1,037 matches
-
le simte. Intră în spital unde se crede că ar fi un tabes dorsal, datorită tulburărilor nervoase pe care le prezenta. Bolnavul face o fractură a colului femural la o mișcare neânsemnată în pat; se constată deformări ale scheletului, coastelor, sternului, claviculei. Sub pielea capului, se observă înfundături, locuri mai moi la palpat, o scurtare a corpului, Bence Jones negativ în urină, boala a durat un an. Autorul care a dat denumirea de Mielom multiplu, a fost Rustitzky în 1873. În
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
în măduvă roșie). Raportul dintre măduva roșie și cea galbenă diferă în funcție de vârstă astfel: - la nou - născut toată măduva este roșie. - la adult , măduva roșie se găsește numai în oasele mici , late și scurte , de aceea se face puncție în stern sau creasta iliacă. - la bătrâni , predomină măduva galbenă Funcțiile măduvei osoase Funcțiile măduvei osoase se împart în două categorii: 1. Funcții specifice - măduva osoasă este singurul producător de celule sanguine (celule finite , mature , funcționale). Din punct de vedere fiziologic o
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
În concentratul leucocitar aceste celule se evidențiază cu mai multă ușurință. Cantitatea de hemoglobină este și ea scăzută. Trombocitele sunt de obicei normale sau moderat scăzute. ● Examenul măduvei osoase - este esențial pentru diagnostic. Puncția osoasă se efectuează de obicei în stern sau în creasta iliacă, dar se poate efectua și în alte oase interesate: vertebre, calcaneu, claviculă. Uneori pătrunderea în os este foarte ușoară, țesutul osos dând senzația unei friabilități deosebite. Caracteristică pentru mielom este creșterea numerică a seriei plasmocitare, ce
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
și bine degresate; lamă de întins. Pregătirea materialului: acul de puncție și seringile trebuie sterilizate la căldură uscată (de preferat), deoarece la sterilizare umedă, apa rămasă în ele, poate altera morfologia elementelor. Locul de elecție: în ordinea frecvenței îl constituie: sternul, oasele iliace, apofizele spinoase, iar la copii platoul tibial și calcaneul. • Puncția sternală Tehnica: puncția sternală se execută, fie în corpul sternal (spațiul II sau III intercostal) fie în manubriu puțin lateral de linia mediană, la egală distanță, între furculița
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
fără refacerea țesutului osos distrus, care pot duce apoi la apariția de fracturi spontane. Aceste modificări se datorează înlocuirii țesutului osos cu celulele neoplazice proliferate și reducerii unui factor activator al osteoclastelor de către plasmocite. Localizarea este predominantă la nivelul craniului, sternului, claviculelor, oaselor bazinului, leziuni care se pot evidenția radiologic. La 1/3 din cazuri sunt prezente numai zone de demineralizare, fără distrugerea focarului sau chiar aspect normal. O altă caracteristică importantă este prezența de infecții recurente mai frecvente pulmonare, mai
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
vor nota tonusul, dezvoltarea musculaturii, participarea grupelor musculare la diferite mișcări, etc. f. Aparatul respirator: evidențierea semnelor subiective și funcționale (dispnee, tuse, expectorație, durere) se va face prin completarea anamnezei în momentul examinării. Inspecția va consemna eventualele sechele de rahitism (stern înfundat, în „carenă”, mătănii costale etc.), forma toracelui (torace globulos, cu diametrul antero-posterior mărit si spațiile intercostale lărgite, emfizem pulmonar, BPOC), deformații (cifoză, scolioză etc.); se va aprecia amplitudinea mișcărilor respiratorii, participarea mușchilor respiratorii accesori, tiraj, cornaj, tipul dispneei (inspirator
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
