4,441 matches
-
de stat legitime. În opinia sa, sterilizarea era, Înainte de toate, „una dintre căile unanim indicate de către eugeniști”82. În tratarea acestui subiect, Făcăoaru nu menționează criticile formulate de alți eugeniști români; el a preferat să susțină solitar și cu Încăpățânare sterilizarea forțată 83. Metoda sterilizării forțate urma să fie folosită ca mijloc principal de excludere a populațiilor disgenice, Însă alte metode includeau certificatul de sănătate prenupțial, cu corolarul său, dosarul eugenic personal, care urma să fie alcătuit pentru fiecare persoană, la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
opinia sa, sterilizarea era, Înainte de toate, „una dintre căile unanim indicate de către eugeniști”82. În tratarea acestui subiect, Făcăoaru nu menționează criticile formulate de alți eugeniști români; el a preferat să susțină solitar și cu Încăpățânare sterilizarea forțată 83. Metoda sterilizării forțate urma să fie folosită ca mijloc principal de excludere a populațiilor disgenice, Însă alte metode includeau certificatul de sănătate prenupțial, cu corolarul său, dosarul eugenic personal, care urma să fie alcătuit pentru fiecare persoană, la naștere, și În care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și a asigura viitorul eugenic al națiunii. În 1937, la cel de-al XVII-lea Congres Internațional de Antropologie și Arheologie, organizat la București, Moldovan s-a remarcat, printre alți adepți ai ideilor eugeniste, drept cel mai puternic susținător al sterilizării controlate de stat. Propunerea lui Făcăoaru ca „sterilizarea practicată pe criterii eugenice să devină obligatorie și coercitivă” a fost respinsă prin vot de majoritatea participanților 85. Cei mai mulți dintre colegii săi, cu excepția unui avocat simpatizant al mișcării legionare, erau În favoarea unei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1937, la cel de-al XVII-lea Congres Internațional de Antropologie și Arheologie, organizat la București, Moldovan s-a remarcat, printre alți adepți ai ideilor eugeniste, drept cel mai puternic susținător al sterilizării controlate de stat. Propunerea lui Făcăoaru ca „sterilizarea practicată pe criterii eugenice să devină obligatorie și coercitivă” a fost respinsă prin vot de majoritatea participanților 85. Cei mai mulți dintre colegii săi, cu excepția unui avocat simpatizant al mișcării legionare, erau În favoarea unei aplicări pe baze voluntare a acestei măsuri 86
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eforturile războiului. Făcăoaru și-a menținut funcția Înaltă de consilier pe probleme de sănătate publică, Însă noul regim era mai puțin interesat de eugenie și, În consecință, acorda mai puțin sprijin financiar unor astfel de inițiative, așa Încât orice planuri de sterilizare forțată sau de impunere a certificatelor prenupțiale au avut un impact minim. Cu toate acestea, faptul că Făcăoaru profesa, de la Înălțimea poziției sale academice, o critică dură la adresa democrației liberale, În paralel cu elogierea Germaniei ca model, pare să fi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acesta nu era nici cel german, nici cel francez, față de care autorul era explicit critic 94. Mai degrabă, medicul român Încerca să urmeze exemplul Statelor Unite, Începând cu fundamentele sale ideologice individualiste, până la fixația fordistă pentru eficiență, legislația privind imigrarea și sterilizarea, precum și figurile sale de bărbați extraordinari, În special cele ale lui Carnegie și Rockefeller 95. Pe scurt, Îndemnul său era „Să devenim americani!”96. Faptul că unii autori, precum Manliu, exprimau astfel de idei arată că nu toți intelectualii români
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
