan, Radu Sârbu și Remus Opriș dezastrul ni s-a relevat în toată oroarea lui. Aceștia sunt specialiștii capabili să conducă o țară? Privirile
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
se face loc în puzderia de "talk-show"-uri, de unde împărtășește vulgului ambetat marile sale descoperiri științifice. Muieri despletite, în privirea cărora citești nebunia, sunt proclamate "vizionare mistice", iar în jurul lor cohorta de "paranormaliști" se înghesuie adorator mai ceva decât la statuia Sfintei Bernardette. Nu mai vorbesc de realizatorii emisiunilor de televiziune. Parcă au turbat cu toții, ahtiați după reclame electorale și după subiecte al căror senzaționalism oligofren îi face să crape de râs și pe copiii de grădiniță. N-am să mai
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
nostru din opera lirică a lui Eminescu (Doina) aș spune, mai întîi, că ea este o compoziție modestă, retorică, în vers popular care, cum a demonstrat N. Murărașu, nici n-a fost creată în 1883 pentru inaugurarea, la Iași, a statuii lui Ștefan cel Mare, ci încă în 1870 cu prilejul sărbătoririi a patru veacuri a voievodului omagiat la mănăstirea Putna într-o mare festivitate. Este inutil să-i învățăm pe îndrăgostiții liricii eminesciene cum să citească Doina (Cum se cuvine
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
Constantin Țoiu Hazardul a vrut să dau într-o piațetă dosnică în prima mea zi de turist la de statuia lui Miguel Cervantes. Un loc neîngrijit, plin de gunoaie. Nu am intenția să critic municipalitatea madrilenă. Ca bucureștean, cunosc... Amănuntul îl reținusem dintr-un cu totul alt motiv. Mă gîndisem, în general, la dejecțiile umane ale planetei. Și cum acestea
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
invincibilă gravitație ideologică ar fi, - după părerea unui politolog tînăr și îndrăzneț, - potrivite înființării unor muzee paralele ale Inchiziției mondiale, religioase și politice de la origini pînă în prezent. Am avea săli Ignațio Loyola, cu Exercițiile spirituale, la Escurial. Tot aici, statuia sfîntului Laurent, - Lorenzo, - diaconul spaniol din secolul 3 după Cr., sărbătorit la 10 august, pus pe un grătar de fier, prima dată, se pare, sub jeratecul ațîțat și arzînd în timp ce îngerii din văzduh își agitau aripile spre a domoli fierbințeala
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
principii "curajoase" pe care însă nu le pun în practică (în analiză) niciodată. Pe cei ce "recunosc" necesitatea revizuirilor la modul pur teoretic, rămînînd captivii truismelor. Pe cei ce se feresc de punctele de vedere înnoitoare în raport cu numele "mari", cu statuile literelor noastre. Pe cei ce-și conduc corabia cu pînze, socotind că au săvîrșit o deosebită ispravă, cel mult pînă la iluzoriul liman al Caitelor critice. Un tînăr prieten critic a crezut nimerit a afirma că l-aș "mitiza" pe
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
el nu este doar un demolator oarecare, o simplă victimă a unui exces de temperament sau a vreunei pierderi de sine din pricina cine știe cărei defecțiuni hormonale, ci unul calculat, rece, meticulos și... programatic. Spus mai direct, PDSR este un demolator de statui, un distrugător de artă monumentală. Sub camuflajul sumar al restaurării, prin Ion Iliescu și prin Adrian Năstase el a fost girantul experimentului psihanalitic prin care Radu Varia a încercat o autoconstrucție prin transfer de autoritate, iar acum, înainte de alegerile locale
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
Vlad". (Pentru edificare, a se vedea Programul electoral ,,CĂLARAȘI - CASA NOASTRĂ" - denumire copiată transparent și sfidătoar după ,,CASA NOASTRĂ - RUSIA", al Filialei PDSR Călărași în care, la punctul 12, scrie negru pe alb, chiar dacă nițel eufemistic,: ,, Formarea unei Alei a statuilor din Metal Sudat în Parcul Dumbrava prin transferarea actualelor amplasamente din Zona Centrală a municipiului. Surse economice: buget local, buget Ministerul Culturii, buget Consiliul județean. Termen de realizare: 1 lună") Și, pentru prima oară în cei zece ani de acțiune
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
prin anii venirii acestuia la putere. Era după ce Belu ieșise din închisoare și după ce Dej de mult dispăruse. Cînd venise la putere, Dej fusese instalat într-o vilă luxoasă la șosea, undeva în preajma pieții în care avea să fie înălțată statuia lui Stalin. În primele zile, ajungînd în vila aia de ștab, Dej, moldovean de fel, obișnuit să aibă porc, să taie porcu', ceruse să i se cumpere un porc și băgase porcul într-o cușcă special confecționată și pitită undeva
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
euforic, acest 1956, toamna lui pînă la finele lui noiembrie și decembrie cu valurile de arestări. Cu I. Negoițescu, în vara acelui 1956, aveam lungi discuții în timpul plimbărilor noastre prin Cișmigiu. De obicei, ne opream și vorbeam precauți la rotonda statuilor scriitorilor, cu cîte un nas lipsă,... ureche,... ochi scos... Luciditatea mea extremă, des exercitată în timpul unei perioade greu de definit, mă făcea să nu cred nimic din tot ce prezicea Nego. Îl combăteam că nu se va întîmpla nimic; că
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]