este mai mare în cazul traumatismelor recente și mai mică în rupturile diagnosticate tardiv. Din categoria rupturilor complexe fără leziuni viscerale (27,3%; 8,04% în statistica personală) fac parte: toracele instabil, cu fracturi costale multiple, volet costal, fractura de stern sau de rebord costal, asociate cu insuficiență respiratorie sau circulatorie acută (17%); striviri mari de țesuturi, precum și amputații traumatice ale extremităților însoțite de șoc (3,4%); traumatismul cranio-cerebral acut asociat rupturii diafragmatice (6,5%). Cel mai frecvent sunt întâlnite leziuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
S1) accentuat - stenoza limitează închiderea spontană a valvei mitrale, valva rămâne deschisă până la închiderea forțată a acesteia de către sistola ventriculară; tardiv progresiunea stenozei împiedică funcționarea valvei și intensitatea S1 scade [1]; - clacment de deschidere accentuat la marginea inferioară stângă a sternului, după S2 (zgomotul 2), când valva mitrală se deschide forțat în diastolă prin presiunea crescută din AS. Intervalul S2 - clacment de deschidere poate indica nivelul presiunii în AS și gradul stenozei mitrale [1]; - suflu presistolic, uruitură diastolică audibilă după efort
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
prezența hipertensiuniii pulmonare; - raluri pulmonare bilateral sunt secundare creșterii presiunii AS și a presiunii venoase pulmonare; - embolism sistemic cu origine în AS dilatat,în prezența fibrilației atriale cu semne de ischemie acută periferică; - mărirea VD produce o mișcare sistolică a sternului. EVALUARE, DIAGNOSTIC Istoricul bolii, examenul obiectiv, radiografia toracică și electrocardiograma sunt completate de ecocardiografie și eventual explorare hemodinamică prin cateterism cardiac în stabilirea diagnosticului și a severității stenozei mitrale. Electrocardiografia indică semne de dilatare a AS, semne de HVD. - Radiografia
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
șocul apexian este deplasat în jos și la stânga prin dilatarea și hipertrofia VS; - Zgomot I estompat, zgomot II aortic diminuat, posibil zgomot III (creștere volum și presiune telediastolică); - Suflu protodiastolic de regurgitare, suflant, dulce aspirativ, descrescendo la marginea stângă a sternului, spațiul II-III, cu iradiere spre inferior; - Uruitură diastolică la vârf (suflu Austin Flint) - volumul regurgitant determină o reducere relativă a orificiuli mitral simulând o stenoză. Semnele periferice de circulație hiperdinamică indică severitatea bolii : - dans arterial - pulsații hiperdinamice ale arterelor, - puls
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Swan-Ganz). • Funcționale - dilatare de VD secundară (încărcare de volum și/sau presiune) hipertensiunii pulmonare și insuficienței de VD, cord-pulmonar cronic, shunt-uri intracardiace, modificări intrinseci ale VD, stopul cardiac ischemic prelungit - protecție miocardică insuficientă a VD, intraoperator; tardiv - aderențe VD pericard, stern, structuri adiacente. • Dobândite - unii agoniști de dopamină - medicație antiparkinsoniană (pergolide, cabergoline) pot fi asociați cu insuficiențe valvulare cardiace - 3 cazuri de IT severă la Clinica Mayo 2000-2003 [3]; IT moderată sau severă a fost constatată la 4 (6%) în grupul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
în hipocondrul drept (stază hepatică, leziuni hepatocelulare și icter). Examen obiectiv Presiune venoasă crescută cu unde „v” largi în sistolă în venele jugulare, distensie jugulară, edeme periferice, ascită. Cardiac: - șoc apexian normal sau diminuat, - suflu pansistolic la marginea stângă a sternului inferior se accentuează în inspirație, cu iradiere limitată Abdomen: ficat pulsatil, ascită. Diagnostic: clinic, ecocardiografic, hemodinamic. Imagistică: • Radiografie AP: AD crescut în dimensiuni • Radiografie laterală - VD obliterează spațiul retrosternal, ceea ce indică creșterea în dimensiuni a VD (hipertrofie, dilatare) • Ecocardiografie: Diferențiază
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