et de normalisation de la race. Banu a conceput studiul ca pe o cercetare academică, guvernată „strict de spiritul științific”, și nu de considerații politice. Într-o oarecare măsură, studiul Împlinește dezideratele autorului. Acesta oferă, de exemplu, argumente pro și contra sterilizării, concepând cadrul discuției În termeni de eficiență și probabilitate a unei implementări corecte, și nu În termeni de identificare și izolare a amenințărilor fatale la adresa sănătății națiunii. În același timp, el consideră și că sterilizarea este justificată de „argumente de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
exemplu, argumente pro și contra sterilizării, concepând cadrul discuției În termeni de eficiență și probabilitate a unei implementări corecte, și nu În termeni de identificare și izolare a amenințărilor fatale la adresa sănătății națiunii. În același timp, el consideră și că sterilizarea este justificată de „argumente de natură biologică șștiințificăț”106. Banu prezenta o interpretare aparent nepartizană a teoriilor rasiale, respingând argumentele unor autori precum Chamberlain și Rosenberg, pe care le considera rasiste și neștiințifice, dar acceptând „o definiție somatică a rasei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În continuumul dintre extrema dreaptă și centru și de aceea este dificil să localizăm fiecare individ Într-o poziție foarte clară. Cu toate acestea, putem observa că eugeniștii români erau reținuți În a pleda agresiv pentru măsuri eugenice restrictive precum sterilizarea forțată și nu Își exprimau sprijinul pentru folosirea de către stat a forței ca mijloc legitim de asigurare a sănătății națiunii viitoare. De-a lungul perioadei interbelice, eugeniștii au evitat, În cea mai mare parte, discuțiile deschise despre problema evreilor, dintr-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
populație extraeuropeană”, „Minorități balast, ș...ț primejdie mortală pentru neam”62. Pe baza acelorași dovezi „irefutabile” ale datelor privind intensitatea aglutinării sângelui pe care le folosise Râmneanțu, Făcăoaru argumenta În favoarea excluderii complete a evreilor din societate, prin controlul căsătoriilor și sterilizarea acestei populații nedorite 63. Sabin Manuilă avea o opinie diferită În privința evreilor. Deși era și el În favoarea unui control mai strict al acestei populații de către guvern, Manuilă considera că, prin natura tradițiilor lor culturale și sociale, evreii se autosegregaseră deja
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
soluție mai eficientă pentru corpul sănătos al națiunii, deoarece excluderea permanentă a acestor indivizi ar fi Însemnat costuri mult mai mari pentru societate. Eugeniștii români nu erau la fel de fermi ca cei din Germania În susținerea unor măsuri drastice de tipul sterilizării forțate sau al izolării În lagăre de muncă. Într-o manieră mult mai puțin agresivă, eugeniștii români considerau că responsabilitatea față de comunitatea de indivizi sănătoși includea și grija față de potențialii excluși ai societății. Făcăoaru a fost singurul care a Încercat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acestui aspect al mișcării eugeniste din România. Așa cum voi arăta, faptul că eugeniștii și-au concentrat argumentele și eforturile În direcția reformei educației și a capacității de a convinge indivizii să Își schimbe comportamentul, și nu către măsuri coercitive, precum sterilizarea forțată, reprezintă o interpretare unică a teoriilor eugeniste, specifică mișcării românești și diferită de cele susținute de mișcările din Germania, Marea Britanie sau Statele Unite. Până nu demult, cei mai mulți istorici ai României au interpretat dezbaterile despre forma educației În România Mare ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
abilităților intelectuale ale oricăror indivizi. În același timp, autorul nuanțează cu grijă o astfel de ipoteză, arătând că „Hereditatea nu este fatală ș...ț. se poate ș...ț Îndrepta și chiar evita defectele prin Încrucișări, abstinență”8. Preda nu include sterilizarea printre posibilele soluții pentru problema degenerării - o omisiune importantă, care ilustrează reticența multor eugeniști români de a propune măsuri coercitive de realizare a Îmbunătățirilor eugenice. În locul unor astfel de măsuri, el vorbește despre Împerechere mixtă sau abstinență, ambele metode sugerând