este preluată prin contralovire. Execuția propriu-zisă se efectuează în felul următor: pieptul atacă mingea concomitent cu proiecția trunchiului spre înainte din articulația șoldului. În faza a doua, odată cu contactul mingii ce se face în porțiunea de mijloc a pieptului, superioară sternului, se realizează retragerea toracelui împreună cu mingea (în cazul preluării cu amortizare), mișcare ce se realizează prin proiecția înapoi a bazinului. Picioarele pot fi repartizate paralel sau unul ușor avansat față de celălalt. De asemenea, picioarele prin jocul flexie-extensie din articulația genunchiului
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
rahitic, deformări ale oaselor lungi (curbarea oaselor membrelor, cel mai frecvent genum varum), scolioză sau îngroșarea epifizelor articulare. În plus demineralizarea osoasă predispune la fracturi. Aspectul copilului cu sechele de rahitism include deformări toracice (îngroșarea joncțiunilor condrocostale, șanț subcostal Harrison, stern reliefat cu deformarea rebordului costal) și musculatură hipotonă cu abdomen proeminent. O parte din sechelele rahitismului pot fi remediate cu ajutorul kinetoterapiei. Astfel, terapia prin mișcare, cu condiția să fie efectuată în paralel cu cea medicamentoasă, duce la creșterea volumului curent
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
inconvenient a fost creat un dispozitiv LUCAS-2, care a primit avizul de funcționare în Europa în anul 2002. Acest dispozitiv este ușor de manevrat (cântărește 7,8 kg), poate fi folosit inclusiv în ambulanțe, poate fi poziționat oriunde la nivelul sternului și realizează 100 de compresiuni/minut cu o comprimare de 4-5 cm (conform îndrumărilor ghidurilor). Eficacitatea acestuia a fost inițial verificată pe animale, la care s-a cuantificat fluxul sangvin, respectiv cantitatea de sânge perfuzată la nivel cerebral, și ulterior
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
în această lucrare, oamenii deveniți obiect de clasificare sistematică au fost luați din viața cotidiană și chiar din spitale. Tocmai de aceea contribuția sa la fundamentarea psihologiei diferențiale dobândește drept de existență în domeniul psihologiei. În ceea ce-l privește pe Stern, acesta s-a mai remarcat printr-o precauție metodologică exagerată, impusă cu insistență pe urmă și psihologiei diferențiale, de a face obiect de investigație diferențială în același timp doar dintr-un singur caracter. De asemenea, cu spiritul său precaut, s-
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mentală (MA, mental age) ca diferit de vârstă cronologică (CA, cronological age). Abateri într-o direcție sau alta erau interpretate ca expresie ori a retardării mentale ori a supradotării; raporturile dintre vârsta mentală și vârsta cronologică au fost numite de Stern în 1911QI (quotient intelectual). Dogma testologiei a rămas că QI este general, că în cursul ontogenezei nivelul de inteligență rămâne neschimbat și că dezvoltarea psihică este dependentă de maturizarea organică, cronologică. Același interes pentru psihologia diferențială, realizat prin introducerea testelor
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Iancu 135 Socor, Matei 146, 152, 178 Sommer, Igo 21, 114, 119 Spania 10 Sraer, I. 47 Stalin, I.V. 15-16, 23-24, 41-43, 47-50, 55, 74, 101, 116-117, 120, 127, 129-130, 147, 165 S.U.A. 12, 19-20, 49, 91, 110, 137-138, 176 Stern, Adolph 175 Sternlieb, A. 135 Stockholm 53 Stoica, Chivu 104-105, 109, 128, 156-158, 164, 181 Stoica, Elena 163 Stoica, Gheorghe (Cohn) 105-106, 132, 152-154, 181 Stoica, Tina 156 Stopler, F. 51, 96 Stroe, George 36-37, 181 Suceava 45 Suedia 53
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
confirmă poziția șocului apexian; - suflu sistolic palpabil - freamăt sistolic la focarul aortic. 3. Percuție - matitatea cardiacă mărită la stânga și în jos (prin HVS). 4. Auscultația - clic sistolic de ejecție: - tonalitate înaltă; - se auscultă în spațiul intercostal II-III marginea stângă a sternului și nu se modifică cu respirația. - suflul caracteristic: - suflu sistolic de ejecție; - la focarul aortei și în punctul Erb; - caracter dur, răzător; - iradiere spre carotida dreaptă. - zgomotul II la focarul aortic poate fi normal sau diminuat; - zgomotul II poate fi