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sfatul unui medic cu privire la efectele moștenirii ereditare pe care o purtau, astfel Încât să poată anticipa orice potențiale probleme ale copiilor, Înainte de a decide să Își mărească familia. O măsură mult mai radicală pe care o propunea Manliu era cea a sterilizării acelor femei ale căror patologii ereditare erau considerate periculoase pentru sănătatea națiunii 56. Numeroși alți adepți ai eugeniei au Încercat să decidă Între alternativa de a le permite medicilor să folosească măsuri coercitive, În principal sterilizarea, și cea În care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Manliu era cea a sterilizării acelor femei ale căror patologii ereditare erau considerate periculoase pentru sănătatea națiunii 56. Numeroși alți adepți ai eugeniei au Încercat să decidă Între alternativa de a le permite medicilor să folosească măsuri coercitive, În principal sterilizarea, și cea În care medicii puteau apela doar la măsuri corective precum avortul (nu forțat, ci doar ca opțiune legală) pentru a asigura calitatea progeniturilor. Majoritatea membrilor mișcării eugeniste din România erau Însă sensibili la implicațiile intrusive ale sterilizării și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
principal sterilizarea, și cea În care medicii puteau apela doar la măsuri corective precum avortul (nu forțat, ci doar ca opțiune legală) pentru a asigura calitatea progeniturilor. Majoritatea membrilor mișcării eugeniste din România erau Însă sensibili la implicațiile intrusive ale sterilizării și la măsura În care o astfel de procedură reprezenta o pierdere completă a autonomiei individuale. Chiar dacă Banu a Încercat să minimizeze astfel de implicații, prezentând sterilizarea ca pe o „operație chirurgicală inofensivă”, nici măcar el nu era pregătit să susțină
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Majoritatea membrilor mișcării eugeniste din România erau Însă sensibili la implicațiile intrusive ale sterilizării și la măsura În care o astfel de procedură reprezenta o pierdere completă a autonomiei individuale. Chiar dacă Banu a Încercat să minimizeze astfel de implicații, prezentând sterilizarea ca pe o „operație chirurgicală inofensivă”, nici măcar el nu era pregătit să susțină implementarea forțată a metodei. Mai degrabă, Banu sugera că „sterilizarea trebuia să fie voluntară, liber consimțită”57. În opinia eugeniștilor români, educația și propaganda preventivă, difuzată prin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reprezenta o pierdere completă a autonomiei individuale. Chiar dacă Banu a Încercat să minimizeze astfel de implicații, prezentând sterilizarea ca pe o „operație chirurgicală inofensivă”, nici măcar el nu era pregătit să susțină implementarea forțată a metodei. Mai degrabă, Banu sugera că „sterilizarea trebuia să fie voluntară, liber consimțită”57. În opinia eugeniștilor români, educația și propaganda preventivă, difuzată prin birourile de consiliere prenupțială și cu ajutorul certificatelor, erau politici mai eficiente și mai adecvate decât sterilizarea forțată. Promovând o soluție aparent moderată de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a metodei. Mai degrabă, Banu sugera că „sterilizarea trebuia să fie voluntară, liber consimțită”57. În opinia eugeniștilor români, educația și propaganda preventivă, difuzată prin birourile de consiliere prenupțială și cu ajutorul certificatelor, erau politici mai eficiente și mai adecvate decât sterilizarea forțată. Promovând o soluție aparent moderată de constrângere a libertăților individuale asupra alegerilor maritale și reproductive, eugeniștii români Încercau