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
începe imediat după componenta aortică a zgomotului II; - caracter fin, dulce, aspirativ, descrescendo; - se aude mai bine în poziție șezândă cu trunchiul aplecat înainte, cu brațele deasupra capului, în apnee după o expirație forțată; - iradierea este pe marginea stângă a sternului, în jos; - zgomotul I șters; - clic sistolic aortic dat de dilatarea aortei ascendente; - zgomotul II Ao diminuat; - zgomot III prezent datorită creșterii volumului și presiunii telediastolice a VS; - suflu sistolic de acompaniament, datorită accelerării vitezei de circulație și turbulențelor determinate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
severă cu atât suflul este mai scurt; -poate fi însoțit de freamăt în 50% din cazuri. Alte semne: zgomot urmat adesea de un clic de ejecție aortică la 0,08-0,10”. -zgomot II este bine perceptibil pe marginea stângă a sternului, fiind audibilă componenta aortică particular de intensă, dar pe fonocardiogramă componenta pulmonară este prezentă, însă foarte slabă; -uneori: suflu continuu produs de un PCA sau o circulație anastomotică; -extrem de rar: suflu diastolic de insuficiență aortică. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
impulsului presistolic apical; - zgomot II dedublat; - zgomotul III poate fi prezent; - semnul auscultatoric specific - suflul sistolic care are următoarele caracteristici: - este aspru, crescendo-descrescendo; - începe la distanță de zgomotul I și se aude cel mai bine între apex și marginea stângă sternului; - iradiază deseori spre marginea inferioară a sternului, axilă și baza cordului (nu și pe vasele gâtului); - la pacienții cu gradiente intraventriculare mari suflul reflectă atât turbulența din tractul de ejecție ventricular, cât și insuficiența mitrală concomitentă - astfel suflul este holosistolic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
III poate fi prezent; - semnul auscultatoric specific - suflul sistolic care are următoarele caracteristici: - este aspru, crescendo-descrescendo; - începe la distanță de zgomotul I și se aude cel mai bine între apex și marginea stângă sternului; - iradiază deseori spre marginea inferioară a sternului, axilă și baza cordului (nu și pe vasele gâtului); - la pacienții cu gradiente intraventriculare mari suflul reflectă atât turbulența din tractul de ejecție ventricular, cât și insuficiența mitrală concomitentă - astfel suflul este holosistolic cu iradiere spre apex și axilă; - se
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
brahiocefalic. Semnul cel mai important la examenul obiectiv este reprezentat de insuficiența aortică, caracteristică, anomalii de puls, și leziuni neurologice care sunt mult mai frecvente în disecțiile proximale decât în cele distale. Insuficiența aortică este audibilă pe marginea dreaptă a sternului printr-un suflu diastolic audibil în 1/3 din cazuri. Când este prezentă la pacienții cu disecție distală, insuficiența aortică este, în general, preexistentă disecției; intensitatea suflului variază în funcție de valorile tensiunii arteriale. Mecanismele insuficienței aortice în disecțiile proximale care apar
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
intercostal stâng parasternal; -dilatarea sau anevrismul aortei ascendente: pulsații vizibile la nivelul furculiței sternale, spațiile intercostale II-III-IV dreapta. În anevrismele gigante tumoarea devine vizibilă sub tegumentele lucioase, roșie-violacee și care prezintă venectazii; -sindrom Marfan: pulsații liftante pe marginea dreaptă a sternului spațiile II-III-IV; -în insuficiența aortică dansul carotidian este permanent, sincron cu activitatea cardiacă. Pulsațiile carotidiene se transmit la amigdale, limbă și luetă constituind triada simptomatică Frederic-Muller. Oscilația ritmică a capului, sincronă cu sistola ventriculară este cunoscută ca semnul Musset, sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]