să găsească un echilibru În ecuația fragilă dintre control social și mobilizare, În efortul lor general de a implica cetățenii În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au Încercat să prevină declinul populației de etnie română, În raport cu alte grupuri etnice: „Declinul populației era perceput ca sinonim cu declinul național și era intolerabil pentru ideologia naționalistă a socialismului sub Ceaușescu”25. România nu a mers Însă niciodată până la sterilizarea femeilor rome, o măsură pe care regimul din Cehoslovacia a aplicat-o mai bine de un deceniu 26. Cercetarea realizată de Viorel Achim arată că romii au continuat să aibă o rată a natalității mai mare decât populația de etnie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
22 aprilie, Moldovan, fond personal, dos. 23. 59. Iordache Făcăoaru, „Legea pentru apărarea sănătății ereditare a populației germane”, Buletin Eugenic și Biopolitic vol. 7, nr. 1-2, ianuarie - februarie 1936, pp. 49-53. 60. Iordache Făcăoaru, „Privire critică asupra legii finlandeze de sterilizare În comparație cu legea germană”, Buletin Eugenic și Biopolitic vol. 8, nr.10-12, octombrie - decembrie 1937, pp. 35-54. 61. Sorin Soma, „Politică demografică În Italia”, Preocupări universitare vol. 1, nr. 1, decembrie 1943, pp. 106-7. 62. Mehedinți, Trilogii. 63. Banu, Tratat, conține
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru Întreaga țară. Cu toate acestea, pentru că este un raport despre o zonă rurală, e foarte probabil ca cifra să se apropie de valorile superioare ale ratei mortalității. 64. Banu, „Mari probleme”, p. 100. 65. Iordache Făcăoaru, „Legiuirile recente pentru sterilizarea eugenică”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, p.236. 66. Gheorghe Banu, „L’Orientation moderne de l’eugénique”, XVIIe Congrès, p. 639. 67. Banu, „L’Orientation moderne”, p. 638. 68. Banu, „Necesitatea”. 69. Mitchell, „Roumania: Observations
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dupe Darvin, Lamark, Herbert Spencer, Letourneau, Buchner etc., Lib. G.D. Nebuneli și Fii, Galați, f.a. Babeș, Victor, „Considerațiuni asupra conducerii și organizării luptei noastre sanitare”, Arhiva pentru Reforma și Știința Socială, vol. 3, nr. 2-3, 1921, pp.210-22. Bagdasar, D., „Sterilizarea”, Adevărul, vol. 36, nr. 12170, 29 septembrie 1923, p.1. Banu, Gheorghe, „Biologia satelor”, Arhiva pentru Reforma și Știința Socială, vol. 7, nr. 1-2, 1927, pp. 87-121. Banu, Gheorghe, Șomajul intelectual În România, București, 1933. Banu, Gheorghe, „Eugenie, ereditate, rasă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Les Élitespsychobiologiques et leurs rapports avec l’ethnographie, București ș1940ț; publicată prima dată În Revista de Medicină Legală, vol. 3, nr. 3-4, 1939-1940. Dobrogeanu-Gherea, Constantin, „Neoiobăgia”, În Opere complete, vol. 4, 1910; reprint: Editura Academiei R.S.R., București, 1977. Enăchescu, S.D., „Sterilizarea eugenică”, Revista de Medicină Legală, vol. 1, nr.2, 1936, pp. 273-279. Făcăoaru, Iordache, „Legiuirile recente pentru sterilizarea eugenică”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, pp. 231-239. Făcăoaru, Iordache, Curs de eugenie, Cluj, 1935. Făcăoaru, Iordache
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vol. 3, nr. 3-4, 1939-1940. Dobrogeanu-Gherea, Constantin, „Neoiobăgia”, În Opere complete, vol. 4, 1910; reprint: Editura Academiei R.S.R., București, 1977. Enăchescu, S.D., „Sterilizarea eugenică”, Revista de Medicină Legală, vol. 1, nr.2, 1936, pp. 273-279. Făcăoaru, Iordache, „Legiuirile recente pentru sterilizarea eugenică”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, pp. 231-239. Făcăoaru, Iordache, Curs de eugenie, Cluj, 1935. Făcăoaru, Iordache, „Înmulțirea disgenicilor și costul lor pentru societate și stat”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 4-5, aprilie-iunie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]